Glasul Bucovinei, august 1921 (Anul 4, nr. 763-786)

1921-08-02 / nr. 763

Pa*­ 2__________________________________ O lămurire In interesul adevărului Publicăm cu plăcere următoarea scrisoare: Domnule redactor-șef. In numărul din 28 ma­le i. c. din „Glasul Buco­vinei" a apărut o informațiune dăunătoare misiunei mele și datorită, sunt absolut sigur, unei regretabile in­duceri in eroare. Nu sunt trimis pentru vre­o anchetă , mi­siunea mea este precisă, starea sanitară a Buco­vinei este rea, tifosul exantematic si variola in special sunt pretutindeni, organizarea serviciului defectuoasă, mijloace nule, personal insuficient. De foarte curând timp in întreaga Românie a­­vem o singură lege sanitară.— Râupunzător de sănă­tatea publică, in special este Directorul General al Serviciului sanitar din București, care pentru îndrepta­rea celor de mai sus, m’a trimis a lua măsurile nece­sare. Pentru interese personale măsurile poate vor fi dureroase, pentru sănătatea publică sunt logice și im­perios necesare, un raport pe care-l voi tipări, ii voi lăsa la judecata celor in drept și la aprecierile oricui. Am adus material sanitar de peste 1 000.000 lei. Armata ne-a dat un număr de medici de elită, cu o bunăvoință de admirat, pentru sănătatea Bucovinei, luându-ne la toți concediile de odihnă, pentru lupta cu epidemiile Bucovinei. Nu locuesc la nimeni cât va dura această acțiune, locuesc la o cameră din casa statului la care am dreptul, atât pot spune azi, altceva nu am nimic gratis, căci nici nu ar primi, chiar dacă mi s’ar oferi. Nu fac politică, mai mult, nu pot fi intrument politic, demnitatea mea personală nu-mi admite aceasta. E foarte posibil ca persoana inspiratoare să ur­mărească altceva. O sfătuesc să se astâmpere. Cunoscând sentimentele D-voastre de dreptate, rog, să binevoiți ca un proximei număr al respectatului D-voastre d­ar să faceți să apară in intregime acest răspuns. Vă rog, să primiți asigurarea celor mai bune sentimente. Inspector-General Sanitar : Dr. PASCAL. --------------------ne--------------------­Sporirea taxelor școlare La unele din liceele românești din Bucovina se fac propuneri pentru sporirea taxelor școlare, de inscriere și a taxelor de peste an, motivându­­se propunerea cu depreciarea banilor. Deși moti­varea ar părea îndreptățită, ne îndreptăm împo­triva oricărei sporiri a taxelor școlare. Școala de ori­ce grad trebue să fie așa întocmită, ca și cel mai sărac să poată ajunge la ea. Dar azi întreținerea unui copil la un liceu din oraș e îm­binată cu cheltuieli atât de mari, încât e inadmi­sibil, ca acestea să fie sporite prin mărirea taxelor școlare. La noi vin copii dela țară la­ licee cari se susțin, numai dânșii știu cu ce greu­tăți și pentru cari o cheltuială nouă de 20—50 de lei nu odată ar putea fi o piedică de a veni la școală. Nu ne vine a crede ca secretariatul general Pentru instrucțiunea publică să admită — oricât­ de averescan ar fi — sporirea taxelor școlare, care­­ în schimbul sumei disparente ce-ar aduce-o în­­ visteria statului, ar îndepărta elementele ale mai­­ destoinice de la școalele mai înalte. Dacă însă e numai decât să se facă o spo­rire a taxelor școlare de înscriere, atunci să se facă în chip Progresiv după avere­a celor ce bat la ușa școalelor. -----------------••----------------­Comunicat in vederea redactării listelor de membri ai Partidului democrat al Unirii toți domnii membri, care s’au Inscris in partid înalte de 1 Mart 1921 sunt rugați să și comunice prin o carte poștală sau oral adresa la redacția ziarului până cel târziu la 15 August a. c. înscrieri noi, fie prin cereri individuale, fie prin listele trimise priete­nilor noștri din județe se mai primesc numai până la 15 August Cererile și listele sosite până la 27 luni au fost aprobate în ședința comitetu­lui executiv din 27 iulie 1921. Comitetul executiv. ------------------------------------------­Citiți „Glasul Bucovinei“ GLASUL BUCOVINEI Dela Cetatea pentru protra orfanilor din război Se aduce­s citi Tutorilor lor că vocii doi a înființat­­ o școală inferioară 1e­­ștința Orfanilor de Război și ițea Ocrotirea Orfanilor din răz­­bana Miroslava (lângă Iași) o agricultură, care la Septembrie а. c. intră in al trei­a an de funcționare. Școala posedă o moșie de 100 (una sută) hectare și o gospodărie inte nată și pe lângă toate celelalte ramuri agricole, se fi o mare atențiune pomiculture! Învățământul d­e 3‘­2 ani, (din care primul e pregătitor, pentru c­ptare­a cunoștințelor de cultură generală) și 2% ani tățiți de practică, fie la școală, fie la una din terme e model ale statului sau la o ex­­ploatație particulară, fie condusă. Școala este aud controlul Ministerum­: 6 Agricultură și absolvenții vor căpăta aceleași drep­ți ca și cel de la școlile statului, de același grad (arc­­ă 1 an etc.) Condițiuni de­­­­ litere: 1 Să fie orfan de răz­­boii, 2. Să fie asis­tent al cursului primar, 3. Să aibă vârsta de 13 a­i împliniți, in cazuri excepționale ae admite dispensă e6 luni. Actele necesare : 1. Extractul de naștere, 2. Ex­tractul de deces al 1 tani, arătindu-se cauza morții, 3. Certificat de stare­­­materială, 4. Certificat du ab­solvirea cursului prin ir. 5 Certificat de bună purtare. б. Certificat de națio­naliate. Se va ține cont­uri de admirare, in localul școale la Miroasa va in ziua de 15 August a. c. candidații vor 1 * examinare medicali. Exame­­mltoarele probe: citire corectă, i­n problemă, cu numere întreg fi supuși mai întâi a­nul va consta din n scriere după dictare și zecimale. E elevii admiși ar fi internați in școală, unde vor primi de toate, i­n mod gratuit: întreținere, haine, cărți etc., iar la abac Ivirea școlii li se va da și o sumă de bani pentru a-și vtea lejgheba o gospodărie. Pentru ori­ce limsrlri, a se adresa la Direcțiunea Școalei. Președinta generală: Olga M. Sturdza. No. 763 Increstări Aere perenius. — Ce pacoste pe țara aceasta, dacă cu plecarea guvernului Averescu nu n-ar mai putea continua sistemul administrativ și financiar pe care ii caracterizează faimoasele panamale de la Apro­vizionare, Reșița, Tișița etc., sub protecțiunea căruia pot să huzurească in statul acesta patrioți ca Cra­­calls, Dedelczek și Batzura și in spiritul căruia s’a ajuns la enormele despăgubiri impuse nouă in favorul Ungarilor, al căror efect se simte depe acuma in urma nemaipomenitei deprecieri a valutei noastre! Desigur că ar fi o mare nenorocire pentru side Schul­ler, Yelth, Ifrim Popescu, Sache Klein, Zahnbrecher, Brutiner etc și toți protectorii lor, inclusive cavalerii internaționalei verzi, inventatorii patriotismului fictiv și defăimătorii neamului românesc din Bucovina­ . Spre a perpetua deci cel mai neprihănit ave­­rea ca neam din generațiune in generațiune, d. Arge­­toianu l-a desființat pe colegul său de la instrucție și luând ca ministru de Interne frânele învățământului în .... pumn — de aici primejdia unui strașnic con­flict de .... incompetențe intre d-nii Claudie Stefa­­nelli și Laurentie Tomoiaga — a hotărit înființarea unei universități averescane, numite „Școala supe­rioară de științe administrative și financiare“. Neputând realiza planul său din cauza unui de­putat majoritar prea limbut și pierzând astfel nă­dejdea de a concentra in acea universitate tot ce este mai averescan in țara intreaga, d. ministru de interne a decretat deocamdată organizarea unor limb­i aca­demii in redacțiile tuturor foilor de partid. Intrarea in academiile acestea se face in urma unor promoții solemne. Noii academiciani ave­reseni­ sânt ținuți să jure că vor promova cât vor trăi caitnra avereacană sub toate aspectele ei. Jură­mântul acesta ae face repetându-se au rugieștite cu­vinte rostite de de ministru de interne in Cameră și sărutându-se delicioasa emblemă desvățită cu acest prilej de d. Argetoianu. Cine a implicit aceste formalități poate să în­ceapă o viață „consemătoare" (in limba cui nu este averescan „viați de muncă istovicoare" și „sforăi­toare" (în limba cui nu este averescan „viață de re­clamagiu“), precum cuvânta dăunări într’o predică ci adevărat funebră un marcant membru din redacția „Dreptății" a cărui viață mereu sforăitoare intre desi pahste consumătoare este întreruptă doară spre a de­bita astfel de stupidități. A­șa se premărește Dum­nezeu, se ridică prestigiul biser­cii ortodoxe și se apără autoritatea clerului averescan primejduită de afurisiții de glasiști . Din Înțelepciunea aceleiași­­ Academii răsar scli­pirile stilistice ale rectificărilor „ca consilierulu“averes­­can Ioan Tomoiagă, a căror neintreentă valoare este­tică a fost subliniată dăunăzi în jurnal­l nostru. Dacă averescanii noștri noi n’ar asimana atât de bine anul ca alta­, ca și articolele „Dreptății", ar trebui să pre­supunem că tot d­ea a scria articolul de „fond" din acel organ cotidian al „Partidului Poporului" de sub preșidenția (așa spun averescanii bucovineni ia loc de „președenție") d-Iin General (cu­m mare) Al. Averescu, No. 148, care Începe cu această profundă cugetare caprinii ia următoarea propozițiune: „Zdruncinările din zbuciumații ultimii ani au răs­colit intreg praful medieval, așezat aproape pe în­treaga noastră viați socială, au fost ecoul și strigătul de dreptate a celora din lumea celor ce nu cuvântă după adevărata prețuire a muncii și recunoștinței de sine, căci viața anui popor trăită 'n grația policarului­­neronic e ultimul gest al apostolului ce moare ingil­­iând ultima rugă lângă altarul fumegând”. Savantul laureat al Academiei argetoianene il citează apoi pe Malthus „care­ vnză dar a aflat legea po­­porațiunii". Mândru de a fi adeptul lui Malhus ale cărui principii au fost atacate ca fiind imorale și an­tidemocratice, se avântă la această borobeață stilis­tică: „Agricultura a fost la noi singura ocupațiune □oblis — după cum chiar o percepe poporul nostru, — pe când celelalte ocupațiuni economice au fost, in mare parte desconsiderate, și nu faimoasa teorie a lui Marx“. Sigur că i-a dat gata pe abonații. „Dreptății" cu Nero-Malthus Marx și Horaț, arhisavantul au­tor al articolului din chestiune declară in aplauseie colegilor săi de redacție și in majorem gloriam a șefului săir Dori Popovici că „flamura roșie“ nu este „psihologiea și ind­ele elucubrațiuniie sale in chipul următor: „Iar toți făptuitorii și binefăcătorii întregite! Pa­trii pot se împace orișicând cu gândul liniștit, că clipa aceasta istorică n’au trăit-o iizădar și ocârmuirea de astăzi poate să-și asume cu mândrie celebra adindicare a lui Horaț: „exegi monumentum aere perenius". Cine nu se va iachina deci in fața Înțelepciunii unei ocârmuiri care prin oficiosul ei „ iși asumă cu mândrie celebra adjudicare: exegi monumentum aere perenius". Lasă că perenius să scrie cu doi », dar uitai să spun că cultura averescană este mai presus de toate reginelele ortografice. Așa se scrie și se vorbește in limba d-lor Vasl­­covschi, Dori Popovici, Cosmiuc, Erast Tarangul, Ifrim Popescu etc. Credem că am și răspuns „Dimineții" din Bu­curești, care in a-rel ei din 29 iulie c. (pag. 2) ne Întreabă dacă n’avem nimic de observat la modul in care la Cernăuți averesianismul nostru iși bate joc de limba românească in coloanele „Dreptății". ——......... •« Din Volovăț Z­ua de 24 Iulie a. c. a fost o zi de Înăl­țare sufletească pentru locuitorii din comuna Volovăț. In aceea zi a’a organizat o reprezentație teatrală sub cerul liber, pusă sub conducerea primului actor buco­vinean, d. Alexandru Tocaru de la Teatrul Național din București, care petrecând vacanța ln Vărovăț, a acceptat să organizeze un festival artistic, pentru a contrbui la deșteptarea simțului de frumos in inimile populației românești, încă de pe la ora 1, populația începuse să se adune in ograda școlii, unde urma să aibă loc repre­­sentația, cu toate că fusese anunțată pentru ora 5. Astfel că la ora fixată pe program, se adunaseră peste 1000 de săteni. D. Iov. anp. Ioan Baliga a ținut un cuvânt de deschidere. Festivalul se deschide cu Herșcu­l Boccegiul, cân­­tocerul comic al lui Alecsandri, care a produs mare ilaritate. Rolul evreului a fost admirabil susținut de d. Al. Tocaru. A urmat frumoasa poezie a lui Francois Coppe, „Greva fierarilor" recitată cu mast­elan de d. Alex. Tocaru. D-sa a izbutit să înduioșeze asistența până la lacrimi. Festivalul s’a incheiat cu frumoasa comedie intr’un act „Pe malul gârlei" a lui Ollănescu-Ascanto. O lucrare in care verva comică este admirabil accen­tuată. D. Al. To­aru a interpretat rolul săteanului Ionică. D. Nicolae Turculeț a fost bine in Beizadeaua Fluturache. Smărândria, Insinuantă și patimișe, s’a sprijinit pe jocul măsurat și frumos al d-șoarei M. Scalat. La buna revș­tă a ansamblului a contribuit și d. Mih. Rotar, care a achițat cu multă vervă rolul Arghirei Busuioc. E demnă de relevat manca depusă de d. înv. snp. loan Baliga pentru buna reușită a festivalului. Încă odată ținem să aducem mulțumiri d-la­ Al. Tociță pentru frum­oasele momente de înăl­țare sufletească pe care ne le-a produs. ------------------------ -----------------------­ Vlad. T. Ziarul „Glasul Bucovinei" caută tânăr har­nic, conștiincios și cu cunoștințe temeinice, care ar dori să intre în redacția noastră și să se dedice eventual carierei ziaristice. Plată foarte bună. Doritorii se vor adresa de urgență în scris redacției ziarului nostru și vor arăta ce fel de studii au terminat precum și ce fel de preten­­țiuni au. . Schimbați banii Banca Generală

Next