Glasul Bucovinei, martie 1925 (Anul 8, nr. 1770-1794)

1925-03-01 / nr. 1770

No. 1770 ANUNŢ de DESCHIDERE Aduc la cunoştinţă P. T. Publicului că MARŢI 3 MARTIE a. c. după o renovare complectă REDESCHID localul meu de DEJUN şi DELI­CATESE în str. I. FLONDOR Nr. 7 după mo­delul cel mai modern din Vest. Se vor servi cele mai gustoase delicatese şi băuturi de prima CALITATE care până astăzi nu s’au cunoscut în Cernăuţi. Ca probă de gustare, fiecare vizi­tator va primi în ZIUA REDESCHIDERII 1/1 LITRU VIN în mod GRATUIT. Localul meu va sta sub conducerea,cunoscuţilor specialişti, d-nii SAMI SCHNEEBERG şi SALO RUDICH Serviciul prompt! Serviciul conştiincios! Roagă "clientele °"°r' M. ŞorodOC CflRŢI ŞI REVISTE A apărut: ION I. NISTOR, Românii Transnistrieni Extras din „Codrul Cosminului“ Buletinul „Institutului de Istorie şi Limbă“ de la Uni­­versitatea din Cernăuţi, pp. 105 cu o hartă cu următorul cuprins: I. Aşezările româneşti în regiunile transnistriene. II. Datele statistice ruseşti privitoare la Ro­m­ânii Transnistrieni. III. Pribegirea elementului românesc în Galiţia, Silezia şi Croaţia. IV. Răspândirea elementului românesc până la Nistru şi dincolo de această apă. V. Relaţiunile Românilor Transnistrieni cu Cazacii. VI. Ra­ţiun­e Transnistrienilor cu Polonii. Vii. Românii Transnistrieni sub hatmania lui Duca-Voda. VI­I. Pr num­­e ruseşti de expansiune şi colonizare. IX. Colonizările româneşti în Ucraina Hanului. X. Organizaţia bisericească la Românii Trans­nistrieni. XI. Viaţa economică şi culturală. XII. Deşteptarea Românilor Transnistrieni. XIII. Republica Moldovenească. Licitaţie publică. — In ziua de 24 Martie crt. la orele 11 a. m. se va ţine la Direcţiunea Reg.­­8 a sanitară din Cernăuţi o licita­ţiunea publică petru furn­izarea imprimatelor necesare serviciului aceste regiuni. Fiecare concurent este obligat a depune odată cu oferta închisă şi o garanţie de 10% din suma o­ferita fie in numerar sau în efecte de stat. Direc­țiunea își rezervă dreptul de a respinge ofertele fară indicarea motivelor. Licitapa se va ţine în conformi­tate cu dispozițiunile art. 72—83 din Legea Con­­tabilitații Generale a Statului. Supra-oferte nu se primesc. Tabloul specificat al imprimatelor și caetul de sarcini se poate velea în orice zi de lucru ia Ser­viciului Economatului între Noree 8—13. Lămurire — In­­­gât­ură cu notiţa noastră în care semnalam că in strada Eminescu este o casă care poartă o in crip ie in ală limbă decât cea a sta­tului, Societatea medclor din Bucovina comunică ur­mătoarele: In şedinţa din 27 Octombrie 1924 Sc­ieta­­tea medicilor din Bucovina a luat dec­izia să se imia tare inscripţia de pe casa din strada E­minescu 15, dar pompierii şi arch­iectul, câtră cari s’a adresat, au declarat că nu pot lucra decât la primăvară, fiindcă literele sunt sculptate în zid şi in timpul iernii nu se fac lucrari exterioare la clădiri. Inscripţia se va schimba in timpul cel mai scurt, cu atât mai mult că societa­tea noastră este de m­ult înregistrată sub numele de „Societatea medicilor din Bucovina . Năravul din născare leac nu are. — Ob­ăznicia şi sfidarea kaiserista stăruie să mai trăiască încă in redacţia „Tagespost-ului" din Cernăuţi. Ziarul nostru făcând observaţia că ar trebui in sfârâit înlăturată inscripţia nemţească k k. de la o societate publică, ne face imputarea ca ziarul nostru s’ar ocupa nu­mai de nimicuri şi n’ar da nici o atenţiune intereselor mari de stoi românesc. Sărman stat românesc, dacă ai rămânea in griji celor dela .Tagespost d­e tuiti butii Ştiu că multe zile ai mai avea­­ ? Apărătorii îndrăzneţi a lui k. k. bnevoiascâ a-şi consuma toată energia lor in a­­ceastâ apărare al mult regretat lui pentru dânşii k. k., şi să lese in seama noastră grija pentru chestiunile mari şi vitale ale statului întregit românesc. Completarea comisiei de judec, a membr. corp did. secundar. — Monitorul Undai No. 44 din 25 Februarie cit. publică decretul regal No. 372 din 6 Februarie cit prin care, pentru completarea comisei de judecată a membrilor corpului didactic secundar, se numesc pe ziua de 1 Februarie crt. d­r­­. Dr. D. lonescu, profe­sor la universitatea din București, ca membru supleant, d. Petre Bogdan, profesor la universitatea din Iași, ca membru asesor. .GLASUL BUCOVINEI" MU—­.......... TELEGIV­E Presa elveţiană și conflictul nostru cu Germania Berna, 27 (Rador) — Toate ziarele elve­țiene consacra articole elogioase pentru drepta­tea României în confictul cu Germania, a cărei purtare este caracterizată ca nereald. Comitagii bulgari au atacat frontiera română Bucureşti, 27 (Rador). — Ministerul de interne a fost Înştiinţat telegrafic în seria de 25 Februarie, că o b­uda de carn­­agii au încercat trecerea f­ontie­­rei în judeţul Durostor. Grănicerii românii dând alar­mă, s’a in vns o i­otă, care a durat dela orele 9 seara până la 2 n­aptea, când banda a fost aruncată peste graniţă. Comandantul grân­cerilor români impreuna cu comandantul grănicerilor bulgari anchetează­ încercare de atentat de cale ferată Bucureşti, 27 (Rador).— Pe linia Reni-Basara­­beasca răufăcătorii au desfăcut iarăşi butoanele de pe calea ferată, pe care au deplasat o apoi. Observând de timpuriu deplasarea, mecanicul trenului de marfă a putut frâna la timp, evitând astfel der­aerea. Starea lui Ebert gravă Berlin, 27 (Rador) — Starea lui Ebert este gravă. Din cauza declarării de peritonită medicii sunt îngri­joraţi. Lef­urile politi­c au început să discute succe­siunea eventuala. Se pare că Luther doreşte să can­dideze la preşed­iţia Reich­ului. Stânga va susţine candidatura lui Ma­X. Partidele din dreapta prepară candidatura lui Tirpitz. ----------------------••••-----------------------­ La üstül la dis Fielas ä? wsjstî c. un ai colira curs. mn.ch­erle zinic. Cea mai bună șco­la pentru pârechi el gante. Dansuri moderne Si Five-Step. Curs s­parat pent­u ofițeri. mari consecinţe în Basarabia, unde, afară da Ţigani, nu erau aproape robi Cu toată opresiunea îndrep­tată in contra limbii ţării, marele act fu publicat şi în româneşte in intreaga Basarabie. După o mulţime d greutăţi, in 1868 fură împroprietăriţi şi acei ţărani basarabeni, cari nu posedau pământuri, dar cari nici­odată, nu fuseseră robi. In 1869, s’a făcut reorgani­zarea judecătoriilor introducându-se curţi cu jun­ şi s’au înfiinţat zemstvele (organe ale administraţiei lo­cale). Lucrul de căpetenie s’a săvârşit în anul 1871 prin introducerea statutului municipal rusesc. Toate aceste reforme »liberale“, care pentru Rusia avură o mare Însemnătate şi reprezentau p­entru dânsa un pro­gres decisiv, avută pentru Basarabia urmări cu totul deosebite, fiindcă ele contrbuiră la Înăbuşirea parti­cularităţilor caracteristice basarabene şi la completa asimilare a ţarii şi a locuitorilor ei cu imperiul rus. In sfârşit, se dădu lovitura fatală. Basarabia fu despuiatâ de toate drepturile ei străbune, deş,ori,de limbă; conştinţa Românilor trebuia şi ea să se su­­pue; religia fu rus­ficatâ, la ordinul energicului epis­cop al Chişinăului, Paul, mare naţionalist rus, la se­minarul dn Chişinău fu suprimat învăţământul în limba română, aici işi făceau pregătirea lor candidaţii de preoţie pentru întreaga ţară, astfel fu micş­orată­­ mulţimea preoţi­or cari nu vorbiau ruseşte. Ş­evii e­­rau obligaţi a cunoaşte limba rusă. Tradiţionalele cân­tări li­senceşti fură in­ocuite cu melodii ruse, şi su­netul clopotelor fu modificat — ureclita Ruşilor nu putea suporta armonia clopotelor moldoveneşti, care se ridica până la tragic . Rezultatul acestor măsuri fu egativ. Episcopul Faul observă că sufletul moldove­nesc era str­in de religiune, că el rămânea indiferent la mângăciile şi exalaţiile religioase şi că religia im­pusă fu reuşia să rusifice Biserica fu înlocuită cu căr­ciuma şi cu distracţiile ei grosolane, pentru că Ro­mânul se simţia aici liber, pentrucă putea cânta, glu­mi in limba lui şi chiar plânge după voia lui. In 1875 s’au întemeiat şcoli ruse în mănăstiri. Rusifi -­atom ingaduirâ încă serviciul divin în limba moldovenească, dar pre­ţilor se «recomandă* de a în­­o­ă‘ li ba moldoveneasca, cu cea slavonă, ceea ce se ’ntamplâ şi ’n a te părţi, şi urma marii grabe cle­rului de a fi pe plac. La congresul din Berlin 1878, Rusia luă de la Ro­mânia şi districtul Ismailuui care avea 12.700 locui­tori români, sau romanizat, 118 biserici, un liceu cla­sic complet, un gimnaziu de 4 clase, 7 şcoli medii şi 127 ş­oli elementare, in toate acestea învăţământul se preda în limba română. Efectele rusificării s’au sim­ţit imediat, în acest ţinut câştigat de curând. Şcolile trebuiiâ sa ad­ete limba rusă, preoţii români din ju­deţ nu fură aprobaţi de episco­pi din Chişină­u, de­cât pentru doi ani, şi n’ acest interval au fost obli­gaţi, sa cunoască temeinic limba biseriicii slavone­ Cu toate acestea, o parte din legiuirile ţării fură res­­pectate, dar o mulţime de locuitori au preferit să e­­migreze în România, iar pe pământurile lor, au fost instalaţi Ucrainieni şi Bulgari. (Va urma) -----------------------••••----------------------­ Pag. 3 A apărut: Leca Morariu Institutorul Creangă Un splendid volum pe hârtie velină, 96 pagini 8° cu 15 clişee. PREŢUL 30 LEI SURSA OlI» PARIS 27/11 România 9­35 Londra 9253,— Germania 446, New-York 1949—, Belgia 9762, Serbia----­ Italia 7840, Praga 5770, Elveţia 375—, Viena 0027, Varşovia-----, Olanda 778 La Zürich Leul a cotat 253 75 Burau din Bucureşti. 27/11 Devize : Paris 1062, Berlin—, Londra 982—, Viena-----, New-York 205%, Italia 834, Elveţia 39­2, Praga 608, Budapesta—, Varşova -----. Valute: Napoleon 750, Leva —, Lire otom. —, Sterline 965, Franceze 1065, Elvețiene 39—, Italia 835, Drachme -----, Dinari 345, Dolari 202%, Marca poloneză 38, Coroane austriace 29, Coroane maghiare-----, Coroane cehoslovace 595, Renten­mark 48—, PIM public caut post ca dactilografă, cunosc limbile ____. 1, română şi germană, prefer la avocat. A­dresa la Ad­ria ziarului sub «decilografa», păminte pentru grădini şi pomi fruct fen­ b ne seiec- Ublllu­i ac­ţionate şi aclimatizate, catalogul la cerere. Hor­ticultura M. Mitrofanovici, Cernăuţi, strada Română No- 8 Depozitate şi la Drogheria Schmidt et Fontin. Djjmn­­­tin inuiStud­irii cu preferinţă Români şi absol- DdiC I 116 IIIIOluluiu, venţi ai şcoalei de agricultură din Rădăuţi se caută pentru o grâdinarie în apro-MultlimitS nib­lînă Subsemnatul m’am îmbolnăvit de o rlllllllllliia pUUlILa­ boala foarte gravă de ochi şi eram în pericol să-mi pierd vederile cuitotul. Numai ştiinţei vaste a d­rei dr. Vica Mandicevschi, acutistă în Cernăuţi, precum şi îngrijirii deosebte a d-lui dr. Malinaş, directorul spitalului din Câmpulung, dato­­resc astâzi salvarea mea. Rog pe d­­or sâ binevoiască a primi şi pe acesstă cale mulţumirile mele cele mai adânc simţite. Constantin Coroamă, institutor in Cânpulung IflfOrm­afarOD duPâ scrierea de mânâ ?i după caracter IlikulpiElulwU Grafologă vieneză cunoscută, ocultistă. Piaţa Unirii 10, în curte la dreapta. Se dau informaţiuni in chestiuni complicate şi serioase şi în întreprinderi comerciale. Instrucţiuni pentru prevenirea de imprudenţe. Consultaţie in ches­tiuni de existenţă, călătorie, procese, succese, căsă­torii etc. etc. Orele de primire, dela.10—12 dim. şi 3—7 seara. In provincie şi în străinătate, a se adresa scri­suri. Cautarea isteoilord­ini. îstârâ 2*5 cormdni, a plecat in anul 1913 la Cernăuţi pentru a intra într’un serviciu Susamintita a ajuns moştenitoa­­rea fratelui său Ştefan care a murit in anul 1918 în America. Neştiindu-se unde se află susamintita, se roagă ca toţi aceia ce au vreo ştire de ea, ca să anunţe Avoca­tului Dr. Leon Koppelmann, Cernăuţi, strada Regele Ferdinand No. 8, etajul 1. Schimb­area m­­ortii. Clar in următoarele condiţiuni: 1) Consimţământul reciproc la schimbare; 2) Sâ nu cunoască limba ruteanâ; 3) Consimţământul înaltelor foruri competente event, şi al patronatului; 4) Timpul schimbului sâ fie toamna (1 Noembrie); 5) Orice despăgubiri excluse; 6) Fie­care parte va suporta spesele de strămutare şi 7) Se s­i­mba numai cu o parohie cunt românească, pentru reclamaţiune de tract autor­z­at de Mi­nisterul de Industrie şi Comerţ. A. Maimanu, Cer Pataiui Bursei, cauţi.

Next