Glasul Bucovinei, august 1921 (Anul 4, nr. 763-786)

1921-08-05 / nr. 765

Pan- 2 Ziua orfanilor Consiliul Central Iași al societății «Ocroti­rea orfanilor din răsboi» a hot­ărât cu aprobarea Ministerului Muncii ți Ocrotitelor sociale, ca ziua de 19­­­6 August, care este ziua aniversării lup­tei dela Mărâșent­ să fie menită pentru orfanii din război, aranjându se în ziua aceasta serbări, diete și colecte In beneficiul exclusiv al societății de mai sus. Cu ocazia aceasta facem apel către toți Ce­­tățenii României Mari ți In special ai regiunei Bucovina, să binevoiască a contribui cu obolul lor, fie el ți cât de mic. Nici un cetățean român și patriot bun să nu uite că orfanii din război sunt odraslele eroilor căzuți, cari prin sacrificiul vieții lor au pus temelie puternică pentru România Mare. Ei sunt însă­ți cele mai nenoricite ființe mi­ci, deoarece, cei mai mulți din ei n’au mai auzit graiul dulce al tatălui ți foarte mulți din ei nau mai simțit desmierdatul gingai al mamei. De aceea vă rugăm să vă gândiți la acești copilași și să dați obolul vostru, fiindcă nici socie­tatea noastră, care are menirea de a i crețte­ți a-i face cetățeni buni­ți folositori statului, nu dispune de mijloacele suficiente. Toate colectele în bani cari se vor face în scopul indus mai sus, se vor trimite pe adresa : «Ocrotirea orfanilor din război» Regiunea V. Cernăuți, str. sf. Nicolai 4. Atacuri bilastice pe N­istru Se anunță din Chișinău că de câteva zile mai multe bande de soldați bolșevici, armați ca granate, bombe și mitraliere, iem­eac ți terorizează populația din nordul Basarabiei, atacă postările de jandarmi ți posturile militare de pasă de pe Nistru. Grupări de soldați aruncă bombe în localurile unde sunt instalate autoritățile române, iar alte gru­­puri fac liniile telegrafice ți telefonice din județul Ho­tin și distrug liniile ferate. După gra pd­e de­­tat, trinoriză alți bolșevici cari răspândesc manifeste incendiare, îndemnând populația la revoltă. Bolșevicii prin aceste atacuri vor si pro­voace dezordinea și teroarea in Basarabia. Deocamdată autoritățile militare au luat măsuri pentru împiedicarea trecerei mai departe peste Nistru. Câteva detașamente din interiorul Basarabiei au ple­cat spre nord, unde o altă serie de vre’o 400 oameni au Încercat să treacă Nistrul cu bărcile. De­oarece in județul Hotin domnește starea de asediu, comandantul trupelor din regiunea atacată de bolșevici a dat un ordin prin care prevede cele mai severe sancțiuni îm­potriva prizonierilor. -a ®­Abonament forțat Prin adresa Secretariatului pentru instrucțiunea publică No. 3363 (921 i se cere direcțiunii revistei bucureștene „Critica“ să trimită revista la toate școa­­lele primare din Bucovina. Cu toată­­ seducerea de 25 procente costul anual al revistei ne urcă totuși la 300 lei.­­ Știți ce-a Îndemnat ioe d-l Laurentie Tomoiagă si dea această adresă [UNK] 7 "Faptul că in No. 4 al revistei „Critica“ se găsesc:"portretele câtorva miniștrii averei- GLASUL BUCOVINES cui, la care ți cel al d-lui Dori Popovici. Însoțit de o biografie de reclamă, egală cu cea publicată la faimoasa revistă cerna­țeană „Cultura" a domnului Ciupercovici. Când școalele primare n’au primit pantaial pe sul de sile, când invățătorimii nu i s'a plătit salariat decât de abia in ultimile zile, când cererile de ajutor ale invățătorimii nu se satisfac, secretarul general de la m­tiscție recomandă școalelor primare o revistă care costă 300 lei pe an pentru portretul și biografia minciunoasă a șefului său, însetat de reclamă ieftină Se vede că de când are automobil, d-l Tomoiagă umblă ți mai mari ca capul prin nori decum umbla inainte. Nu ne vom mira, dacă va da ordin să aboneze țoalele ți revista d-lai Ciupercovici din cauza portre­tului ți­blografiei d-lul Dori Popovici, pildă de morali­tate pentru tineretul școlar. Sărmana școală I­ st...—­­ "■ —... Presa franceză și gestul d-la Argetoianu Ziarul parizian Le Cablegramme, ocupându-se de situația politică din România scrie : .Ultimele ședințe ale Parlamentului român s’au desafășurat in mijlocul anal tnmalt de nedescris. In al­­timul moment guvernat a adus în discuție proectul ț*e­­țiței. Se știe ci pe această temi ziarele liberale a a dus cea mai violentă campanie. Pe când un deputat de opoziție se făcea ecoul protestărilor, d. Argetoianu, ministru de interne, special atacat de opoziție nu a știut, trebue s-o crezi, să-ți stăpânească nervii. Brusc, evocând gestul bătrânei negustoresc de prijQe, nu șo­văi să se scoale ți dându-și la o parte Poalele redin­gotei. «capi acest cuvânt, puțin protocolar: „Sărută mă in.... („Baise mon c... in ziar.) Stupoare generală la adansre, urcată căzând de o retragere in masă a tutoror membrilor opoziției. In aceste condiții s’a cetit mesajul de Închidere a parla­mentului.... Cronica economică Situația economioâ din Germania Rapoartele germane oficiale Semnalează ea în cursul lunei Februarie și prima jumătate a lunei Martie a. c., situația industriala a­ fost puțin favo­rabilă. Germania a suferit ca toat­e țările criza ge­nerala, însă în­ tot cazul mai —­­«lom­b.» ș­i toate acestea comenzile, atâ afară a țarii, n’au încetat , a suferit mai ales. Cauza cari sunt încă în abund Frankfurter Zeiten că Germania trece­ac mai gravă pe care.. a­ceasta provine din referitor la aceasta ,'iza economică cea vreodată. Dacă a­­vea imperiului german față de țările­­ Ententei, atunci se impun încă noi ne­gocieri. Nu se poate tăgădui, adaugă numita foaie, că situațiunila, critică deja în luna Martie a. c., s’a a­­gravat­­ deja punerea în vigoare a sancțiunilor. Rar se mai știe că guvernul german a decis să nu rambursese exportatorilor săi prelevările de oft la sută pe cari guvernele Eutentei le vor efec­tua asupra valoarei facturilor germane. „Berliner Tagblatt“ spune cu privire la această hotărâre că : Guvernul german se va găsi într’o situație grea. Dacă refuză să ramburseze fabricantului german su­mele reținute, orice export german către țările En­tentei devine imposibil. Dacă însă rambursează, atunci sancționează re­presaliile Ententei și se face auxiliarul acesteia, dând sacțiunei maximul de eficacitate. Numitul ziar își face speranțe că de pe urma acestor situațiuni se vor flelalte. Cu iz cât și din reze. Exportul de materii prime, mm No. 765 naște grave conflicte într țârile Ententei și cele neutre, astfel că de pe \­na încurcăturilor interna­ționale în care va intra Ententa, va profita tot numai Germania. E o chestiun­, de tact politic și această problema și poate și­­ e forță, și ori­cum viitorul cel mai apropiat va lamuri lucrurile. (Din revista „Analele Băncilor“, A nul m No. 4 pe 1921), M. Banca „Meseriașul Român“, Cernăuți, str. luteranilor 1 b (Inter. Meseriașilor) dat imprumuturi tuturor părtașilor cu 9% și pri­mește desțineri de la cele mai mici sume cu 6 °/o orele de oficiu deocamdată la fiecare zi de lucru de la 5—6 d. a. ................——1 " INFORMAȚIU­NI POLITICE „Gazeta Transilvaniei“, organul partidpal națio­nal care apare la Brașov, scrie următoarele relativ la situația politică : „In cercurile bine informate se dă ca asgură di­­solvarea Parlamentului cerută de toate partidele opo­ziției constituționale. Comunicatul partidului țărănesc va apare Îndată ce d. Mihalache va veni la București. In deplin acord partidele opoziției naționale cer con­vocarea Constituantei. Audiențele la M. S. Regele au pus In lumină necesitatea acestei convocări. Situația guvernului Averescu este deci in acea fază de tranzi­ție a guvernelor cari sunt tolerate până la demisoane sau demiterea lor*. EXTERNE Foametea în trupele sovietice.­­ Persoane re­întoarse din Rusia sovietică arată că autoritățile so­vietice sunt foarte îngrijitoare asupra mortalității tru­pelor și lipsei din Rusia de Răsărit. Aceste trupe în­fometate pornesc spre Moscova și apus spre a căuta hrană. ȘCOLARE Adunarea învățătorimii din orașul Cernăuți.—Pri­mim o adresă prin care ni se aduce la cunoștiință că invățătorimea din orașul Cernăuți a ținut in 31 Iulie a. c., o adunare in care s’a declarat înțeleasă cu dis­­pozițiunile luate de Secretariate general pentrs in­strucție. STUDENȚEȘTI Dela son. acad. „Junimea“: — Soc. acad. ,Je­nimea“ aduce pe calea aceasta mulțumirile ei cele mai călduroase următoarelor persoane care au binevoit a suprasolvi la serata aranjată in Storojineț la 24 ialie a. c.: D. Zmcu Grigorcea 500 lei, d-na A. Volcinschi 100­ lei, d. Iancu Flondor 100 lei, d. Eugen Grigorcel 100 lei, d. aemtor Jeruna 80 lei, d. V. Bocancea 80 lei, d. inginer Reni 40 lei, d. paroh Pilievici 30 lei, d inv. ssp. Manicici 30 lei, d. Procopovici 20 lei, d. pref. Goian 10 lei, d. Cadnn și f­ a­g. 10 lei, d. prof. Geagea 10 lei, d. Avram 10 lei, d. H. J. 10 lei, d. Utca 10 lei, d. inginer Mironovici 10 lei, d. Bocaölei, d. Cojocariu 5 lei, d. căpitan Popovici 10 ref. 1 C. F. R. Cu Începere dela 10 Augunt 1921 la trenul de persoane 12 11122 va circula zilnic 1 vagon direct clasa I­ lI lntre București și Varșovia după intineranul ur­mător : 7 45 pl. București,­­pl. 21’55 7 25 pl. Cernăuți, pl. 23*15 11 50 pl. Nepolocănți, pl 19 20 15 52 pl. Stanislavov, pl. 13 20 19 20 pl. Lwow, pl. 1015 10­35 «pl. Varșovia, pl. 18 50 FOITA r­aspunsul d-lui I C. Bratianu colaboratorilor sai și al In urma comunicării raportului comisiunei de informațiuni, foștii miniștri naționali-liberali a­­flători in țară, d-niî I. C. Bratianu, E. Costi­­nescu, V. G. Morțun, Al. Constantinescu si Vin­­tilă Bratianu, au trimis Președintelui Camerei Deputaților petițiunea ți declarațiunea de mai jos, pe care d-nui Victor Antonescu si dr. Angelescu, nefiind in țară, nu le-au putut semna : Domnule Președinte. Pe temeiul art. 18 din legea responsabilităței mi­nisteriale va rugăm și binevoiți a comunica Adunării, în ședință publică, alăturata declarațiune. In acelaș timp vă răgim să binevoiți a face ca, in virtutea dreptului de apărare ce „legea responsabi­­ității a voit să garanteze, această declarațiune să fie afișată in toate comunele rurale odată cu raportul Comisiunei de Informații, precum a fost­ decis In ședința dela 17 ialie a. c. "<" (ss)­t. I. C. Bratianu, E. Costinescu, V. G. Moi­țun, Al. Constantinescu, Vintilă Bratianu. Războiul pentru care se cere să fim pedepsiți este fapta firească a desvoltirii noastre naționale. Ori­care ar fi durerile și incercările trecătoare, așteptăm cu incredere consecințele lui definitive și ca mândrie judecata Istoriei. Prin el, pentru prima oară in lumea modernă, am înfățișat limpede și ca jertfă de sânge am dobândit să fie recunoscut dreptul Ro­mânilor la unitatea lor națională, înainte de pacea generală, cere trebue să hotă­rască rezultatele acțiunei noastre, nu se vor putea cer­ceta sincer și de-a intregul împrejurările in care răz­boiul a fost pregătit, declarat și purtat și răspunderea jertfelor ce el a impus, fără a primejdui însăși roadele isi cele mari. Până stand detbaterea și publicarea actelor nu s’ar face decât în folos ’ strein și in dauna intereselor superioare ale Statului Român. Nimic nu poate sili a contribui la o asemenea intreprindere. Dealtmin trelea, nu recunoaștem nici autoritatea morală, nici cea legală, a celor care pretind să judece astăzi politica și­ faptele noastre. Contestăm autoritatea morală a unei judecăți or­donate de streinii contra cărora am ridicat armele. Declarațiunile din Reichstagul german și chiar mărturi­sirea din expunerea de motive a Parlamentului român, arată destul de clar adevăratul caracter al încercării ce se face împotriva noastră de către acel care, în a­­celaș timp, amnestiazi criminalii contra Patriei și a Drapelului și colaborează cu toți trădătorii și cu toți dezertorii. Contestăm autoritatea legală a unui Parlament ales, fără participarea Dobrogei, printr’un sistem de vot contrariu prescripțiunilor formale ale Constituției, cu două treimi ale Țării sub stăpânirea directă a ba­ionetelor streine, în care candidații n’au avut­­ de a pătrunde decât cu autorizarea individuală a comanda­turilor streine, fără ca cea mai mare parte a cetățe­nilor să fi avut putința materială de a-și exercita drepturile și sub un regim general de stare de asediu și de cenzuri in care nici nu ne-a Lst permis s ne exprima părerile și credințele. A recunoaște vre-o aparență de autoritate morală sau legală hotăririlor pe care actualul Parlament e astfel chemat si le des, ar fi totodată o Înjosire a sitastienei pe care am avut cinstea să o reprezentăm intr’o fază istorică s n carou’ai nottra. Grija intereselor naționale, ca o datorie Imperî-

Next