Glasul Bucovinei, mai 1924 (Anul 7, nr. 1535-1558)

1924-05-06 / nr. 1538

Consteil Lisei Mari S’a ţinut anul acesta în zilele de 4 până în 6 Mai, în vechea capitală a Moldovei reunite, în Suceavă. Un joc mai potrivit şi mai plin de înţeles pentru un congres al Ligei Culturale nici că putea fi ales mai bine decât în Bucovina şi chiar în Suceavă. Căci nici un colţ al României întregite nu poate să arate pe un loc atât de restrâns şi în chip atât de condensat ce menire încă are şi câtă muncă încă trebuie să îndeplini nească Liga Culturală. Liga Culturală a luat fiinţă cu scopul de a urmări unitatea culturală a poporului ro­mânesc pe deasupra graniţelor vremelnice,­­ cari îl despărţeau politiceşte, dar cari nu tre­buiau să-l despartă sufleteşte şi să-l înstrăi­neze. Soarta noastră norocoasă a voit ca a­­ceste graniţe despărţitoare să cadă mai re-­ pede prin forţa împrejurărilor, dar stăpânirea­­străină de odinioară a lăsat urme adânci pe­ unde a trecut şi poate cele mai adânci chiar­­ în această parte clasică a pământului româ­nesc, care e Bucovina. Bucovina a fost ex­pusă celor mai stăruitoare, mai rafinate şi mai ademenitoare încercări de a fi înstrăi­nată şi voevozii şi marii noştri înăintaşi par’­­că anume au înzestrat-o cu atâtea monu­mente strălucite de netăgăduită mărturie românească, mărturie care s’o­ apere şi să-i deie putere de resistenţă. Nicăiurea poate ca în Suceavă, Liga Culturală n’ar fi putut ve­dea câtă muncă trebuie îndeplinită, spre a şterge urmele vechii stăpâniri şi a da Ro­mânismului situaţia-i cuvenită şi de a-l pune înapoi în drepturile sale şi în conştiinţa sa. Acest scop însă nu va putea fi atins decât printr’o intensă operă culturală până în păturile cele mai profunde populare. Şi o bună parte din această operă pe cât de grea, pe atât de merituoasă, fără îndoială, că revine să o îndeplinească Liga Culturală care o şi îndeplineşte cu atâta zor şi sârg de la răz­boiu încoace. Terenul e atât de vast şi munca de îndeplinit atât de multă, încât pe acest ogor al muncii culturale şi al răspândirii cul­turii până în cea mai umilă colibă ţărănească pentru întărirea românismului conştient, toate mijloacele şi puterile ce pot servi această cauză, nu pot fi decât de acelaşi gând şi aceeaşi intenţiune Ziarul «Oraşul Bucovinei», singurul coti­dian românesc din Bucovina stărue să con­tribue zi de zi, din ziua fericită a reîntoarcerii stăpânirii româneşti în leagănul Moldovei, la­­această operă culturală de închegare a con­ştiinţei româneşti din Bucovina şi apreciind pe deplin importanţa altor fel de străduinţi, salută cu bucurie ţinerea celui dintâiu congres al Ligei Culturale pe pământul liberal al Bu­covinei și dorește ca lucrările lui să fi fost din cele mai spornice și mai însemnate, în­registrând rezultate care rămân pentru tot­deauna. Preoţi şi „popi** Arhisusceptibili, ori de câte ori îi razi câte niţei, popii averescani dela «Dreptatea», asediatorii extra et intra muros ai mitropoliei din Cernăuţi, nu se gândesc la insolenţele şi la noianul de intrigi şi la toată reaua credinţă cu care sfidează continuu lumea, ci numaidecât primul gând al lor este să producă anume diversiuni, încercând să mistifice şi să solidarizeze în jurul lor toată preoţimea Bucovinei. In ziarul nostru ediţia pentru ţărani din 2 Mai a. c. le-am zis negrilor colaboratori anonimi ai «Drep­tăţii»: popi averescani! Da, de­sigur, oamenii aceştia nu sunt preoţi, ci popi! Preoţii cinstiţi, preoţii luptă­tori pentru adevăr, pentru lumină, pentru iubirea între oameni , preoţii adevăratei credinţe a bisericei noastre, preoţii jertfirei de sine pentru binele obştesc, aceştia sunt adevăraţii preoţi, pentru cari şi noi avem toată şi cea mai înaltă veneraţiune! Nu încercaţi popilor anonimi dela­­ «Dreptatea» voastră să solidarizaţi pe atâţia oameni cum se cade şi oameni ai datoriei cu voi, cari singuri aţi fost vi­zaţi ca popi averescani ! Această lămurire o dăm per­tru toată lumea. Cu popii de la „Dreptatea“ nu vom discuta decât pe tonul ce-l merită. Onor, cetitori ne vor ierta dacă pe ici colea ionul scrisului menit pentru aceste obraze va fi niţel mai vioi şi oarecum mai colorat. Vorba Româ­nului: După sac şi petec ! ----------------------------* « 3 -------------------------------­ „Serbarea primăverii“ Ar trebui ca, bucuriile ce le aduce cu sine primăvara să fie cât se poate de generale. Să se restrângă asupra tuturor, dar îndeosebi asupra sufletelor tinere ale elevilor din diferitele şcoale. Societatea «Reuniunea Femeilor Române» din Cernăuţi a susţinut până în ianuarie 1924 o şcoală profesională cu internat, adunând banii necesari din obolul publicului la diferitele sale serbări. La data amintită Statul a luat asupra sa plata cor­pului didactic de la "şcoala profesională, internatul a rămas însă în grija societăţii. Cum societatea «Reuniunea Femeilor Române» intenţionează să clădească, cât de curând îi va fi posibil, o clădire proprie pentru internatul Şcoalei profesionale de fete, ea şi-a îndoit chiar activita­tea sa pe roade teren ele. In programul ei e şi «Serbarea primăverii», care se aranjează, ca în fiecare an, şi în anul acesta la 10 Mai, crt. în sala festivă a Casei Germane. Se aduce la cunoştinţa publicului că ceaiul va începe la orele 5 d. a., iar programa serbării la orele 7 seara. De data aceasta «Serbarea primăverii» va avea un program românesc în însăşi fiinţa lui:" Doamnele şi domnişoarele vor apărea în costume naţionale din diferite regiuni ale României între­gite sala va fii decorată cu motive de artă na­ţională, programa artistică va cuprinde cântece, jocuri de copii şi pantomimă, toate luate din viaţa poporului românesc. Cei ce iubesc neamul nostru şi-i apreciază calităţile artistice, vor avea aici o adevărată plă­cere. Afară de partea distractivă, publicului îi­­ vor sta la dispoziţie câteva bufete bogate cu tot ce va pofti cel mai rafinat gust. Având în vedere scopul frumos, pentru care­­ se organizează această serbare, noi recomandăm cetitorilor noştri să-şi procure cât de curând bi­letele de intrare, deoarece după informaţiunile noastre nu mai există multe. Biletele se află de vânzare la doamnele din co­mitet şi la d. subdirector Floru de la ,,Banca Ro­mânească iar în ziua serbării seara la cassă. ............-■■■...... ■ ■■ • • • • 11 ----------------­ Adunarea generală a asociaţiei generale a pretorilor secundari Şedinţa de dimineaţă Asociaţia generală a profesorilor secundari şi-a ţinut Adunarea generală in Cernăuţi, cum se hotărîse pentru anul acesta. Oraşul nostru a adăpostit în ziua de 1 Maiu crt. profesori secundari veniţi din toate părţile ţării. Adunarea a avut loc in şcoala reală. Au fost reprezintate în total 29 de secţiuni din cele 84, câte sunt afiliate până acum la asociaţia generală. La orele 10 dim. d-l Clineiu, preşedintele aso­ciaţiei, a deschis adunarea generală salutând pe cei prezenţi. Autoritatea şcolară era reprezintată prin d-l Em. Iliuţ, inspectorul-şef al Regiunii a XIV-a şcolare, şi d-nii inspectori şcolari Tcaciuc şi Hoinic. Primul a vorbit d-l inspector-şef Iliuţ, scoţind în relief în cu­vinte frumoase munca desinteresată şi neobosită a d-lui preşedinte Clineiu pentru prosperarea asociaţiei, care a luat naştere în timpul când ţara trecea prin zile de grea cumpănă. Asigură că şi profesorii secun­dari din Bucovina vor fi, cum au fost şi în trecut, vajnici apărători ai intereselor naţionale. Urează bun sosit oaspeţilor pe pământul Bucovinei şi închei cu dorinţa ca lucrările acestei adunări a asociaţiei să fie încoronate de cel mai frumos succes. D-l profesor Brătianu salută pe cei veniţi la adunare, în numele asociaţiei bucovinene, exprimân­­du-şi bucuria că adunarea generală a asociaţiei gene­rale a profesorilor secundari are loc anul acesta în Cernăuţi. Adresează cuvinte călduroase în special d-lui preşedinte Clineiu, care se bucură de toată în­crederea corpului didactic din ţară. D-l Clineiu răs­punde d-lui inspector-şef Iliuţ, mulţumindu-i pentru cuvintele ce i-a adresat. Aminteşte în legătură cu cele spuse de d-l Iliuţ, despre zilele grele pe cari le-a trăit în Bârlad şi Iaşi în vremea campaniei, când toţi membrii corpului didactic secundar se adunaseră în Iaşii Moldovei, unde s’au fost refugiat. Atunci s’a în­jghebat unirea politică şi cea profesională a profe­sorilor secundari români. D-l preşedinte şi-a citit apoi raportul, începând cu câteva date istorice asupra Bucovinei. Mulţumeşte bucovinenilor pentru primirea frumoasă şi stărie asupra­­ acţiunii viitoare a profesorilor secundari, cari trebue să fie preocupaţi de gânduri înalte şi măreţe. Şcoala muncii şi a cinstii trebue răspândită in toate părţile ţării. Precum armata păzeşte teritoriul, astfel şcoala păzeşte şi consolidează sufletul naţiunii. După aceasta d-l Clineiu a făcut analiză gospodăriei asociaţiei, care a luat fiinţă de 6 ani şi îşi ţine acum a 5 a adunare generală. Până în prezent s-au afiliat la asociaţie 84 de secţii. Ca extensiune asociaţia nu iasă nimic de dorit, nu tot astfel stau lucrurile sub raportul coasiunii, al disciplină. Relevă durerosul fapt că membrii aso­ciaţiei nu vor să contribue cu nimic. Proba o aduce starea casei. Asociaţia nu a fost în stare să publice nici o revistă. „Revista generală a învăţământului“ a putut apare, dupâ ce a obţinut din bugetul statului 800 mii Lei. Aduce elogii cercului profesorilor secun­dari din Cernăuţi, care a contribuit la fondul inalie­nabil al asociaţiei cu 65 mii Lei. Contribuţia acestui cerc este a doua după cea din Bucureşti, care ocupă­­ primul loc. Din cauza lipsei unei organizaţii bune asociaţia­­ n’a putut trimite de fapt nici un delegat la congresul federaţiunii naţiunilor de la Praga, deşi în buletinul I internaţional al învăţământului secundar se spune că­­ profesorii români au avut reprezintanţi la acest con­gres. La Luxemburg se hotărîse ca după Praga să fie

Next