Glasul Bucovinei, noiembrie 1920 (Anul 3, nr. 553-576)
1920-11-26 / nr. 573
P.*. 2 Constituiea federalei Cooperativelor la Cernăuți. Mereuri în 24 Noembrie a. c. ora 4 d. a. »’a ținut la sala Primăriei din Cernăuți adunarea generală constitutivă a federalei coperativeor din Bucovina cu numele : Federala „Moldova de Sus“. Adunarea a fost prezidată de dl Dr. A. Grigorovici, delegat a coperativei din Suceava și In prezența d-lui laspistor central E. R. Tuffis, reprezentantul Ministerial Muncii și Ocrotirilor Sociale n’au Îndeplinit formele legale de afiliare a diferitelor cooperative pe lângâ federala ci îna ființă. Au luat parte și s’au atașat federalei„ Moldova de Sus“ următoarele cooperative : „Renașterea“, „Munca" „Sporul“ și Cooperativa societații meseriașilor, toate din Cernăuți, spor cooperativ la din Suceava, Sirete, Gura Humorului, Rădăuți, Storojineț, Coțmasi și Vijnița. in consiliul de administrație au fost aleși din I . Dori Popovici, președintef I. Tomoiagă, vicepreședinte I., Ion Baltotescu, vicepreșed. I., Dr. Ipolit Tarnavschi, A. Lakotiîs:«, Dimitrie Popovici, Miai Bărtoi, George Hatsu, George Janina, Arcadie Vidnean, Alex. Ursu, Alex. Baga, Orest Popovici, Z. Anastasia. Cetkor au fost aleși ci nic : I. polinschi, N. Gherghel, I. Badheliță, iar supleanți : D. Drob, I. Hosikc și A. Chelariu. Desigur tetențiunea de a pune bazele unei solide organizațiuni românești este economice din cele mai salutare. Decât tendința vădul de polticianizare și a federalei nou înființate, tendință manifestaă ca atâta cinism, am putea zice, și cu prilejul constituirii federalei „Moldova de sus", numai spre folosul acțiunii pornite cu va putea fi. Cetitorul n'are decât să parcurgă lista numelor celor aleși in primul consiliu de administrație pentru a se convinge de al modera în care s'a ținut adanara aceasta. Nu mai insistăm asupra caracterist celor enunțaținaî și comentarii ale ilustrului propunător al liste ceor propuși pentru a fi aleși în consillul de administrație, întrucât pentru col nu poate fi ceva nou declarațiunea d-sale că „ăwnia lor“ au un „eminent interes“ ca lista propusă să reușească fără modificări. Ne facem însă datoria de a-i preveni din timp pe cei chemați să vegheze asupra acestor organizațiuni econonice, lămurindu-l de pe acum — dacă mai este necesar — asupra primejdioasei cangrene a politicianismului, care char dela început se furișează și în acest organ zm. O prăbușire a întregii clădiri economice, în care to t Remânul de bine trebuia să găsească unice de adăpsire, prăbușire provocată prin frivolitatea și lipsa de scrupule a politicianilor acaparatori, va fi pentru noi toți un dezastru ! ——— ......8 8 ——------—— Programul deschiderii Parlamentului In 28 cor. la orele 11 dim. se va celebra un Te-deum la Mitropolie în prezența : Domnilor Maiștri, Domnilor Senatori și Deputați, Înaltei Curți de Casațiane, haltei Curți de Conturi, Academiei Române, Consiliului Administrativ permanent, Consiliului superior de Agricultură, Corpului profesoral Universitar, Academiei de înalte studii Comerciale și Industriale, Curților, Tribunalilor, Autorităților Administrative și Militare, Primăriei Capitalei și Camerei de Comerț. La orele 11 iam. înaltele Corpuri și Autorități se vor întruni în sala ședințelor Adunării. Pornirea cortegiului regal de la Palat se va actitița prin 101 tunuri. La ora 12 Majestatea Sa Regele intră in sala ședințelor Adunării precedat de adjutanții săi și de Curtea Regală, Majestatea Sa Regale înconjurat de miniștri, citește Mesajul de descriere a Corpurilor Legiuitoare. După plecarea Majestății Sale Rigetei, Adunările legiutoare prevect 1n lucrările lor. ...———■ [UNK] [UNK] ......... — Tulburările din Praga „Biroul presei Cehoslovace“ în București dezminte categoric zvonurile relative la excesele antigermine din Praga. Ni se arata că ziarul pangerman „Bohemia“ din Praga a publicat un articol violent contra guvernului cehoslovac, aprobând demonstecțiunile prngermanize ce s’au făcut zilele trecute în Tepisz și Eger, cu care ocaziune o școală națională ceha a fost cu totul devastată de un grup de germani, de asemenea portret al președintelui Masaryk mânjit și mai mulți cetățeni de naționaltats cehă maltratați. Ca răspuns la aceste demonstrațiile pangermane a urmat la Praga un meeting de protestare al poporului ceh, la care s-a hotărât desființarea complectă a tuturor statuetelor Habsburgilor și Hohenzolerailor rămase la diferite institute germane și crearea unui bloc național ceh contra tuturor tendințelor iredentiste anticehe. Demonstrațiunile din Praga — relatează „biroul presei cehosovace“— au avut toate un caracter pur ideal și național, nepricinuind insttutelor germane nici o pagubă materială și neaducând nemțitor din Praga nici o atingere personală. GLASUL BUCOVINEI Congresul bisericesc. M di doritul congres bisericesc a fost odată, prin anii 1894 — realzat în Bucovina. Alegerile se făcuse. Deputații se adunară în sima sinodală la ședință. Dar guvernul austriac nu dorea să 1 vadă realizat. Și contele Pace, președinție Bucovinei de atunci a aflat un pretext și a zădărnicit funcționarea congresului. Congresul era privit ca ceva neoportan pentru guvernul austriac. Congresul ar fi cerut administrația averii bisericești cu muntă tărie, și acest lucru nu-i era pe plac guvernater. Astăzi piedicile de odinioară nu mai există. Necesitatea acționării congresului bisericesc i s-a devenit mai mică, ci dimpotrivă ea este de tot actuală. Averea fondului bisericesc reclamă imperios acest lucru. E timpul suprem ca factorii responzabili de viitorul bisericii să cugete serios la importanța congresului bisericesc. Congresul bisericesc, reprezentanța regală a bisericii din Bucovina, ar fi în măsură a apăra viața fondulsi religionar contra tuturor boatelor sociale ce încep a-i amenința. Unificarea bisericii va avea drept urmare și unificarea fondului bsericesc. Cu secularizarea fondului se va reduce biserica dn Bucovina la nivelul bisericii din vechiul regat. A distruge emalsiue decât a clădi. Tendința de școlarizare a fondului religionar axată în anumite cercuri. Fondul religios&r a scăpat Bucovina de rutenizre prin școlile susținute din mijloacele lui abundente. Fără fondul religionar, nația română și confesiunea ortodoxă »’ar fi stâns poate cu totul în cei 150 de ani de stăpânire austriacă. Clerul a fost in vremuri grea^g mnicul factor de doamne Frută In privința culturalTM**Biserica are trebunță de avere. Secuarizându se averea, îi se ia bisericei razimul cel mai puternic. Biserica ort. și poporul român sânt factori identici. Deci poporul romăn din Bucovina, prin reprezentanții săi clerici și laici ca mitropolitul în frunte, au dătoria sfântă și neamânabilă a păși cu toată seriozitatea la realizarea congresului bisericesc. O îcetrăgănare in privința realizării congresului începe a deveni fatală pentru biserică. In anul 1919 s’a făcut puțină agitație pentru ideea această atât de salutară. In anul acesta se observă o tăcere mormântală, deși prima jda nu se micșorează, ci tot crește. Congresul ca o corporație de controld și apărare a averii bisericești, este o necesitate și o garanță de prima ordine pentru promovarea intereselor bisericii și ale fondului. Prof. P. Popescul. —----------------------------------------Cooperativele m • Câtionstam noțiunea aceasta încă dinainte de război, când um mănunchi de oameni s’a străduit să creeze cooperative și la coi. S’a făcut atuncea „prăvălia românească" ln Cernăuți, care a inaintat apoi câteva filiale la țară. Lipsa de personal pregătit pentru conducere, lipsa de experiență a inițiatorilor și mai ales lipsa de sprijin și control din partea statului a compromis încercarea aceasta încă de la început și ne-am ales doar cu o totală neîncredere a miselor într’o viitoare încercare de felul acesta. Cu toate acestea astăzi, după unire, când vedem că acțiunea cooperatistă a dat roade însemnate in vechiul regat și mai ales în Basarabia, nu putem rămânea în neîncrederea ce ne a cuprins privind se părători cum anume speculanți spoliază în mod neomenos mai ales țărănimea și fanctontrimia crater cu produsele de cari țara noastră e atât de bogată cum e grâas| porumbul, petrolul, sarea lemnul ș. a. Ne bucură nespus de mult faptul că statul prin inspectoratul aprovizionării și refscsri a luat inițiativa de a crea cooperative și la Brovina ca o centrală la Crruiați. Sprijnul și controlul statului în viața cooperatistă este o garanță că vom fi feriți de păcatele din trecut. , Totuși va lucra pe pans pe gânduri. Sânt în țara aceasta oameni, pretinși conducători ai destinelor poporului, cari privesc orice lucru prin prisma politicianUmului și în darul de a se impune și împinși în sguranță și de interese materiale, încearcă ca ocazia inăințirii cooperativelor județene să aducă în fruntea acestor cooprative partizani de-ai lor, oameni de afaceri, cari în timpul războiului și chiar acuma după războiu au realizat vecinul speculând aceeași mulțime care crede că-și va sila acuma salvarea la cooperative. Asfi s’a încercat la Suceava, la Gura Caumorului, la S’orineț etc. In adunările constitutive din locurile amitte s’au petrecut scene, cari nu dovedesc că cele susținute de noi sunt absolut adevărate. La Suceavă n’a putut să lipsească din fruntea coopertivei, device bunî președinte general D. Eosebe Popovici și admiratorul și imitatorul său intru toate pr^otele Sârbu. Mai rămâne ca d. Popovici, când se va adtea cooperativa, care o face „din ordinul guvernului“, să-și plaseze și aice vre-o admiratoare, cum s'a întâmplat la casa de economii și la orfelinat și afacerea va merge strană. Nr. h1 « La Gara humorului domnii administrator superior de finanțe I. Paier», înv. Larionescu și Gribovschi, cu toții mari admiratori «I d-lui senator Cosmiuc, au produs in adunare, când au vizut că aceasta nu se acomodează vederilor lor, scene nedemne de niște funcționari publici. Mai ales d. Palca s’a eșufat Intr’atâta că secretariatul de finanțe ar trebui să-I dea un concediu mai ales in urma „muncii“ istovitoare ce a prestat-o în oficiu în ultimii doi ani. D. senator Jemna a aranjat-o mai cu espia Storojireț. D-Iul a decarat în adunare că „un partid politic se poate sprijini numai pe o organizație economică și prin urmare în cooperativă vor fi primiți ca membri numai aceia cari se vor înscrie în partida poporului. Țăranii adunați, când au auzit despre acest lucru, au plecat și comitetul cooperativei s’a și ales apoi numai din averescani să dea în frunte ca părintele Filievici, care ca paroh, gerent, catchet și profesor de limba română era și cel mai indicat. Cât de multe au învățat averescanii noștri in școala d-te î Tăslăuanu ! Dar s’iu trezit cam târziu, căci la urma purtării lor dela alegeri până acuma lumea cenosște prea bine și nu-i vă urma pe calea pe care au apucat. Sastem convinși că nu vor avea nici timpul necesar de a face din cooperativa instituțiani de cointeresare avere sosiță, căci evenimentele se precipită numai astfel vor fi salvate cooperatvele. F. Doboș. N. R. — Sântem informați că părintele Fulovici a fost sult în timpul din urmă să renunțe la această cinste. ---------------------ma--------------------Cereț de pe acum calendarul „Glasul Bucovinei" Asociația corpului didactic român din Bucovina — Un bilanț — D. V. Păurtescu, președintele „Asociației generale a corpului didactic primar din România ne înștiințează ca actualul comitet central a hotării publicarea unei reviste „Școala Românească“ și e pe cale să înființeze un fasticul de editură. Totodată roagă adresele învățătorilor din Bucovina și a secțiiilor județene ala asociației. Adresele le-am cerut de la d-nii revizori școlarii șî-i rugăm și pe calea aceasta să ne răspundă sau să încredințeze această unui membru setiv al asociației județene. Adresele președinților secților le-am trimis d-la Păunescu.Pentru o înțelegere asupra colaborării asociaților din toate provinciile, d. Pidycsck va conchema o ședință a reprezentanților tuturor asociațiilor provinciale. Datoria învățătorimii va fi de a sprijini din răsputeri această revistă care va fi mijlon de închegare între toți invățâtorii României Mari. Cum însă o astfel de revistă poate trata numai în liniamente generale chestiile școlare și învățătorești, vom avea lipsă și de o revistă regională potera Bucovina sau cercul administrativ căruia vom aparținea. Căci și în viitoarea organizare profesională vom trebui sa tindem cătră o cât mai largă dscentralizare. De prezent domnește pe toată linia o deseriintare completă pentru chestiunile șebare și invâțătorești. Dacă noi Inș’ne nu vom cultiva și propaga în cercui nostru Interesul pentru chestiunile culturale și materiale ale șotei primare române, nu se va afla nime care s’o facă aceasta , școala primară va pătimi, prestigiul nostru se va cobori, iar pe noi ne va aștepta un viitor foarte amar. Vedem foarte bine cum ne lipsește un mijloc de îngriină. Adunările sunt costisitoare și nu sunte frecventate de toți învățătorii. Asociațiile n’au mijloace pentru a putea informa învățătorimea despre toate chestiuole cari sunt la ordinea zilei. Cel mai ieftin și ușor noroc de legătură ar fi un organ. Asociațille județene greșesc însă când cer toate cotizațiile și abonimentat deodată. In 5 luni de când am pubicat primul ap I, s’ar fi putut colecta ceva pentru revistă. Bilențul activității asociaților județene ne prezintă următoarele.- In județele 1. Cernăuți — reral, 2 Storojini, 3. Rădăuți și 4. Câmpulung s’a colectat sau se mai colectează. In jud. 5. Șirete s'a discutat la utima dunăre gentrilă. Din jud. 6. Cernăuți-urban 7. Suceava și 8. Gara-Hatnomii nici un răspuns. Dacă se va lucra și pe viitor așa prin județe, nu garantăm că vom ajunge la o organizare puternică. Nu se va afla oare în fiecare județ măcar un coleg activ și de inițativă? învățătorimea e mulțămită cu apatia și letargia asociațiilor județene? Sunt întrebări cari așteaptă răspunsuri. Secretar ■ Președinte : N. Simionovici, C. Ciain. S -— --------—---- -— ...... ..... Peste câteva zile apare calendarul „Glasul Bucovinei"