Glasul Bucovinei, septembrie 1921 (Anul 4, nr. 787-810)
1921-09-15 / nr. 799
Anul IV ABONAMENTUL * 13« un an 120 lei, pe Vs an 60 lei, pe trei luni 30 lei, pentru țirani zilnic, pe un an 60 lei, pe */■ an 30 lei, pe trei luni 15 lei. Numai numărul de Duminică, pe un an 20 lei, pe Vs an 10 lei, pe trei luni 5 lei. Numărul I Leu Cernăuți Joi 15 Septembrie 1921 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Cernăuți, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază. ANUPI TUHI fi £ I RECLAMB ! se calculează după tarif și se primesc la administrație Strada Domnească No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. Cele cincisprezece Românce Intr’o dare de samă ce o publicau zilele aceste ziarele neromâne din Cernăuți asupra unei serbări aranjate pentru adunarea de sondări, in scopul înființării unui al doilea teatru german aici, găsim printre persoanele care n’au distins prin râvna depusă pentru atingerea țintei urmărite, și numele a 15 Românce. Cazul merita toată atenția noastră. Ce frumos lucru este o armonioasă colaborare a tuturor la o operă culturală. Regretăm Insă că trebue să prevenim dela început pe cei titori să nu se aștepte la această interpretare, care noi am dori din toată inima să o putem da chestiunii, dar se împotrivesc scopurile urmărite de aceasta. Avem un nesfârșit respect pentru fiecare cultură. Vorbim cu egală plăcere o pagină măreață, la oricare limbă ar fi scrisă. Ne transportă o melodie divină, indiferent nația fericică căreia aparține autorul. Am purtat un crâncen războiu cu Germania și totuși la chiar zilele când aceasta ne silia, la Buftea, să iscălim toate ariiațile și despoerile țării noastre — la Iași, la Teatru Național, nu se gâsiau destule locuri pentru câți iubitori de muzică năvălau să admire sonatele lui Beethoven interpretate de maestrul Enescu. In acelaș timp și ln aceeaș atmosferă de negrăită ură împotriva Germaniei brutale, scriitorul acestor rânduri era așa de fericit a fi descoperit la cutare librar operele lui Goethe pentru a le receda nu știu câta oară. Spunem aceste pentru ca să nu ne găsească cineva sentimente pe cari nu le avem l*ți de cultura și limba germană. Recunoaștem la cuprinsul acestei limbi înălțimi ale culturii la care privim cu admirativă dragoste. Cu toate acestea nu putem renunța la limba noastră, la posibilitățile de desvoltare a unei culturi românești aici, dacă nu voim să renunțăm la însăși ideia de stat românesc. Iar ceea ce se petrece la Cernăuți in jurul chestiunii teatrului german, este o febrilă activitate de fortificare a Umbei germane împotriva celei românești, înlăturată din universitate, fari auspicii de a se etala multă vreme in ofici, lipsită de sprijinul direct al Vienei și fură un popor care să o vorbească — căci dă la câteva colonii răzlețe nu sunt Iacă un popor — limba germană, care vrea sa numai să trăească, ci să și continue și pe mai departe domnia asupra sufletului românesc eliberat, și a mutat năzuințele și baza de operații pe sama teatrului orâșenesc. In jurul acestuia, cine nu vede cu ochii moșteniți deja decedată Austrie, a putut observa o vioaie mișcare cum nu s’a pomenit alta de când există aici teatru german. Artiști de mâna Întâia de la marile teatre germane au fost angajați, iar aceștia nu au întârziat nici o clipă a înțelege rostul chemării lor la noi. Vor juca trei excelente echipe : dramă, operă și operetă. Dar și aceasta nu e încă destul. Trebue un al doilea teatru german. Căci — cine știe — se poate Întâmpla totuș minunea ca și In țara Românească să se găsescă vreodată un ministru, care să înțeleagă necesitatea, mai mare aici ca oriunde, a înființării unui teatru românesc tn acest cel mai înaintat și mai expus punct al Românismului, la nord. Eventualitatea aceasta trebue să găsească limba germană aici puternic retranșată. O inexpugnabilă cetate trebue să fie pentru teatrul românesc orașul nostru. La această operă și-au dat colaborarea cele 15 Românce, aproape toate soții ale unor Înalți funcționari ai statului român. Nu condamnăm pe nime, ci discutăm fapta fiindcă punema evidență, mai mult ca orice, nevoia urgentă de-a avea aici, cu orice preț, un teatru românesc — și un cât mai bun teatru românesc. Vedemm fapta relatată cât de mult ne-a robit cultura străină și câtă primejdie ascunde, pentru viitorul culturei noastre, fortificarea ei pe pământul Bucovinei. Dar mai vedem la ea și ceva bun. De mult, odată, un rege al Perșilor, jignit de biruința pumnului de Greci asupre nesfârșitelor sale oștiri și temându-se să nu uite a-și spăla pata cu un ceas mai degrabă, a pus un sclav care în fiecare dimineață să-i reamintească datoria ce-o are față de onoarea armatelor sale. Cazul celor 15 Românce este menit a înlocui pe sclavul din pilda bătrână și a fi, pentru fiecare ministru Iu sarcina câruia cade răspunderea chestiunii, un memento, care să-l strige zilnic conștiinței sale: Nu uita necesitatea unui teatru românesc la Cernăuți! 8 Rotîca --------------------sî--------------------Caracteristica unor ecouri.... De câte ori autoritățile centrale, adecă Bucureștii, lau o măsuri de indreptare față de matrapazlâcurile oficiale de locedani din Cernăuți și față de accesele de autocratism ale d-lui Ștefanei! dela interne, de *tâtea ori ziarele »Volk*, »Vorwärts“ etc... ian apărarea baronilor, taților și tuturor conicilor avereicani dela aest oficia. Din nou ziarul „Volk* discuti in Nr. 679 din 11 Sept. a. c ) cazul unei pretinse oblojiri a consulului austriac din Cernăuți, aducând o serie de inexactități, pentru a ajunge la concluzia atât de simpatică baronilor dela Mietamt-ul nostru. Dar un Mietamt ca acesta inclusiv e directorul general Stefaceth care numai în urma somațiiolor repetate ale Mnistrului de Interna se conformă ordinelor primite ți care in tot Cernăuțul nu e in stare să găseasca o locuință pentru contului austriac atât de simpatizat de ei și de monitorul său „Das Volk“, evident dă dovezi de cea mai crată incapacitate. Nu e msit decând in aceeași chestiune d. Stefanelli de la interne a primit dela București ordinul telegrafic care zicea : bste pentru ultima dată că organe inferioare (adecă Internele dela Cernăuți) se opun ordinelor noastre (adecă ale Ministerului). D-voastră n aveți să comentați ordinele primite ci să le executați, încheie Ministerul. După primirea acestei telegrame, pe care c-nul Stefanelii numai cu anevoe a deacifrat-o, marele sortru director general dela Interne a plecat un concediu de recreare, anunțând la București acest fast prin o tegamă care z ce: Populația de aici (adecă din Cernăuți) e foarte agitată că nu s'a instalat încă consulul austriac la Cernăuți... Și „popolația“, „Pas Volk*, se agită, țpa, că dor„e foarte agitată*... Ce interesant și caracteristic ecoul! ............... 4 c...... ---------- Nr. 799 Unde fac Averescanii economii ** Asociația generală a medicilor ne trimite următorul articol: In nenumărate rânduri opinia publică a fost alarmată de faptul că sănătatea publică este grav compromisă din lipsa de medici pentru populația rurală, lipsă provenită pe deoparte prin pierderile enorme ce a încercat corpul medical în timpul războiului, iar pe de altă parte prin faptul că nimic, nici salarii, nici mijloace de transport, nici concurs autorităților, nu atrăgea pe tânărul real din partea medic ca să-și consume energia, făcând apostolat la țară. Dar nu numai populația rurali se resimte de lipsa de ajutor medical ci și armata, care pentru a-și asigura serviciul, concentrează medici de rezervă, cărora dein 1913 și până acum, le cauzează pagube materiale insernate, intrerupându-i deja, exercitarea meseriei lor, dupi urma căreia trăiesc el și familia lor. Medicii sunt singurii cetățeni cari de 8 ani fac serviciu incontori pentru siniiști. Acum ei se aduce în cunoștință un fapt care ne-a întristat foarte mult, fiindcă se pare că autoritatea căreia ne adresăm, nu și-a dat seama de paguba mare ce se face populației, suprimindu-se prin bigot o sumă destinată pentru formarea de non intőrct. Iată de ce este vorba.* in Bucovina se contractase cu 40 studenți in medicină ca In schimbul a 2500 lei anual cu care statul îi va ajuta să-și facă studiile pe la diferite facultăți de medicină, când vor ieși medici, să îngrijească de sănătatea populației ruraie timp de 5 ani. Prin noua alcătuire a bugetului, »’a suprimat suma aceasta de anaantă mii lei, lăsând să ă Dici au rost pe acești 40 de studenți, cari mai toți sunt cu studiile foarte înaintate, mai având câteva semestre, până să vină ți ei alături de noi, ca să mărească numiră acelora de care țara are atâta nevoie. Dacă nu se respectă restamentul scris ce a intervenit intre stat și studenți, atunci ei sânt forțați să renunțe la anii de medicină și să se pace de altceva, care să se dea posibilitatea de a-și asigura existența zilnică. Asociația generală a medicilor a adus la cunoștința celor in drept acest fapt, rugând ce insistență ca si ca se intrerapă cariera a 40 de stadenți prin suprimarea acestei neînsemnate sume, iar noi apelăm la marele public ca să sprijine intervenția noastră deopotrivă de importantă și pentru corpul medical și pentru populație. Nădăjduim că Ministerul va respecta angajamentul înscris ca și-a leat și că va găsi această sumă in vr’un capital oarecare din buget, redând studiilor medicale pe acești 40 de studenți meritoși și foarte silitori, Împiedicând astfel începerea asui proces din care se înțelege foarte ușor că tot statul va păgubi. ---------------------------------------* Averescanii noștri intr’adevăr își fac de cap. Rsipese leacul public in mod inconștient și criminal intr’o parte și fac economii dăunătoare la alta. Așa s’au înființat o mulțime de ministerii și alte postări inalte absolut lentile și al căror titulari in cele mai multe cazuri petrec in străinătate. Si dau bani pentru atâtea lucrări de care populația n’are nici un folos, in schimb snă se suprimă sporurile pentru funcționari și se taie bursele unor bieți studenți, față de cari statui și-a luat angajimente formale și pe cari acum îi lasă fără nici un ajutor. Aceasta măsură arbitrară arată ca prisosință incapabilitatea guvernanțiior noștri. Am protesta și noi, dacă am avea Împotriva ea). — N-R. CITIȚI „GLASUL BUCOVINE"