Glasul Bucovinei, aprilie 1921 (Anul 4, nr. 670-694)
1921-04-22 / nr. 687
£a&_2 GLASUL BUCOVINEI Primejdia baserichizilor Din bob apare pe arena politică ,abilul diplomat“ dorist-trondoriac Aurel Țurcan, acționar al mi multor aocietici de exploatare a pădurilor, și priekd intim al galițiananul Adlersberg. De câteva zile Încoace lumea bucovineană se agită la motivul că bunurile fondului bisericesc au trecut la seama Casei Bisericei, pendinte de Ministerul de Culte, fapt care remâne să fie discutat din mai multe puncte de vedere. Ceea ce ne interesează pentru moment este: a se da un vileag fetei, cum acest multiacționar averescan înțelege să se folosească de toate mijloacele ca să ajungă cu orice preț de cârma fondului bisericesc. Este revoltător cinismul, cu care d. Aurel Turcan urmărește realizarea acestui scop, și ceea ce ne doare și mai mult este faptul, că această ranchinațiune lugubră se bucură de tot sprijinul actualului Guvern. Fondul nostru bisericesc a ajuns a fi si obiect de exploatare pentru politicianismul averescan. Nu credem că greșim comparând polîttea egre s’a Introdus in gospodăria silvică ca flagel al gândacilor care amenință existența pădurilor noastre atât de frumoase, deosebirea dintre ambele primejdii, de o potrivă de mari, fiind numai că gândacii atacă de obicei arborii de sus in jos, pe când politicianismul calcă arborii la pământ de jos in sus. D. Aurel Turcan, din momentul alegerii sale în parlamentul din București, n’a desvoltat altă activitate decât goana după postul de director general al fondatei bisericesc, la acțiunea sa nebună, lovindu-și de retrasigențe d lui Cadîilis, a Ministrului de Agricultură și Domenii, el a recurs, șiret cum e, la un trac, care pentru moment pare că la succes. După ce și-a vândut și ultima rămășiță de conștiință prin participarea ca acționar la atâtea societăți evreești, și-a pregătit terenul, pentru a pune mâna pe cârma toricului bisericesc, prin moțienaa cunoscută ce s’a ticluit în faimoasa adunare a preoților din palatul național. Această moțiune a fost semnalul care s’a dat pentru a pune în discuție problema fondatei bisericesc, întreaga clică avere scans-bucovineană a reușit să stoarcă actuarele! Gavern, care până in prezent a dat numai probe de incapacitate și necinste, hotărirea da a se trece averea fondatei bisericesc pe sama Casei Bisericii din București, după cum am amintit mai sns, pentru simplul motiv ca d. Aurel Turcan să poată ajunge director general al acestui fond. Vorbește faptul de la sine ce roade va aduce această politică nefastă, te mijloci și acestei atmosfere primejdioase, menită a paraliza orice muncă cinstită, se impune cu tot dinadinsul o acțiune de purificare care să stârpească puhoiul de imoralitate și corupție ce s’a năpustit cu atâta furie asupra oamenilor de bine. Conduși de aceste principii și găsind una în fața spectacolul ce ne arată că însuși guvernul într’o totală eclipsă de morală, patronează această afacere meschină, recurgem la ultimul sprijin ce ne mai stă la dispoziție, la sprijinul atotputernic al opiniei publice, fiind ferm convinși că dreptatea trebuie si triumfe. Protestăm cu Indignare contra tentativei de a pune in frântea adției fondului bisericesc pe an om care este îndeajuns compromis prin afacerile sale ascunsa cu diverse societăți evreești cari exploatează pădurile foanteinl b sericesc, pe an om care a nesocotit apărarea intereselor legitime ale colegilor săi de specialitate prin desisteresul J ce s’a manifestat ca ocazia discuției in Cameră a proiectului de lege relativ la organizarea corpului silvic, o lege prin care se violează prestigiul acestei clase de funcționari publici, pe an om care, in calitate de președinte al Camerii inginerilor, a’a afiliat la protestul elicei averescano — bucovinene contra numirii d-lui inginer, A. Râșcanu in fancțiunea de secretar general la resort al Lucrărilor Publice și a d lui inginer Traian Procopovici în funcțiunea de Director al Școalei de meserii din Cernăuți. Lăsăra deci că epinte pibica sä aprecieze dacă după ce îe ce preced, acest d. Aurel Țurcan mai oferă acea garanție morală care se impusa pentru ocupirea anul post de o importanță și răspundere atât de mare. Antibostrictid. No. 687 american va restinge orice măsuri violente, care provoacă ura de rassă și noi conflicte internaționale. * In Ungaria s'a alcătuit un nou cabinet cu contele Bethlen președinte, Bant la externe, Raday la interne și Hegedűs la finanțe. * In Asia Mică Turcii au reluat iarăși ofensiva. Grecii au proclamat blocada Dardanelelor după legile internaționale. Bekir Sami-Bey, delegatul guvernului din Angoia la Conferința de la Londra va fi numit mare Vizir în locul lui Tevfie Pașa. Situația externă la greva minerilor din Anglia s-a produs o sciziune. Hodges, secretarul federației miniere, a făcut în comitetul executiv al minerilor propunerea, ca minierii să discute cu proprietarii de cărbuni numai chestiunea salariilor, rezervând pentru altă conferință chestiunea unei case naționale pentru salarii. Comitetul executiv a respins această propunere și a făcut imposibilă sforțarea de pace. S-a decis convocarea unei conferințe a reprezentanților minieri de pe toate terenurile carbonifere. Lucrătorii de cale ferată și transport, cari susțineau propunerea lui Hodges, au părăsit ideia de a începe greva de simpatie. La Paris, comisiunea reparațiunilor lucrează cu mare febrilitate, pentru a prezenta suma ce Germania va trebui s-o plătească. Pare că noile sancțiuni, ce decurg din tratatul de la Versailles, nu vor putea fi evitate, de aceaa se pregătesc ultimele măsuri tehnice și militare pentru aplicarea sancțiunilor militare și financiare. Franța e dispusă sâ nu renunțe nici într'un chip la hotărîrile conferinței din Paris, ba unele cercuri franceze ar dori să nu se accepte noi contra propuneri germane corespunzătoare acestor hotărîri. Atitudinea Statelor Unite în chestia reparațiunilor și sancțiunilor se va îndrepta după următoarele linii directive. Guvernul american va uza de toată influența sa Pentru a determina Germania să facă plăți în limitele capacității sale, pentru a repara pagubele de război ș, crede insă că Germania nu trebuie exploatată de Franța ci mai mult trebuie ajutată, ca să-și desvoalte toate resursele industriale. De aceia guvernul 3&POLITICE Ridicarea imunității parlamentare a deputatului averescan Candrea. Știri telegrafice sosite din București anunță că s-a hotărît ridicarea imunității parlamentare a deputatului averescan Candrea. Măsura aceasta excepțională s’a aplicat alesului județului Câmpulung. Pentru a da instanțelor judecătorești posibilitatea de a cerceta unele afaceri ale ilustrului deputat. Vom mai reveeni Țara ministerelor. — Deși santara țara ca cele mai mari sarcini avem totuși cele mai multe ministere. Iată camele miniștrilor și numărul ministerelor pe care le avem până azi : D-nii C. Argetoianu, internele ; Rîșcanu, război ; Văiegna-Slatinei, corasnicații ; Cudalbi, domeniile; Petrovici, lucrări publice : Negalescu, instracțiii ; Oct. Gogi, către ; Tache lonescu, externe; Trancu-Iași dela Galați, manca ; N. Trîs’escu, finanțe; M. Antonescu-Tișița, justiție ; Ai, Averescu, industria ; Garoflid, improprietarea, Grosea ministrul Transilvaniei ; Niță Serghe, ministrul Basarabiei ; Dori Popovici, ministrul Bucovinei ; Popovici, subsecretar de stat al minorităților și I. Angeleaca, subsecretar de stat al tezaurului. In afară de aceste optsprezece ministere mai este preșidenția consiliatei ca tot atâtea servicii noni ca cel mai vast minister. „Gazeta Transilvaniei“ și nouăi miniștri. Cei dosi miniștri (Groza și Dori Popovici) au depus Sâmbătă jurământul la Palat In prezența d-Ior Averescu, Take Ionescu și Oct. Goga și Mișu Antonescu. Era nevoie pe semne de prezența celorlalți miniștri ca sa adaoge la greutatea morală a celor dosi coși miniștri !... STUDENȚEȘTI Mulțămita publică. — Societatea acad. rom. „Daca" aduce și pe culea aceasta cele mai călduroase mulțumite dlar Dr. Teofil Lips, directorul spitalului din Suceava, pentru suma de 200 lei, dintre cari 100 tei cu mori eternă pentru răposata Marița Rem Sbiera, trimiși societății cu destinația de a sprijini pe studenții români transnistrieni refugiați in România. „Un punct de razim al Franței“ Sub titlul acesta eminent și primar al Liovului, marele prieten al României, Edouard Herriot, care a vizitat acum o lună țara noatră și a ținut la București câteva conferințe admirabile, publică la mLe Courrier Pranco-Roumaine excelentul organ de propagandă românească la Paris al poetului nostru Cincinat Pavelescu, in No. 17 An il pe ziua de 4 Aprilie cor., nu extrem de interesant și pentru noi și țara noastră foarte elogios articol, din care nu facem plăcerea a comunica niste părți și cetitorilor noștri, regretând că din lipsă de spațiu, nu-i putem da pe întregime. Autora articolului, mai iuții făcând României cinstea a o numi sentinela avansată spre Orient a aceleași civilizație in care o apără Franța de Occident și pledând pentru o politică deschisă și loială, dela popor la popor, intre aceste două țări surori, zice te frumosul său grai: »La porțile Ungariei care ne urește, cu toate că noi nu pierdem timpul a-i zimbi , la hotarul unei Rusii mai nesigure ca totdeauna, pe marginea unei Bulgarii care ni-s dat mereu și care continuă a si da incă mai multe asigurări decât garanții, România reprezintă pentru acțiunea noastră o țară de elită. In pace astăzi ca și ieri la război, una din principalele datorii ale politici noastre externe este a organisa acolo, prin o colaborare frățească, cel mai solid și mai durabil dintre foste pancure , noastre de razim“. Văzând, probabil, în bogăția solului nostru salvarea viitoare a Țări Românești din siteauia tristă pe care aŭ dus-o corupțunta zilelor noastre, despre care nu vorbește, din motive de gingașă și iertătoare delicateță, nici ca un singur cuvânt, autor cl nu se teme pentru patria sa, nici de leprele de partide de la noi. „Se pare, zice el, că diferitele grupări , naționalistă, conservatoare sau liberală, reprezintă mult mai puțin teorii riguros distincte, decât asociațiuni de jurul unui om superior. Or aceasta este ceva latin. Pentru ca ideia să lucreze, trebuie aici — ca și la noi — ca ea să trăiască in persoana șefului, te jurul căruia se face gruparea. Acești șefi sunt mai aproape anii de alții , dscât își imaginează ei înșiși. D. Iorga se impune prin autoritatea unui patriotism nutrit de știință ; ei e, probabil, singurul om din Europa capabil a scrie o istorie a Franței in afară de frosturile ei. Se găsesc puține spirite mai refocate și mai fin liberale ca cei ai d-tei Take Ionescu, odată mai mult ministru al Afacerilor străine. C. Brătianu știe să studieze, cu forța unui veritabil bărbat de Stat, ansamblul orizontului politic europeans ; pasiunea care o simțești vie, însuflețește această gândire chiar și atunci când împrejurările o invită să ae rețte. ‘ România a știut totdeauna să încredințeze soarta oamenilor de elită. Aici zace puterea ei. Dhe Dumnezeu să și-o păstreze! Regele lasă, primitor pentru străinul ce trece, abil in a se informa, seducător prin bună credință,original prin aplicațiune, de un patriotism necontenit treziz, dispune tocmai de calitățile care se cer pentru a hotărîte aceste lupte de oameni și idei. Franța, Italia, România, trei nuanțe ale latinismului, a căror armonizare deplină s’ar putea efectul ușor, dacă noi am avea, ca odinioară, mari spirite diriguitoare ca Michelet, Quinet sau Hugo I. D. Herriot găsește, în continuarea articolului său, cuvinte de laudă și de admirație pentru personalitatea și opera financiară a d-lui Titulescu, „tânărul ministru de Finanțe, care a prezintat Partementului român primul plan de restabilire financiară conceput până astăzi de Europa*. De pSrat, zicem noi, că d. rolindra Titulescu «slăz nu mai merită lauda aceasta. Făcând necontenite concesiuni, și nu dintre cele mai fericite, șefului și colegilor săi de minister, d. Titulescu este astăzi „un învins de chestiunea economiilor ce le promitea«, zice, cu atâta dreptate »Viitorul* din 16 Aprilie cor. Dar să trecem peste scăderile noastre la articol»! d tel Herriot care, văzând siam și părțile noastre bune, continuă : „Eu, din partea mea, cred că viitorul Ramlaiei este splendid, grație, înainte de toate, celor trei bogății esențiale ale ei : grâului, semnetai, petrolata!. România contează și poată exporta de«cam Înainte cam 2.000 000 de tone de groși pe an, ceea ce va să zică că ea, după ce a ocupat Înainte de război, locul al patrulea in comerțul mapndial, pretinde acuma să dea primul foc intre țările exportatoare da grâu, fiindcă producțiunea Rusiei va f micșorată în urma separațienii Ucrainei. Bucovina este, cum arată și numele ei, țara fagului. O cooperare a espitalului românesc es capitalul a trate, organizând ceea ce lipsește, adecă rtțeiere de cale ferată îngustă și funicularele aeriene, poate valorifica o admirabilă bogăție forestieră. Terenurile petrolifere exploatate până acuma acopăr cam 2.500 ha, trecând terenele recunoscute ca petrolifere intrec 20 000 ha, iar cele ce sunt probabil petrolifere, 160.000 ha. Marele Sloromân termină frumosul său articol cu un călduros sper cătră patia sa, de a nu alerga d.pă chimere, ci a se atașa la România. „Eu am avut, zice d-sa, creoarea de a tea cuvântai la fața studenților și a studentelor dela universitatea din București. Era, propriu zis, au auditoriu francez , în fața acestor tineri, cari vor avea să continuie glorioasa tradiție a părinților lor, bu se poate pronunța ofraide patriei noastra fără să-l auzi zolaadat. Minunată răsplată pentru neliniștele sau tratețele noastre ! Sa ne atașăm cu putere te aceia cari sângerară, te războia, împreuură ca sol, te sceia cari vor merge mai târziu, dacă va trebui, fata finisate tot alături de