Glasul Bucovinei, martie 1925 (Anul 8, nr. 1770-1794)
1925-03-01 / nr. 1770
No. 1770 ANUNŢ de DESCHIDERE Aduc la cunoştinţă P. T. Publicului că MARŢI 3 MARTIE a. c. după o renovare complectă REDESCHID localul meu de DEJUN şi DELICATESE în str. I. FLONDOR Nr. 7 după modelul cel mai modern din Vest. Se vor servi cele mai gustoase delicatese şi băuturi de prima CALITATE care până astăzi nu s’au cunoscut în Cernăuţi. Ca probă de gustare, fiecare vizitator va primi în ZIUA REDESCHIDERII 1/1 LITRU VIN în mod GRATUIT. Localul meu va sta sub conducerea,cunoscuţilor specialişti, d-nii SAMI SCHNEEBERG şi SALO RUDICH Serviciul prompt! Serviciul conştiincios! Roagă "clientele °"°r' M. ŞorodOC CflRŢI ŞI REVISTE A apărut: ION I. NISTOR, Românii Transnistrieni Extras din „Codrul Cosminului“ Buletinul „Institutului de Istorie şi Limbă“ de la Universitatea din Cernăuţi, pp. 105 cu o hartă cu următorul cuprins: I. Aşezările româneşti în regiunile transnistriene. II. Datele statistice ruseşti privitoare la Românii Transnistrieni. III. Pribegirea elementului românesc în Galiţia, Silezia şi Croaţia. IV. Răspândirea elementului românesc până la Nistru şi dincolo de această apă. V. Relaţiunile Românilor Transnistrieni cu Cazacii. VI. Raţiune Transnistrienilor cu Polonii. Vii. Românii Transnistrieni sub hatmania lui Duca-Voda. VII. Pr nume ruseşti de expansiune şi colonizare. IX. Colonizările româneşti în Ucraina Hanului. X. Organizaţia bisericească la Românii Transnistrieni. XI. Viaţa economică şi culturală. XII. Deşteptarea Românilor Transnistrieni. XIII. Republica Moldovenească. Licitaţie publică. — In ziua de 24 Martie crt. la orele 11 a. m. se va ţine la Direcţiunea Reg.8 a sanitară din Cernăuţi o licitaţiunea publică petru furnizarea imprimatelor necesare serviciului aceste regiuni. Fiecare concurent este obligat a depune odată cu oferta închisă şi o garanţie de 10% din suma oferita fie in numerar sau în efecte de stat. Direcțiunea își rezervă dreptul de a respinge ofertele fară indicarea motivelor. Licitapa se va ţine în conformitate cu dispozițiunile art. 72—83 din Legea Contabilitații Generale a Statului. Supra-oferte nu se primesc. Tabloul specificat al imprimatelor și caetul de sarcini se poate velea în orice zi de lucru ia Serviciului Economatului între Noree 8—13. Lămurire — Ingâtură cu notiţa noastră în care semnalam că in strada Eminescu este o casă care poartă o in crip ie in ală limbă decât cea a statului, Societatea medclor din Bucovina comunică următoarele: In şedinţa din 27 Octombrie 1924 Scietatea medicilor din Bucovina a luat decizia să se imia tare inscripţia de pe casa din strada Eminescu 15, dar pompierii şi archiectul, câtră cari s’a adresat, au declarat că nu pot lucra decât la primăvară, fiindcă literele sunt sculptate în zid şi in timpul iernii nu se fac lucrari exterioare la clădiri. Inscripţia se va schimba in timpul cel mai scurt, cu atât mai mult că societatea noastră este de mult înregistrată sub numele de „Societatea medicilor din Bucovina . Năravul din născare leac nu are. — Obăznicia şi sfidarea kaiserista stăruie să mai trăiască încă in redacţia „Tagespost-ului" din Cernăuţi. Ziarul nostru făcând observaţia că ar trebui in sfârâit înlăturată inscripţia nemţească k k. de la o societate publică, ne face imputarea ca ziarul nostru s’ar ocupa numai de nimicuri şi n’ar da nici o atenţiune intereselor mari de stoi românesc. Sărman stat românesc, dacă ai rămânea in griji celor dela .Tagespost de tuiti butii Ştiu că multe zile ai mai avea ? Apărătorii îndrăzneţi a lui k. k. bnevoiascâ a-şi consuma toată energia lor in aceastâ apărare al mult regretat lui pentru dânşii k. k., şi să lese in seama noastră grija pentru chestiunile mari şi vitale ale statului întregit românesc. Completarea comisiei de judec, a membr. corp did. secundar. — Monitorul Undai No. 44 din 25 Februarie cit. publică decretul regal No. 372 din 6 Februarie cit prin care, pentru completarea comisei de judecată a membrilor corpului didactic secundar, se numesc pe ziua de 1 Februarie crt. dr. Dr. D. lonescu, profesor la universitatea din București, ca membru supleant, d. Petre Bogdan, profesor la universitatea din Iași, ca membru asesor. .GLASUL BUCOVINEI" MU—.......... TELEGIVE Presa elveţiană și conflictul nostru cu Germania Berna, 27 (Rador) — Toate ziarele elvețiene consacra articole elogioase pentru dreptatea României în confictul cu Germania, a cărei purtare este caracterizată ca nereald. Comitagii bulgari au atacat frontiera română Bucureşti, 27 (Rador). — Ministerul de interne a fost Înştiinţat telegrafic în seria de 25 Februarie, că o buda de carnagii au încercat trecerea fontierei în judeţul Durostor. Grănicerii românii dând alarmă, s’a in vns o iotă, care a durat dela orele 9 seara până la 2 naptea, când banda a fost aruncată peste graniţă. Comandantul grâncerilor români impreuna cu comandantul grănicerilor bulgari anchetează încercare de atentat de cale ferată Bucureşti, 27 (Rador).— Pe linia Reni-Basarabeasca răufăcătorii au desfăcut iarăşi butoanele de pe calea ferată, pe care au deplasat o apoi. Observând de timpuriu deplasarea, mecanicul trenului de marfă a putut frâna la timp, evitând astfel deraerea. Starea lui Ebert gravă Berlin, 27 (Rador) — Starea lui Ebert este gravă. Din cauza declarării de peritonită medicii sunt îngrijoraţi. Lefurile politic au început să discute succesiunea eventuala. Se pare că Luther doreşte să candideze la preşediţia Reichului. Stânga va susţine candidatura lui MaX. Partidele din dreapta prepară candidatura lui Tirpitz. ----------------------••••----------------------- La üstül la dis Fielas ä? wsjstî c. un ai colira curs. mn.cherle zinic. Cea mai bună școla pentru pârechi el gante. Dansuri moderne Si Five-Step. Curs sparat pentu ofițeri. mari consecinţe în Basarabia, unde, afară da Ţigani, nu erau aproape robi Cu toată opresiunea îndreptată in contra limbii ţării, marele act fu publicat şi în româneşte in intreaga Basarabie. După o mulţime d greutăţi, in 1868 fură împroprietăriţi şi acei ţărani basarabeni, cari nu posedau pământuri, dar cari niciodată, nu fuseseră robi. In 1869, s’a făcut reorganizarea judecătoriilor introducându-se curţi cu jun şi s’au înfiinţat zemstvele (organe ale administraţiei locale). Lucrul de căpetenie s’a săvârşit în anul 1871 prin introducerea statutului municipal rusesc. Toate aceste reforme »liberale“, care pentru Rusia avură o mare Însemnătate şi reprezentau pentru dânsa un progres decisiv, avută pentru Basarabia urmări cu totul deosebite, fiindcă ele contrbuiră la Înăbuşirea particularităţilor caracteristice basarabene şi la completa asimilare a ţarii şi a locuitorilor ei cu imperiul rus. In sfârşit, se dădu lovitura fatală. Basarabia fu despuiatâ de toate drepturile ei străbune, deş,ori,de limbă; conştinţa Românilor trebuia şi ea să se supue; religia fu rusficatâ, la ordinul energicului episcop al Chişinăului, Paul, mare naţionalist rus, la seminarul dn Chişinău fu suprimat învăţământul în limba română, aici işi făceau pregătirea lor candidaţii de preoţie pentru întreaga ţară, astfel fu micşorată mulţimea preoţior cari nu vorbiau ruseşte. Şevii erau obligaţi a cunoaşte limba rusă. Tradiţionalele cântări lisenceşti fură inocuite cu melodii ruse, şi sunetul clopotelor fu modificat — ureclita Ruşilor nu putea suporta armonia clopotelor moldoveneşti, care se ridica până la tragic . Rezultatul acestor măsuri fu egativ. Episcopul Faul observă că sufletul moldovenesc era strin de religiune, că el rămânea indiferent la mângăciile şi exalaţiile religioase şi că religia impusă fu reuşia să rusifice Biserica fu înlocuită cu cărciuma şi cu distracţiile ei grosolane, pentru că Românul se simţia aici liber, pentrucă putea cânta, glumi in limba lui şi chiar plânge după voia lui. In 1875 s’au întemeiat şcoli ruse în mănăstiri. Rusifi -atom ingaduirâ încă serviciul divin în limba moldovenească, dar preţilor se «recomandă* de a înoă‘ li ba moldoveneasca, cu cea slavonă, ceea ce se ’ntamplâ şi ’n a te părţi, şi urma marii grabe clerului de a fi pe plac. La congresul din Berlin 1878, Rusia luă de la România şi districtul Ismailuui care avea 12.700 locuitori români, sau romanizat, 118 biserici, un liceu clasic complet, un gimnaziu de 4 clase, 7 şcoli medii şi 127 şoli elementare, in toate acestea învăţământul se preda în limba română. Efectele rusificării s’au simţit imediat, în acest ţinut câştigat de curând. Şcolile trebuiiâ sa adete limba rusă, preoţii români din judeţ nu fură aprobaţi de episcopi din Chişinău, decât pentru doi ani, şi n’ acest interval au fost obligaţi, sa cunoască temeinic limba biseriicii slavone Cu toate acestea, o parte din legiuirile ţării fură respectate, dar o mulţime de locuitori au preferit să emigreze în România, iar pe pământurile lor, au fost instalaţi Ucrainieni şi Bulgari. (Va urma) -----------------------••••---------------------- Pag. 3 A apărut: Leca Morariu Institutorul Creangă Un splendid volum pe hârtie velină, 96 pagini 8° cu 15 clişee. PREŢUL 30 LEI SURSA OlI» PARIS 27/11 România 935 Londra 9253,— Germania 446, New-York 1949—, Belgia 9762, Serbia---- Italia 7840, Praga 5770, Elveţia 375—, Viena 0027, Varşovia-----, Olanda 778 La Zürich Leul a cotat 253 75 Burau din Bucureşti. 27/11 Devize : Paris 1062, Berlin—, Londra 982—, Viena-----, New-York 205%, Italia 834, Elveţia 392, Praga 608, Budapesta—, Varşova -----. Valute: Napoleon 750, Leva —, Lire otom. —, Sterline 965, Franceze 1065, Elvețiene 39—, Italia 835, Drachme -----, Dinari 345, Dolari 202%, Marca poloneză 38, Coroane austriace 29, Coroane maghiare-----, Coroane cehoslovace 595, Rentenmark 48—, PIM public caut post ca dactilografă, cunosc limbile ____. 1, română şi germană, prefer la avocat. Adresa la Adria ziarului sub «decilografa», păminte pentru grădini şi pomi fruct fen b ne seiec- Ublllui acţionate şi aclimatizate, catalogul la cerere. Horticultura M. Mitrofanovici, Cernăuţi, strada Română No- 8 Depozitate şi la Drogheria Schmidt et Fontin. Djjmntin inuiStudirii cu preferinţă Români şi absol- DdiC I 116 IIIIOluluiu, venţi ai şcoalei de agricultură din Rădăuţi se caută pentru o grâdinarie în apro-MultlimitS niblînă Subsemnatul m’am îmbolnăvit de o rlllllllllliia pUUlILa boala foarte gravă de ochi şi eram în pericol să-mi pierd vederile cuitotul. Numai ştiinţei vaste a drei dr. Vica Mandicevschi, acutistă în Cernăuţi, precum şi îngrijirii deosebte a d-lui dr. Malinaş, directorul spitalului din Câmpulung, datoresc astâzi salvarea mea. Rog pe dor sâ binevoiască a primi şi pe acesstă cale mulţumirile mele cele mai adânc simţite. Constantin Coroamă, institutor in Cânpulung IflfOrmafarOD duPâ scrierea de mânâ ?i după caracter IlikulpiElulwU Grafologă vieneză cunoscută, ocultistă. Piaţa Unirii 10, în curte la dreapta. Se dau informaţiuni in chestiuni complicate şi serioase şi în întreprinderi comerciale. Instrucţiuni pentru prevenirea de imprudenţe. Consultaţie in chestiuni de existenţă, călătorie, procese, succese, căsătorii etc. etc. Orele de primire, dela.10—12 dim. şi 3—7 seara. In provincie şi în străinătate, a se adresa scrisuri. Cautarea isteoilordini. îstârâ 2*5 cormdni, a plecat in anul 1913 la Cernăuţi pentru a intra într’un serviciu Susamintita a ajuns moştenitoarea fratelui său Ştefan care a murit in anul 1918 în America. Neştiindu-se unde se află susamintita, se roagă ca toţi aceia ce au vreo ştire de ea, ca să anunţe Avocatului Dr. Leon Koppelmann, Cernăuţi, strada Regele Ferdinand No. 8, etajul 1. Schimbarea mortii. Clar in următoarele condiţiuni: 1) Consimţământul reciproc la schimbare; 2) Sâ nu cunoască limba ruteanâ; 3) Consimţământul înaltelor foruri competente event, şi al patronatului; 4) Timpul schimbului sâ fie toamna (1 Noembrie); 5) Orice despăgubiri excluse; 6) Fiecare parte va suporta spesele de strămutare şi 7) Se simba numai cu o parohie cunt românească, pentru reclamaţiune de tract autorzat de Ministerul de Industrie şi Comerţ. A. Maimanu, Cer Pataiui Bursei, cauţi.