Glasul Bucovinei, decembrie 1921 (Anul 4, nr. 860-885)

1921-12-08 / nr. 866

SslSL «L&pOL BOCOfIWEi tie lacurile între federală și firma din Torino ai cant aranjate. Ba in prezent d. Sache Klein (rambulat ia Bacuriști B dai Maria Nr. 2), repreaestant al firmei italene, e in procea ca d. „miniatrn* Dori Popovici in fața tribunatoteî di« Buc«r* ști pentru plata mărfurilor comandate de federali. Șoscan ®, an alegat tablou din ne sfirșita seria de p*8211111 ii legături cu afacerea mărfurilor comandate da Italia, va mai ulsstra zeci odată morali»!"» sverescană. La 15 August 1921 federala din Cernaați trebuia si pliteasc« h costui mătătorlor din Toriao sonit, de le« 400000 («șira ante mil). Cam această plată intira d. a*c Kein îi trimte la Cernăuți pe procapstal aia A*k*aazl. Intre 5 și 6 Sept. a. c. d. Askennaî „tratează* ca federala in nasnele căreia intervine d. B. membra in cossili si de administrație ai federali. Procaristul Atkenazi sa poate obține date federala „Miliova de Sat* aici un ban de St numai renunțând la favori!............d-lar B. și astizi se știe exact ci și al altor dosasi.........ia asm« da 50 000 (clac! zeci mii) le ! A«k*naz! m încasează pentru Sache Kida de l> 350.000, iar pentru rest« de 50000 lei se Isclaește au tanța fitiva pe nimele nea» otrecac I. Kimnek, care ar fi avut o «same creanță de 50000 lei fiți de d. Sache Kda. Dar norocul așa e pe lume, cind ta sciți cind iar te coboară. Aci » Sah- Kein, dapă ce a pus mina pe cei 359.000 lei, nu mai vrea si ște nimic d: ba:și ai de 50000 iei oprit prin șinaj ds corifeii avareiCtni dea federala din Cracați. Streagit Nafteere a la parch.t și tovsrul B eh 'pregB'a a declara d e gata si restitne 20000 1*1 pe cari și l-a oprit tie si lin tofalul de 50.000 lei; dar pentru restai ă» 30.000 ce ne fa em ? E' ce mai ziceți domnilor moraiști dsi* „Dreptatea *? Cum vă pur , calomniile* noi stre atât de exact precizate ca date și cifre? Ce credeți «Lași părinți? Ah! dar sfinți e ai tutlas ca mult prea a.ab față de câtă sfințenie e la sufletele voastre! Ce credeți Eârinilor Ip ta Tarnavash, Mhei Boca, teaca Tamataga, Zibartui Percec, Vestii Ghiorghia și toți cât mai sunt ți ia&erați în Jurat f.dsratei pe care o marg cu atâta priepsie tovarășii voștri de fier? Haiti al vă fi:! Ș așa cum santeți ds cinstiți ca toții doar ceozara alegi dela broul pressal vă poată crăpa deocamdată de o«vida » .«animi a tuturor oamenilor cinați ți ! In contra calomniei Onorată Redacție. A se apără în contra caloruaiei e o sfințit datorie creștineascâ, căci: „Mai ales este numele cel bnin decât ârgoție multă” (Pnd. Solomon 22,1) și „aibi grijă de nume, cd acesta îți va râmdti mai mult decât o mie de comori mande aur“ (Iisus Sirah 41,15). Aflând ea ulterior intre hârtiile male și alte dovezi în contra calomniei, oei care am fost gratificat anul trecut in foaia „Dreptatea", dtta Cernăuți 4 Iulie 1920 No. 19 saue bine cunoscuta iscălitură Nemesis“, anume ca in calitatea mea ca paroh din Păetrauții Slice vii ași fi fost „materialist prea mare”, mfi simțesc îndatori a vă ruga sâ binevoiți a da dovezile acelea publicității. Ele sunt următoarele: 1. In anul 1896, când am fost introdus ca ad-inistrator parohial la Pătrăuții pe Suceava, fostul secretar comunal de acolo Kloss m’a întrebat, de ce dau eu păstoriților mei scrisori oficiale gratuit ? I-am râspuns că aceasta nu-i adevârat, deoarece pentru oficioasele timbrate pretind taxa legală de la oricine, și o iert doar numai celor cu totul sărmani, iar pentru simple tidule n’am pretins nici o plată în toată praxa mea preoțească și nu voiu pretinde nici odată. 2. Tot în anul 189« fostul paroh din Șcheia, Bilașevschi, 1 a interpolat pe cantorul bisericesc George Velehorschi din Pâtrăuți in localul perceptoriei din Suceava despre aceleași srisori oficiale ce le-ași fi dând păstoriților mei gratuit, și s'a exprimat că stric parohia. 3. In primăvara anului 1897 paracliserul din Pătrăuți, Roman Uriciuc, fiind trimis de mine jurnalul de poștă la Hatna, mi-a spus după reîntoarcere că parohul de acolo a zis ca nar dori să rămân eu paroh în Pâtrăuți, deoarece prin Patrăluțeni i s ar strica și parohialii săi. Va să zică procedura mea legală și umană era taxată chiar de cei ce conlucrau cu mine în via Domnului drept stricare a parohiei. 4. La 1 Maiu 1897, aflânduse soția mea în dughiana lui Mihail Ilnițchi din Suceava și intâlninduse acolo cu parohul Constantin Berariu din Inteni, acesta a spus că protopopul districtului Suceviț, Nicolae Bacinschi din Ilișești, s’a exprimat ca eu cu greu voiu căpăta parohia Pâtrăuți, deoarece nu iau nimic de la parohiem. Pe lângă aceste dovezi, aflate între hârtiile mele ca însemnări mai amintesc aici faptul că nu odată mi s’au părut prea mari remunerațiile ce ni se plăteau numai de bună voie pentru înmormântări și atunci părți din ele le reintorceam plătitorilor, sau văzând cu ochii mei mizeria din locuințele celor cu înmormântările, li re-ntorceam întreaga remunerație după isprăveam funcțiunile. Și mai amintesc și faptul cft deși în Pâtrâ nț aveam SG da f&lei de sesie ce nu trebuiam să le împart absolut la nimeni, totuși cu prilejul înființării postului de cooperator, care s’a activat acolo la cerere, mea, mi-aam reținut numai 24 de fălci, iar recul i-am cedat de bună voie cooperatorului. Și să mai spun ceva. Cantorul meu bisericesc, i eon Snijec, îndemnat de mine, a cumpărat in 1904, nu departe de casa parohiala din Pâtrăuți, de la o văduvă străină o realitate cu o falca de grădină cu o oasii de piatră așa de mare ca și casa parohilă, cu un grajd de piatră și cu fântână zidita in ogradă numai cu 2400 de coroape, de orice văduva avea datorii intabulate, fie cari nu se putea cotorosi. La 9 Ianuarie 1905 cantora moare subit, lăsându-și soția cu patru copii minori fără nici o aere și casa însărcinată cu o datorie de 2700 de cor. Pe casa aceasta acum voia să puie mâna numaidecât un șvab Pătrânțean, ceea ca dacă s-ar fi întâmplat, văduvă nenorocită împreun cu copii săi ar fi rămas în cea mai mare mizerie. Atunci am publicat în gazetă un apel, am mai cerșit prin scrisori milostenii dela bogătani cunoscuț, și așa in timp de curat numai o lună, adecă până la 9 Februarie 1905, am colectat numai eu singur 700 de coroane, iar fratele Dr. Plorea Lupu mi a trimis drept milostenie o bancnotă de 1000 de cor. Cu suma de 1700 de cor. am plătit datoria la vadam străină și datoriile pe la alți particulari. Mai rămăsese de plătit datoria intabulată. In scopul acesta i-am obținut văduvei dela tribunalul din Suceava împrumutul de 1000 de coroane din fondul săracilor, restituibil cu interese minimale prin 52 ani în rate foarte mici, și i-am mai obținut o pensie din fondul religionar. Astăzi tuspatru copiii văduvei sunt aproape depin asigurați în privința existenței. Și aș putea să mai înșir multe fapte de milă față cu păstoriții mei, dar... bine cunoscutul „Nemisis", învinoVuțitorul meu că aș fi fost „materialist prea mare , nu numai nu poate aduce pentru această învinuire a sa absolut nici o dovadă din întreg serviciul meu de păstor sufletesc dela 187S până inclusiv 1918, ci el nu va putea să-și deie samă despre acest păcat al minciunii nici Înaintea înfricoșatului județ de apoi. Nu, nu, în folosul meu eu n'am cerșit nimic data foștii mei fii sufletești, nici nu i-am îngoiat in orice alt chip în privința materială, căci rău m’ar fi copleșit rușinea sa facă așa ceva mai ales ca preot. Din contra conștiința cu totul curată relativ la acest adevăr mă face să mărturisesc că mai vârtos cu bucuria am cheltuit și m’am cheltuit și pe mine pentru binele fraților. Și acum „Nemesis" în reverendă dator sunt să-ți aduc aminte ce zice marele Pavel (1 Cor. 6, 10): „nici ordzâtorii nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu*. Iar apostolul Ioan te îngrozește și mai strașnic, când zice iu Apocalipsul (21, 8) că partea tuturor minciunoșilor va fi în cuptorul cel ce arde cu foc și cu p atxă pucioasă care este moartea cea de-a ulma". Și eine-s nenorociții de minciunoși ? Sunt toți șoptitorii de vorbe nedrepte, toți apărătorii, poreclitorii, defăimătorii, clevetitorii, inegritorii, mărturisitorii de mărturii minciunoase, toți cei ce răpesc cinstea și numele cel bun, averea cea mai scumpă și mai frumoasă a aproapelui, pentru ca toți aceștia iubis» și La minciuna. . . Nenorocitule „ Nemeșis chiar de aceea, pentru câ ești sluga în reverendă, fie ți milă da tine însuți, pocâiește-ta ! Preotul Canstantin Morariu .........•.—............... N ©. m Cronica României Noui * Cu ocazia lucrărilor pentra conatrerea Halei ferate de 40 km, care sa impreone Hola Catova ca linia Petroșesi peats Carpați. lacră lie incrpaie te arma nonl impramet de an milion franci elvețieni oferit de pe eoaaorila belgian din Craiova, a’aa dai la valea Jialocaoilor peste strati no! de cilibani în trei soari ds 900 calorii. Lucrările techestiane constaaă aicidin de câtră 3000 oameni și vor irctni date gata in cars ds 3 iac. * Atacul general aici Averest« Împotriva Coroanei cate vin «JUcotat da toate jaroafele ardelene. „Gazeta Tranil vaaie^ scrie idriaspiu articol „Poporul românesc din Ardeal a fost totdeauna și care astăzi mat malt ca oricând adeptu dă it «I ehtemoial monarhic constituțional. Ei sere a â<* vreme cât cu s’att adis p» cale de reformă parlame, tari modificari ia postlioitata țârii, ipe bsza cirete »*« pro laEa*t 1- Alba-lalla anirea necond.ioEistU—stăpâne.« prercgsiîvelor Coroanei. R gere aamenie și revoacă pe miniștrii síi-a pamŭ aceista Ccsristîi Blaas — iar C'l care arise aapöís eț, ■este as ramtit și impotriva iar nancțonal se vor gasi. Altfel ata perde orice nădejde de blac și sînfranță la Acecetă țarz“. Cam te tonal acesta sunt d ate în ni coeie celorlfcrte jamia Vranalivanee. * Iatr’oa in erviiw a ordat nuaai ziar maghiar dla Tranalivaeia d. 6 ga 8"* declarat împotris cnei Ualani personale româno-maghiare. * la ultima șefințâ a „Solidar tâ il* asocia fa b*n* cilor românești din Translvacia, Banat și Maracanret ds discutat chestuiea flanstrarâ a țârior alepte. S*a hotărit la tre aitle ca să se ia mă «ancă la captam! și conducerea Bunei ds smiaiune a României sa te oarte în proporța importanței lor econom,ca și reprezentanții factorilor economici din teritoriile noumaite. * Peste câteva zle ce va începe a «pilea rege* reformei agrare și în Ardeal Lacrarile de pregatire «ăst isprăvite. N,-3 teamă noma ca să m meargă «scrările dî aici așa da proasca în Bi*ar»sola, node tapă cam om văzut în croat & treceți na ste expropriat 1st an iotreg an decât vreo 300.000 ha dia toama de 2 millonas și jam. ha ce urmeaza a i exproprate. • in adunarea generală a acționarilor bfindin Alb aa“ din Sira s’a deci in urma propenerii Coneâialai de administrare sporea capitalul social de la lei 10000000 ia lei 25 000000. Eats a 9 «team a captularii acest« teritar, lohmeiaî in anul 1872 ca un capital de 300 000 florini. Ca capital ai arestai prin lărgirea rețetei si de sscarnaie „A bina“ își va împlini ia viitor ca mai mait an;.el oficiatea pa care o imp.ree fie ca atâta cinste și pricepere timp de jumănte de veac. * Unele jumaie din Ardeal cer recrgsnesarea școalelor tormale propanând ca si li se adaogă încă două clase. ......................«—..................— Concerte e orchestrei societății „George Enescu“ Duminică, Ia ii și Luni ta 12 Decembrie, vor avea lot c u Teatrul Național din Cernăuți adevărate sărbători musicale. Se aranjează in aceste două sile reale surprise pentru doritorii de artă muzicală. Pine adecă, să dea la Cernăuți două mari conCârtd sisns misa, societatea musicala din Iași „George Enescu, a cărei reputație a tresacut de mult frontierele vechii Moldove, după ce orchestra ei a dat, până în present, mari și foarte reușite concerte, în toate orașele mai însemnate din România ntrbilă. Această orkstră, dirijată de unul dintre cei mai apreciați profesori de la Conservatorul ieșean, ars putiri pentru care o invidiaau toate societățile similare. Programul ambilor concerte e afilșat în oraș, îndemnăm publicul ce mântem să participe în număr cât de mare la aceste două concerte, unde va avea prilej să admire adevărata artă imprimată cu o desăvârșită virtuozitate și să petreacă cuire de adevărată plăcere estetică. CITIȚI „GLASUL BUCOVINEI" Situația externă Divergența franco-engleză relativ la chestie turciei și a reparațiunilor s’ae mai a cantuat la ultimnul timp. Guvernul englez e și vrea să rămâne stăpân la Constantinopol, deoarece su poate îngădui vreo slăbire a Greciei. Franța prin acordul’ Inildat cu Kemaliști, a permis turcilor să-și retragă trupele de pe frontul Ciliciei și să se concentrezi pe frontul grecesc. Ca răspud Anglia a decis să întărească flota grea din Marea Neagră prin unități engleze și să facă o demonstrațiune navală la Horacla. Cu Privire la reparațiuni del gațî englezi din comisiunea reparațiunilor au cerut moratoriu pentru Germania, care a fost înștiințată sa achite anuitățile pe ianuarie și Faur în valoare de Posts 700 mllloam mărci în aur. Nu se știe ori de guvernul din Paris va admite moratoriul. In orice cas Franța e izbita și vede la spatele Germaniei pe Anglia, și Italia. O parte din presa francom, în fața acestei situații, cere chiar isolirea Franții și urmărirea unei politice independente. * La Viena dau produs grave turburin un caracter comunist. Austria e aproape de failmmt, scumpetia îngrozitoare, mai ales alimente?9 aliații nu pot ajuta, St*gura salvare ar fi alipirea la Germania, ceia ce e in contra intereselor statelor retine. ~ * In conferința dela Wischington Japonezii au cerut o nouă cotă de sporire a flotei lor. Delegații tethnist englezi și americani găsesc suspendarea oricârd constricții pe tone de zece ani nepracticabilă și cer modificarea insegrală a pro estului Hsnghues. —----------..........................—