Glasul Bucovinei, noiembrie 1919 (Anul 2, nr. 278-301)

1919-11-21 / nr. 294

Pag. 2 C GLASUL BUCOVINEI Nr 2944 /­ UM STĂM Greutățile conferinței de pace. Cetitorii noștri poate că știu din numerele trecute că, de când a venit guvernul ce-l avem azi, in frunte cu d. general Vaitojanu, toată politica noastră cu sfa­tul păcii a rămas baltă. Tratatul cu Austria era gata și trebuia să-l is­călească și România întocmai ca și alte țări, cari încă nu l-au iscălit. Dar fiindcă țara noastră nu putea primi o pace ca aceia guvernul a început a face o politică­­ de îm­potrivire ca să nu iscălească. In sfârșit, d. Brătianu care conducea țara a de­misionat (s’a lăsat de conducerea țarii și după multe greutăți s a făcut guvernul de azi în care, precum se știe sânt șese generali. Această stăpânire însă, din capul locului în­țeles cu Conferința de pace că ea nu va­ iscăli nici un tratat, ci va căuta numai să deie țării, , prin alegeri li­bere, un parlament,,care va hotărî în numele popo­rului, dacă pacea aceasta se poate primi sau nu. Și atâta. In timpul acesta însă se întâmplă că senatul a­merican singur nu vrea să iscălească pacea cu Ger­mania. Pe de altă parte aici Italia nu s’a putut înțelege ,până acum cu celelalte puteri asupra portului (oraș la mare) Fiume. Și dacă aceste puteri mari se pun de pricină, se înțelege foarte ușor că situația Conferinței este foarte grea. Ea se teme adecă că lumea va începe să n’o asculte după pilda țărilor acestora și de aceea ar voi s-o isprăvească mai repede cu noi. Conferința ne trimite o notă Se vede că, găsindu-se în fața acestor greutăți, Conferința nu mai poate aștepta hotărirea parlamen­tului nostru. Deci, acum câteva zile ne-a trimis o notă în care ne spune că nu se mai poate schimba nimica din tra­­­tatul cu Austria și că trebuie să iscășim pacea așa cum este, fie că ne place sau nu. Ne mai poruncește atât nouă Românilor, cât și Sârbilor și Ceho-Slovacilor, să părăsim Ungaria și să ne retragem trupele până acolo, unde a hotărit Conferința ca să fie granița între România și Ungaria. In nota aceasta Insă Conferința ne­­ spune că dacă vom iscăli tratatul cu Austria, așa cum este, vom avea dreptul să cerem revizuirea în Societatea Liga Națiunilor. Nouă ne pare bine că Conferința sin­gură vede că pacea noastră trebue revizuită. De ce n’a revizuit-o singură ne putem închipui. Nedreptăți s’au făcut aproape față de toate țările și dacă se re­vizui­e pacea noastră s’ar fi năpustit toate popoarele asupra Conferinței ca să le schimbe tratatele ca și nouă. Și ce s’ar face, atunci Conferința ? Răspunsul guvernului nostru Guvernul nostru din București, neavând puteri de a iscăli tratate, fiindcă nu e un guvern ieșit din ale­geri, a răspuns, după cum spun o samă de gazete, că el nu poate iscăli cu nici un preț, iar armata ro­mână se va retrage până la Tisa, iar nu până la granița hotărâtă dela Paris, fiind­că România noastră vrea să aibă chezășia că Ungaria nu ne va mai ataca. Armata română a părăsit Budapesta Armata noastră, încă de câte­va săptămâni, deci înaintea notei primite de la Paris, a început a părăsi pe încetul Ungaria. Ea a stat acolo până ce Ungurii și-au putut face putertică armată pentru pază și po­liția de care avea nevoie, iar când a văzut, c’o poate lăsa în bună rânduială, s’a retras în spre apele Tisei. înaintea plecării, comandamentul român a tipă­rit o proclamație care s’a lipit pe străzile Budapestea în care spunea că trupele noastre n’au ocupat Ungaria, cu gândul s’o pustiiască, ci numai s’o ocrotească de răul bolșevicilor care au fost așa de obraznici că ne atacaseră și pe noi. Situația politică în Ungaria Trimisul Conferinței de pace. Clerk, care a fost într’o vrem­e și prin București, a izbutit să aducă o înțelegere între Unguri. Vechiul guvern Fried­rich s’a retras și a venit altul la cârma țării, în frunte cu Viassitz. Se crede că guvernul acesta va putea lua răspunderea și va iscăli in numele Ungariei, pacea cu Austria. Ungurii vreau un rege Ungurii, după cât se vede, vrea să aibă în capul țării un rege, cum au avut din moși stră­moși, de când au venit prin părțile acestea, acum 1000 de ani, când erau încă sălbateci. Văzând că încercările lor de unire cu Româ­nia, apoi cu Serbia, au fost zădarnice, au cerut de la Englezi să le deie un prinț pentru tronul regal. Engleii însă cunoscându-i bine cât plătesc, n’au voit să le dele, socotind de­ o i­are rușine ca un en­glez să fie rege peste Ungari. Știri din Sârbia Sârbia a trimis la Paris o scrisoare, in care-i spune Conferinței, că ea ar fi gata să primească pacea cu Austria, dacă îmbun­ătăț­ise ce i s’ar face României,,și Greciei în privința scutului minorităților (străinilor) se va primi și ea. Dar ar mai vrea sa știe, dacă, iscălind această pace, nu s’or amesteca țări străine in trebile ei din lăuntru, căci acest­ lucru nu-l poate îngădui de fel. Din Bulgaria Băgării sunt hotărîți acuma să iscălească pacea ce Ie-o dau Aliații. Sunt bătuți și n’au încotro. Mai scrie prin gazete că ei ar căuta să intre în legături cu generalii ruși Denikin și Colceag, cari au de gând să facă Rusia la foc și apoi să se împace și cu Sârbii, ca să fie în cumpănă puterea statului român și a Italiei. Din Rusia In Rusia războiul e în toiul Ioi. De când se bat bolșevicii ia toate părțile, ba cu armatele lui Denikin ba cu ale lui Colceag și cu cele ale lui Iudenici de lângă Petrograd, tot nu s’a ho­tărit nimică. Până acuma nici nu se poate ști măcar cam cine ar fi în stare să biruiască. . Din Ucraina Ziarele spun că Denikin ar fi prins pe Hatma­nul Petliura, care vrea o Ucraină liberă. Vești de felul acesta însă am mai cetit și toate s’au dovedit la urmă că-s minciunoase. De bună samă știau că în țara aceasta s’a de­cretat (hotărit) mobilizarea generală, ca fiecare Ucra­inean să lupte pentru libertatea țării împotriva lui Denikin, care vrea să-i robească din nou. Petliura a trimis o delegație la Varșovia, capi­tala Poloniei, ca să se sfătuiască împreună în privința războiului împotriva lui Denkin, care e o primejdie tot așa de mare pentru amândouă țările acestea. Din Polonia ț­ ­­­ . * La conferința din Paris era vorbă să se facă o conferință anume pentru împăcarea Rușilor. Guvernul polon din Varșovia a trimis tuturor co­mandanților de armată din Rusia, care se bat într- olaltă, să se adune pe ziua de 25 Noembrie la Var­­­șovia și să se sfătuiască asupra păcii. Nu știm până acuma dacă niște dușmani așa de înverșunați ca Colceag,, Den­kin, ludenici de o parte și Lenin și Troțchi de alta se vor îndupleca să stele de vorbă.Deasemenea nu se știe dacă Polonia îi poftește pe ruși la înțelegere în urma hotărîrei de la Paris sau jo­ace așa din capul ei, numai ca să aibă liniște la hotare. Legătura dintre Italia și noi Italia, cum am mai spus și alte dăți, e alăturea de noi. Ea ne apără totdeauna. Și acuma când con­ferința de la Paris ne-a trimis nota, de care am amin­tit, Italia a ținut cu noi și a protestat împotriva notei. > După alegeri Acuma, după alegeri, guvernul de azi nu va ră­mânea mult timp in fruntea țării. El se va retrage și va face loc altuia. Lumea e nedumerită încă, căci nu se știe cam cine va veni la putere. Se vorbește prin unele­ gazete că Ardelenii, Basarabenii și Bucovinenii, dacă ar face o legătură strânsă, ar putea ajunge să conducă Ro­mânia întreagă, formând un guvern nou cu miniștrii dintre ei. Dar, cum zic, nimic nu se știe. Se va vedea cum se vor împăca deputații din toate părțile și cum s’ar pregăti pentru lupta politică. Partidul care va avea mai mult de jumătate din cei 560 de deputați din întreaga Românie, acela va veni la putere. Pentru acest lucru însă trebue sa se înțeleagă mai multe partide și să se unească la un loc, dacă vrea să aibă putere așa de mare. Ce zice opoziția Opoziția treimei politice a d-lui Flondor, Take Ionescu și Averescu abținându-se deja alegeri, acuma, aproape își mușcă mâinile. In locul ei a biruit altă­­ opoziție și anume cea a d-lui Iorga, și a partidului I țărănesc, care la un loc au câștigat vreo 80 de locuri­­ în­ parlament. Așa că nu se poate spune că țara n’are opoziție. Acești trei domni, neștiind ce să mai înceapă,­­ fac adunări prin București și spun da că alegerile i acestea nu s’au făcut după lege, ba că guvernul acesta e ce a condus alegerile, e un guven de generali, ba că­­ ei sânt opoziția cea adevărată și nu partidul d-lui Iorga și cel țărănesc, cum am mai spus, și câte și mai câte. De năcaz că n’au putut zădărnici alegerile și n’au putut răsturna guvernul, ca să vie ei în loc, se zvârcolesc ca peștele pe uscat. In sfârșit dacă ar fi tot România cea veche poate că ar izbuti să mai facă ceva, așa însă Arde­lenii, Basarabean și Bucovinenii nici nu-i bagă în samă, căci la un foc au murt peste 300 de deputați și sânt stăpânii situației politice de azi. Păcat de vremea ce-o prăpădesc degeaba, făcând sfaturi politice, căci glasul lor sună în pustiu. Popo­­porul și a spus cuvânt,jl în alegeri și așteaptă fapte­­le la parlamentul pe care l-a ales. ---------------------- ---------------------­ Hatärärile sfatului păcii numai pentru a fii, dar nu și pentru Americani Gazeta noastră a scris în mai multe rânduri, că cei, Cari s’au împotrivit mai malt indreptățirlior noas­tre cereri la sfătul păcii, au fost Americanii. Ei spuneau că n’ar fi cu cale să pretindem lu­crări cari ar putea da naștere la noi neânțelegeri în­tre popoare. Tot Americanii au fost aceia, cari au cerut ca România să-și micșoreze numărul soldaților, iar în tratatul de pace pe care vrem să-l iscălim e și un punct, unde zice că România trebue să-și aducă măr­furile numai din țările aliate, dar nu și din cele cu cari a fost in războiu. Ar fi fost bine și nu s’ar fi împotrivit nimeni, dacă aceste hotărâri ar fi fost băgate in seamă de toți. Dar iată ce se întâmplă ? Gazete­e ne aduc știrea că parlamentul Statelor Unite din America a luat o hotărâre prin care dă gu­vernului său dreptul de a spori armata după trebuință fără a întreba de sfatul păcii. Mai departe parlamentul americanca mai hotă­rât ca să facă legături de negoț cu toate țările, fără deosebire, dacă în războiu au fost pe partea Ameri­canilor sau contra lor. Ciudat lucru, ceia ce cer Americanii de la alții nu respectă ei singuri sau hotărârile sfatului păcii sânt numai pentru alții ¥ ----------------------­— Scrisoare cana­an Român din America Domnu­­i Nicolai Tcaciuc R. N. T. Stried Franchierre 1411 Montreal, Canada. Dragă Frate, Ca mare bucurie am primit scrisoarea ta. Maițămesc lui Dumnezeu ca te găsești sănătos. Noi suntem de asemenea bine. Aș­teptăm să te întorci acasă, căci la noi e pace și liniște de când suntem uniți cu Ro­mânia. Ți-am scris vre­o trei scrisori și văzând că nu primesc răspuns la ele, îți scriu a­­ceste șire prin gazetă, pe care cred că le vei ceti de buna samă. Te sărut cu dragoste frățească­­ Geosrge Grigoraș --------------------­-' Cum se chlamă parlamentul de acuma al României Toate adunările deputaților dîntr’o țară se chiamâ parlament, cameră sau adunarea­­ deputaților. Numele acesta îl are însă un parlament numai atunci când conduce în liniște toate trebile țarii, când face legi noui și le adauge pe lângă cele vechi. Dar când­­toate legile unei țări se schimbă din tematic, adunarea deputaților se chiamă constituantă­, pentru că are de schimbat constituția țării, adică legile pe care se rezimă statul. România de azi e o țară cu totul nouă. Are de schimbat din temelie legea, pe care se întemeia înainte de războiu toate averile gospodăriilor țărănești și a celor boierești. Și făcându-se reforma agrară la noi și în ve­chiul Regat, și în Basarabia și în Ardeal, legile asupra pământului se vor schimba toate. Afară de acestea se vor mai schimba și alte legi, care vor forma o nouă temelie pentru statul cel nou românesc. Și de aceia , parlamentul, având să facă o nouă consti­tuție (alt. * c de legi) se cheamă «­consituantă» « 1

Next