Glasul Bucovinei, decembrie 1921 (Anul 4, nr. 860-885)

1921-12-04 / nr. 863

JüLUI ELASOL BOGOVIQNSI Sărmana școală! Ciad, dapA crificî de aproape db «a diez»e, deși urmașul] lui Tofao pe care-l aveaa ivereicinü tmcovir coi Ie vedere, ae știa de mai înainte, adoptal* Grația averescapă a'a boterit la sfârșit, de i-a pa* pe d. L. Tomoiagi la fruntea în »ățimâ eta îni diamac»!« vino, do] am exclamat: „Sărmana școl H!“ Am exclamat, căci ștama câtă putere de munci, destoinicie și vederi largi întrunește noul d'alar. Sintim la Decembrie și școala de aplicație de pe lângă școala normală din lo.aütiest? drei director echar d. Tomoiagi, școaă care e menită să fie model ci școală primară, deoarece acolo ar trebui ei se predea lecțle model pentru acari candidați de Învățători, nu și are Iacă învățătură pentru toile cis»ele, așa că ne recurge la felurite expediente, ca «apliniri, cumulări de case, etc. Ci asuri pierd și elevii clasei fără învățitor, dar mai alta viitorii învățători,puțin lipsi S d-lai ai învățământului, d sa fiind ca totul consumat de grija ce-o are ca construirea anal garaj pentru automobilul directoratului de învățmânt, ca și când d-sa 0 să dețină aceat directorat tot timpa! cât o să fie doal garaj. Sontem io Decembrie și partea cea mai mare din membrii corpului didactic de toate categoriile eu și-au primit nici sporurile Încuviințate pe ziua de 1 Aprilie, dar mite facă cele de pe ziua de 1 Noembrie. „Școala*, organai invățător îmi! dă xemana! de alarma ci multe scoale primare «uit din naș pe cais de a fi inchise din lipsă de combist.b!! și din cauza personala’al prea mic. ■ ! ln atogied Internat rominesc din localitate, elevii, din canaa supapopulării și a «abantriciuii! ssai sortiți Is ch'p fatal a «por! rântarife fizicilor, d. director al Ș'oa'e! normale nu areistă timp a se îngriji de deschiderea sae ,de închirierea măcar a câtorva camere pe seama internatului școalei normale, pentru kfințaree cârâia s’a luat îi bugetul curent suma de 700000 lei. Bao! sept, iar atâția elevi n'att unde dormiți ce masca. N’are avat dece dreptate când am exclamat „Sărmana școală ? !" ........... me—--------------- a!«!! voitei sil vorbești nemțește, ia ținea vromnic ci vai ținea o scris de conferințe despre România in America și va sale și o carte mare asupra "crini mai v'gino»! și nobil popor «! Baroje! răsăritene cum t’a exponat marele savant amerian. * Din S«tat*Mare, care este tipical oraș din Transilvan!« care n’a moștenit nici o inșii nție românească se vin «știri feme. Re avem in acea! cate simbo-tarank licetrt „Mihail Eminescu“, o școală normală și școale civile, care sancționeasă c« 4 Internate. Toate , aceste școale, perfect populare, ne arată nu dea Jans tresare» conștiinței satelor din jud. Srimar. La intrarea trupelor românești ia acest oraș nu se vorbia românește decât 5a familii, iară satir! abia după 3 ani, , scos de primara românești numără peste 600 de elevi români. Srbarea, de 1 Decembrie (aniversarea Unirii) , a rendi síit de bine, încât trebue s ă ne mindrim de vigoare» și puterea de viață a poporulei a patra. *) La directoratul general al tpatriciei din Clij, care a fost mutat p.« ana de Dscemble, la Bicerești ne lucrează la o complectă reorgan'zsre a direcțțiunlor regocale din Cluj, Sibiu, Oradea-Mare și Timișoara. Nu e teamă ca această „reorganizare* a autoritiăților de instruct« să nu interna« o dezorganizare comportă a Invățământulul transilvănean. * La Ab«-IniU "a Început să apari în ațiuj > săptămânal „Transilvan’a românească". | | --------------------------------------— Cronica României Noui " In Cronica cei dapa urmă am scris despre situația deplorabili a partidului averescan din Basarabia. Iată ce scrie „Gazeta Transilvaniei“ despre situația ace nlaș partid din Ardeal „Printre piramentant averea aci din Ardeal, intrenți într’o ședinfi la Cluj, există incontestabil o vădită nemelțumire. Un sânt nemulțumiți din canat neținerii în seamă a pregătirilor foncționarilor din Adesi in opera de unificare administrativă. Alți! au nt nemulțumiți din cauzr «bonorilor săvârșite de către guvern și Înalții fascib «ar! in Ardeal. In alinați* in care se află ''parlamentarii guvernamentali din Ardeal, nu e.vk* ci o parte din ei vor demisiona din partid. încercările de impictaire ale d-ior Mi'hail și Dăiani vor rflmiaza zadarnice“. *) Ungerii arteleer fac mari sforțuri de a se uni toți intr’un partid pontic, spre sp»t«s lupta mai lesa« la alegerle viitoare. Până acuma n'att arma !« nici an fiznltat. E șdat că angarul s’*a participat pins ssi la viața politică. 1 •) Unele ziare din Ardeal înregistrează faptul trist că oali intelectatil Romăni din Transilvania 9$ trimit și azi încă copiii lor la școli trăise. Această lăcomie proastă după catară străină dovedește că ș Ardeanl mai are câțiva Români infectați da educații ,trăiai și refractari științei adevărate. Ii avem și noi ei nu-l pâgeri. Nimai e păcat de b’?ții copii, cari vor avea să sufere, in urma „cam mental prea mari" a părinților lor. ( * ••fii *) Guvernul ă votat suma de 200 000 lei pentru inliatarea unui Cămin pe seama ziariștilor din Ardeal. *) Vorbind ziarele transilvănene despre apropierea maghiaro-română care se discută mult in Ungaria, ele afirmă că despre o apropiere româno-maghiar nama' atand 'e va put'a vorbi, când și Ungerli vor tnțelege gasul vremii și vor face reformele democratice necesare. Și pe deasupra vor da probe că nu urmăresc vreau scop politic irealizabil. *) Ouăle din Transilvania dispar prife graniță Se întâmplă deci acelaș lucru ca și in Bacovia. Se vede că Averescanu aa mare frică de ouă , ca să ne se clocească, se trimit peste graniță. In on e caz e mizară de precradant care Își are routa sla. *) Unei din represeutații cel mai da cearnă a științe americane d. Dr. Chirles Clark cunoscut prin savantele sale lacrici din domeniul flillogiei clasice, 1 fost timp de 3 zile oaspete Clojaint. D-sa s'a lofereaa' de aproape de man frstările certunii romănești. Ot Clar a pecat la Ordea-Mire. Intr’un Interview scor dat „htrăurii“ d. Cisrk «pane că America este prost Informată asupra Romiloir), afirmă mai parte că di tote popoarele pe care le-a vizitat Rom&ali sânt ce matolizanți. A amintit anele sascalari provocate pe cestiunea național in Polonia și Cehoslovacia nod. : Comunicatul partiduluiflaționerdin Ardeali Co-mi*i%l txecvtfo ■;( (U.iut fioriamsntar ah ' 1 al Actului I național român, nu au găsit necesar 1 să puna din nou în discuție hoiirirea de a se abținu d.la ședințele parlamentului, deoarecele motivele care au determinat acea hotărire nu au ■ dispărut, dimpotrivă au sporit Guvernul ți ma‘joritățiie continuă a rămânea sn afară de Igi I și a duce țara la ruină materială și morală. i .arîntr'o politică, nefastă și voinică*. 1 • Un comunicat similar a fost dat de partidul liberal, de partidul nationalist-democrat al domnului, larga și de partidul democrat al Unirii. --------------— ••-----------------|| Situația externă ! Conferința. de la Washington a primit răspunsul guvernului japoniz, care cere menținerea proporției de ja la sută în ce privește tonajul japonez, față de cel american. Guvernul nipon se arată t Pacific, dar nu voiește să piardă situația extraordinară ce a câștigat-o în timpul răsboiuli. Ea dor vește pentru a-și hrăni imensa sa populație și a-și plasa produsele Săli industriale asigurerea de dezbișeuri și sens de Influență. După programul Heghnes J t fonia ar trebui să renunțe la orice politică în extremul Orient mulțăminduse abia cuainia Parte din forțele anglo-americane. E vorba și tratative neoficiale au început intre d.legață americani,englezi și japonezi, de denunțarea Fianței anglo japoneze. Anglia iți va menține protectoratul Itaelului, iar Japonia pe acela al Mans giurisi și Mongoliei. s S'a apucat deci pe calea compromisurilor, Anglia condiționează dezarmarea navală de cea terestră, știind bine că Franța nu poate ceda ii această privință. De altfel relațiile între Franța , din Parte Anglia și Italia de alta parte sânt destul de reci. Guvernul englez nu poate admite punctul de vedere francez în ehe.Hi Striei și a Ciladei. La Londra ,se tratează un moratoriu pentru amânarea plății anuităților din 15 Ianuarie 1 si 15 Februarie și aceste negocieri se fac peste capul guvernului din Paris. i 3 Ia Itala divergența de interese a provocat serioase manifestațiuni antifrancese. Atitudinea slavo âsă a Franței e cauza acestor exploziuni de ^ ură. * La 20 Decembrie se va destkde la Moscova al IV-Ua congres panrus. Lenin va ceti programul său, care cuprinde chestiunea reîntoarcerii la regimul capitalist. După patru ani de la asasinate bolșevicii sau prefăcut în încorigibilii burghezi. Ei doresc să se bucure în tihnă de a * verile acumulate prin furt. 1 * Ulsterul a reușat să facă un parlament comun cu Irlanda, deaceea se prevede convocarea de noi alegeri generale pentru luna Februarie. 5 * Ungaria a publicat decretul pentru angaarea de voluntari. Se admit ca soldați merse jnari toți foștii ofițeri, cari intrând in noua armata vor primi o leafă mânii. Așa se eludează , clauzele tratatului de pace. ii No. INFORMAȚIUNI POLITICE Trânta Arini Eusab Papoviaî. — in sesianet treceii parlamentari averescanii bucovineni erau foarte mândri că feadern lor Emeli Popovici din Suceava a fost ales vicepreședinte al Camerei. Ei au trâmbițat făptul acesa fi când mare timbăta, fără să amintească lasă că alegerea ceea *’.» datorit numai votărilor parlamentarilor naționaliști-democrați de opoziție. Aceste voturi i-au fost date la Jadsmvit«B; d-iții larga care, în urma repetatelor vizite făcute în Sacra a, avea simpatii personale pentru d. Baiel Popovici, care a candidat in contra candidaților guvernamentali. A canddat la vopreședinție și la aselenea a pasta d. Sebie Popovici la a fost susțisat de „opoziție*, vorba vine, dar de data aceasta a mâncat o ziravăni toata, peâtrucă asionalistii democrați zii erau in Parlament, ca si-1 votrz*. Fell timps averesc noh noștri ca ‘prlejui «ceii«i succes. Tot înainte. Seriozitatea parlamentului averescan. — Un ziar din napustă s:ne: „Ud îspî care a provocat mare ilaritate în rândurile deputaților n’a produs la despantrea scrutinului »Agerii.pentru coplul caieji de Depuneri. Preotul Gagorsca, « pss In arnă o s cripire, în loc de buletin. Președinție cari făcea numărătoarea — zice ca voce galeșă, Mi rog a’» găsit în urna o scrisoare *?nimentală,. Dipattu negreșit au inerpat să apache și »A facă tot telul de game pe socoteala pigobatului. Preotul Orignacs, foarte incarcat s’a dus «are psVșndat« cerând docementul ca bocifflcniu EXTERNE Lenin aere apropiata ti ® capitali»». ■ Guvernul sovietelor pare a cord« foarte mare importanță apropiatul congre« pa «rea al sovietelor, care este convocat pentru 20 Decembrie. Programul cuprinde problemele cele mai acuse ale politicei sovietce, în primi pian noua politică economică a tal Lente «din intoarcerea 1a espitsilsm. Se apune ca va fi atacată polica externă a 1*1 Cicerin, Lenin va pronunța la congres un prim discurs politic, recunoscând acceptarea Integrală a noul altea program, care va fi imediat pea Isexicstart. La Miscova se crede că congrese se va termina cu înfrângerea opoziției extremiste. ARTISTICE Știri Muzicale.— Duminică 11 Decembrie orele 9 fix și Luni 12 Decembrie orele S și sim. fix vor avea loc la teatrul orășenesc primele doua concerte simfonice ale renumitei orchestre «George Enescu» din Iașl de sub înaltul patronaj al M. S. Regina Maria și sub conducerea profesorului A. Ciolar Se va produce ca solist di violină distinsul absolvent al Conservatorului din Vrem d. Nicolae Zadril Biletele la librăria „Ostașul Român”. STUDENȚEȘTI „Dacia* in Sibrojinaț. S’a proedat construirea unui laterist la Soroj aeț, tinde să ca adăpost asci convenabil bieții plecați de acasă pentru a sa Împărtăși de lumina. Deo«mi*tă se larvează la înjghebarea non fond, care să formise baza clădirii despre care e vorba. Simbuta trecută „Dacienii", fideli crezurilor de a răspândi cât mai madă trmisă la sate, *O ara»j st ln Soojineț o petrecere, a cărei venit Tan menți fon mini pentru ridicarea anul internat, care si primească bieții dela «ate. Petrecerea s’a desfășare! intr’o naimă de piâmiă, la care a’a» angajat toți prezenții. Trebee si menționăm că n’a lipsit obónii doamnelor romane de ioaitate. Un bafet bine anoriat sta la dispozția oaspețior. A tstrait a fost ofert graiori a mâților g'gașelor doamne din Stordj aeț. Si ne «da, peetru aceasta vii mi țamici. Cu o szrai*a acestei petreceri s’s rea’lzat un venit carat de 670 Lei, cu care „Dacia" a sporit fondat Internituinî. C. F. R. Oaia dir. rng. D- F fl. — Spre a mări importul și exponat U recțiunea Generală C F. R. din București apropo intrarea in țaria trenurilor cu locomotive straine, vagoane combustibil și personal de cale ferate străine. Cirerite de aprobare respective vor fi iacoțte de una certficat al preferărilor *an pr mirilor, prin care el state bleaccă, că mari« exată și ci trananor a’orni e poprietarul ei. Acas i certificare poate fi fictti asemenea și de către șefi stațieati din vecinatatea 10 mai vede e d postază mari. Aceste trenuri vor circula dupa un rssrt de tren stabine de Dicțiunea Fentrasș de Ințlegere cu transportatorul fxinăt-se ținatul și onrat* circaladri. De-alașlr! sunt nunute «e dau de Serv lai M. C- din Directiane a Re-gionaii C. F. R. Cernănți.