Glasul Bucovinei, iulie 1920 (Anul 3, nr. 458-482)

1920-07-22 / nr. 474

Par. 2 fs conjurat tot de teflete alese, pline de bunăvoință,­­ ce infecțiuni curate și bine crescute. Am simțit o adevărată mângâiere văzând că țărănimea noastră și în special tinerimea se mani­festă atât de frumos și începe a-și da sama că are lipsă de organizație și de educație. Și dacă această societate e atât de activă și urmărește scopuri atât de frumoase, cum e emanciparea și educația țărănimii noastre, va­loar­ea societății e cu atâta mai mare cu cât ideia înființării și a conducerii ei a răsărit în sufle­tele tinerilor însuși. Avem înaintea noastră o operă concepută și realizată de mintea țăranului nostru fără influența nimănui. Societatea mai are în programul ei și cul­tivarea sportului, înființarea unui curs de industrie casnică și meserii, precum și a unui curs pentru analfabeți, ridicarea unui monument celor căzuți în război etc. Sperăm că toate aceste lucruri se vor realiza în scurtă vreme, căci toți membrii sunt călăuziți de o mare însuflețire pentru ideile arătate. E bine să se înregistreze, că cel mai mare merit pentru îndrumarea tinerilor pe calea arătată, precum și pentru instruirea lor, îl are harnica și energica învățătoare Eufrosîns Mîrcheș. Ca sprijinitori și apărători ai acestei societăți, care răspândește atâta lumină și dragoste in poporul de aici, putem­ numi pe fostul senator și primar Mistor D. Androninescu, apoi pe Niculai Țăran, Ion D. Poenar, cantorul Lupăscu, Andrei Popovici, Gav­­ril Frâncu, Leonti Andronicescu, Leonti Hasneș, Ion C. Ursescu, învățătorii Spiridon Mercheș, Eusebie Mercheș și soc. acad. „Dacia“. E dureroasă însă constatarea că Popovici și Iisuț, învățătorii Mitric­ Briija, preoții locali precum și membrii comisiei interimare resează complet de această a comunii se desinte­­frumoasă manifestare culturală a poporului de aici, iar în special preotul Ioan Popovici, fratele d-nii Dori Popovici caută chiar t’o zădărnicească prin intrigi nedemne și denunțări false. Coresp. N. R. Iată un sat pe care ar trebui să-i cunoască întreg tineretul din Bucovina. Rămâne sa vedem câte alte sate vor urma pilda neîntâlnită până acuma a tinerilor din Fundul­ Moldovei. Din partea noastră ii felicităm pentru această ideie și le dorim din inimă isbânda, care va aduce înflorirea satului lor și se va răsgândi de bună samă și aiurea. Intr’un ceas bun și cu noroc ! Teatru românesc Ce păcat e că Cernăuțul n’are un teatru de vară ! Pentru așa­vanl se potrivea piesa , plină de umor «Buetașu Tatei», pe care a re­prezentat-o pe scena teatrului orășenesc Dumi­necă, I. I. c., trupa de sub conducerea d-lui Niculescu-Buzău. Intriga aranjată cu mult spirit a comediei și jocul de scenă al artiștilor au procurat publicului asistent deosebită distracție. Natural In comicul său d. Niculescu­-Buzău, în rolul lui Jimmy Scott, urgisit să aduca copiii de pe la Institutul de orfani și dela mereu spă­lătoreasă, 2. dar o creație reușită care a desfătat pe spectatori, D-ra­giti Agemolu și d-na N. Ștefanescu în rolurile celor două soții, „care nu mint nici­odată« și totuși mint mereu au arătat mult­ temperament și s’au achitat foarte bine de rolurile lor. La înălțime a fost și dl. Mișu Ștefănescu în rolul lui Willi­an Harison. In chestia păcii R­omâniei cu Rusia se știe că în repetate rânduri guvernul din Moscova a propus pacea guvernului Român. După înfrângerea din urmă a polonezilor propunerea a fost reînoită și la prima vedere ar părea să fie din cele mai avantagioase. Roșia se obligă să recunoască unirea Basarabiei ca patria mamă, fapt pe care — spune Cicerin — aliații nu l-au recunoscut incă prin resemnarea proto­colului de la Londra. Guvernul din Moscova se mai obligă să ne restitue tezaurul și toate obiectele de preț rămase in Rosia, dar aceasta după ce vor fi aranjate conturile din timpul războiului, pentru furniturile de muniții și de mărfuri, trimise din Rusia statului Român. Guvernul, în consiliul de est a hotărît să con­sidere ca neavenite toate propunerile de pace din partea guvernului bolșevic și aceasta până ce nu se va termina conflictul cu Polonia. In nici un caz România nu va încheia pacea cu Rusia decât cu asentimentul aliaților.­­ Din „Viitorul“, GLASUL BUCOVINEI­ ­ mobilizarea pământurilor agricole r­ ealitatea vânzărilor dela 19­8 încoace. Z^rai „Patria“, organul partidului național ro­­mân din Ardeal scrie : Pentru eludarea oșiile urmează să fie reformei agrare prin care­­ expropriate pe un preț talefat, proprietarii de moșii au început să se esfacă de pământurile lor vânzăndu le în loturi­l­­anilor, cu prețuri mult mai­ mari decât acelea , care le ar fi luat prin expropriere. Pentru a împiedica această speculă a pă­­mântului și încercarea ascunsă de a zădărnici eforma agrară dl. 1 Mihalache a prezentat Camer­ei un proiect de­ lege din inițiativă parla­­mentară, prin care se prevede imobilizarea pă­mânturilor agricole și anularea vânzărilor făcute j­a [UNK]ela iç/8 încoace. Și pentru a fi sigur de reușita proiectului j I/. Mihalache a cerut urgență, ceiace Camera a­­­dmis. Astfel, prin vigilența opoziției, tentativa marilor proprietari de a eluda reforma agrară i­nviditatea lor de a specula pământurile supuse aproprierii, au fost cesta care restabilește împiedecare prin proiectul un drept al țărănimii, ăștigat încă de mult și care trebuie înfăptuit­­ă, mai neîntârziat și mai complect. —»...—­——»———-------— In chestia tentativei de violare a autonomiei universitare Expunerilor în această chestiune, publicate în ar­ul 472 al ziarului nostru, le replică... cine ?... „Das Volk“ ! — Legătura intre avereccanii autori morali ai încercării de violare a drepturi­or universi­tare și apărătorii improvizați al acestui nou atentat împotriva legalității e caracteristică. Modul de inter­­vențiune in disecțiune al ziarului „Bas Volk“ e acelaș, îndeajuns cunoscut publicului nostru , ind­­nuvit, calomniatori și insolenți Punctul nostru de vedere este : Dacă Universi­tatea va găsi necesar să-l cheme sau să-l reclame pa d. profesor Dr. Last­o va face-o de­sigur în deplină cunoștință de cauză și cu dreptul ei indiscutabil și su­veran de a dispune în mod liber nn această chestiun- Dacă nu, nici chiar intervenția Domnilor de la „Das Volk“ nu va schimba situația mea. Fostul profesor Dr. Last, asupra calităților științifice ale căruia noi nu ne-am Îngăduit nici o apreciere, de­sigur nu are tre­buința de a fi apărat de niște oameni cari nu știu decât să trivializeze orice disensiune. N-am intervenit în chestiunea de față decât pen­tru a cere să se respecte legalitatea. Persoanele im­plicate ne sunt absolut indiferentei Astfel ceea ce in­­sinuă „Das Vo­k“ nu este decât tupeu și indrăz­­neală ! Gazetărie jidovească înmormântarea regretatului nostru prieten George rofan a fost de bună samă ceva ce putea să opreas­­că pentru o clipă atenția oricărui gazetar cernăuțean, fie acesta și cel mai înverșunat contrar politic al nostru, fiindcă în George Tof­ m au pierdut : țara pe unul din cei mai locni fii, iar școala pe unul din cei năi destoinici reprezintanți ai săi. Totuș s’au găsit gazete locale care n’au ținut de necesar să scrie câteva șire despre acest eveniment. ■ Din punct de vedere gazetăresc se privește, din punct­ de vedere al urbanității și condescendenței însă e o„.. lipsă, care o iertăm, cu toate acestea, mai ușor decât i­­nsolența aceleia dintre ele ce, vorbind de acea în­mormântare, scrie că au participat la ea lichidatorul Dori Popovici și toți secretarii generali aflători în Cernăuți deși Dori Popovici venise particular până la domiciul defunctului, numai ca simplu țari generali nu a’a văzut nici o urmă, iar de secre­apoi că au participat câte un reprezentant al consiliului național german și si celui jidovesc precum și al organizației sioniste provinciale, fără să amintească insă de mă­reața ceremonie funebrală pontificată de însuș P. S. Episcop Ipolit, de prezența a taior profesori universi­tari, a tuturor secretarilor șefi și a­le zețarului gene­ral din era defunctului și a întregului, comitet redac­țional al z­arului nostru, și fără să piardă un cuvânt măcar pentru vreunul din cei 12 oratori cari au re­­­­levat meritele neperitoare ale defunctului pe terenul școlar, cultural, literar și politic al țării noastre. Ce ușor e la noi să faci gazetărie când n’ai grija fondurilor necesare și când pe cetitori nu-i inte­resează decât doar teama de război și relația de 1:1 pentru schimbul coroanelor. C. -----------—---------------------------------­Pentru Mea Marțială a Diviziei a Vili a In » Glasul Bucovinei* Mo. 449 din 20 iuni 2020 am publicat un grav denunț adresat Cur­tei Marțiale a Diviziei 8 a de câtre fostul prefect de Câmpulung, d. ing. /. Sbicra. In acel denunț fostul prefect aducea la cu­noștința Curței Marțiale următoarele criminale cuvinte, menite a discredita armată și țara, ros­tite intr'o adunare a poporului din Câmpulung de câtră profesorul Ion Forgaci dela liceul de acolo : "Noi și cei pe care ii vom alege, trebue să lucrăm într’acolo, ca tinerii noștri recrutați din Bucovina, să nud lăsăm să facă armata în ve­chiul Regat, căci acolo se vor molipsi și vor veni ca mișei înapoi la vetrele lor, fiindcă cei de dincolo sunt 9­5 la sută mișei­­ și tâlhari«. Întrebarea aceasta, asupra căreia n am revenit de mult, vom continua a o face până nu se va da deplină satisfacție intereselor grav jig­nite ale românismului de către profesorul Forgaci Credem că satisfacția aceasta se cuvine cu atât mai mult cu cât evenimentele impun din zi în zi o atitudine tot mai corectă și mai patriotică a tutur­or cetățenilor români. Nr. 474 COMUNICAT Direcțiunea generală a industriei de pe lângă Ministerul de industrie și comerț ne invită să publicăm următorul comunicat : Se aduce la cunoștința publică că prin decretele lege No. 2503 din 10 Iunie a. c. și No. 2530 din 4 iunie a. c. se înființează societățile anonime pe acțiuni: „Refacerea Industrială“ și „Reconstrucția“ ca organe de execuție a Ministerului de Industrie și Comerț, prima cu privire la refacerea instalațiilor Industriale și a doua cu privire la refacerea regiunilor dăunate de răz­­boiu. Aceste organe stilizând pe de o parte toate avantajele materiale și morale pe care le acordă Sta­rtul, iar pe de altă parte inițiativa privată menită să desvolte metode practice și repedetive fără formalită­țile greoaie ale administrațiilor de stat, s’au dovedit­­ că sunt cele mai indicate pentru rezolvarea celei mai im­portante probleme acea a refacerii întregei țări româ­nești. Societatea „Refacerea Isdudh­ali“ se constitu­ie cu un capital inițial ÎOO.OOO.GOQ iei, acțiunele de câte 500 lei fiecare și un purtător subs­riindu-se 507o­o de marii și mic­i industriași din întreaga țară, 300o de organizații financiare industriale, iar restul se va acoperi prin subscripție publică. Statul aduce ca raport social in natură depozitele de materiale și mașini ce-i aparțin, acordând avan­taje de scutiri de taxe vamale, reducere de 50 °/e pe C. F. R. și pe apă și procurarea valutei necesare pentru aducerea materialelor și mașinelor. Societatea „Reconstrucția“ se constituie en en­­ capital de 300 milioane lei, statul subscri­nd 40 °/o, iar 60% fiind rezervat subscripției publice, acordând ca avantaje : cedarea tuturor materialelor din depozi­tele existente, scutiri de taxe vamale, reducere de 50% pe căi ferate și pe apă și procurarea valutei pentru aducerea m­aterialelor și mașinelor necesare,­­precum și cedarea cu preț redus a lemnului și tuturor produ­selor din pădurile, carierele și fabricele statuia­. Statul va controla activitatea acestor societăți [prin un comisar al Guvernului și prin inspectorii in­dustriali din diferitele­ regiuni. Aducându-se toate acestea la cunoștința publică, se sfătuiesc industriașii și capitaliștii­­ din Bucovina ca s­ă subscrie un număr cât mai mare de acțiuni pentru­­ ca în activitatea acestor societăți să poată juca un rol­­ corespunzător. --------------------------------------------­­ Un om providențial Știți cine-i aceia ? Este domnul senator socialist Grigorovici care a obținut numai prin discursul său ținut în Senat următoarele lucruri pentru Bu­covina : 1) Ridicarea stării de asediu — care n’a venit încă .1­2) Amnestia regimentului 113 (sic!)— ce o mai fi și asta ? 3) Liberarea din armată a Bucovinenilor care servesc de vreme mai îndelungată—vrem să-i vedem ! 4) Haine ieftine de la oficiul de aprovizionare din București pentru impiegații de la tramvai—și le poarte sănătoși dacă se vor căpăta ; 5) Intrarea în țară a trupei teatrale străine— și-i trăiască ; 6) Scutirea de taxa vamală pentru piese de in­­stalațiune electrică, comandată în străinătate. Cine nu crede, să cetească Nr. 152 din 20 iulie col. al ziarului „Vorwärts“. Als senator mai înțelegem și noi .­n.

Next