Glasul Bucovinei, iulie 1925 (Anul 8, nr. 1862-1887)

1925-07-22 / nr. 1879

Cernăuţi, Miercuri 22 Iulie 1925 Numărul 2 Lei 1 Exemplar SibMTiONflL ROaâHESC Porto Liber con), legea din 23 Martie 1904 ( BPflRB Tipografii! Telefon Nr. 20§* Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Plondor Nr. M Se primele aninai articole călite. ManscHoata m­ie inapoifc». ■MM"' ' .... 1 11 «NUNȚUK! Șl RECLfinE » cai­eiileaxi dup* tar!) șl se primesc Ic «dini* •Isiratlc i Strada lancu Floadcr Ho. 33 P«#lr» tews?*»« (a laiarlonil (tarul el •« arcă tu» n li *7* r»r«l a« ludccatft la Cernăuți. ar* Anul VIII, Nr. Î879 fiBONBfiENTUL: ' Sl m **­­2*8 !«'i, pv Vs an 2*39 1*1, pa tr«l luni IC* 1«I, ptB țSraal tUnîc, p* «a «s 20* lai, pe Vi «a 12* »«t, P« Vei luai Ut iei, «««xtrul d* Dumiri«*, pe sa as 89 Ia!» ?■? «/, «3 Mi iti. p» Ire! lasi 30 l«i. Pentru *tri!n*î»l* pe e* sa nu ierl P« */, au 400 lei. Bitii« sa fac !» sediul alarutu!. O anumită propagandă Marea nedreptate ce stăruia asupra nea­mului românesc In vremurile anterioare răz­boiului mondial a fost desfiinţată prin cons­tituirea statului român, lărgit astăzi peste aproape întreg teritoriul etnic a! Românilor. Dar aceasta mântuitoare operă a putut fi rea­lizată numai împotriva îngâmfatului germ­nism austriac dela Viena, împotriva brutalei stăpâniri maghiare dela Pesta, împotriva oar­bei tiranii, albe ori, astăzi roşii, dela Mos­­cova, ca şi împotriva lăcomiei turanice dela Sofia. Numai înfruntând şi îngenunchiând pe asupritorii de până ori, neamul nostru a iz­butit să-şi asigure aproape în totalitatea sa prima şi cea mai elementară condiţie de viaţă: unitatea politică. Violenţele nedrepte şi răşluirile de altădată şi-au luat prin ur­mare la încheierea războiului cuvenitele sancţiuni. Dar, cine ar crede că odată cu lichida­re' prin cere îrecr-' t ostilităţile şi duşmăniri’ie au contenit, acela s’ar înşela. Potrivnicii latente, inspirate şi ali­mentate de duşmanii noştri făţişi de eri, stă­rite cu îndărătnicie..... Unelte, gata să se pună oricând In serviciul a tot ceea ce poate fi dăunător acestei ţeri a noastre, s’au găsit şi să găsesc, durere, destule, cozi de topor detestabile şi neghină cotropitoare ce ne­­ aruncă de peste hotare neputinţa învierşu­­nată odată cu aurul său cheltuit astfel fără vre-un rost.... Şi deci să nu ne mirăm că România noastră e unul din statele care, poate mai mult decât oricare altul, a fost ameninţat din afară şi din­­auntru cu reclamaţii şi denun­ţări pe la Liga Naţiunilor, pe la diverse con­ferinţe internaţionale, pe la aeropagurile ma­rilor democraţii occidentale etc... etc... Profi­torii ultimelor speranţe şi ai iluziilor tardive ce şi le mai făceau potrivnicii noştri înfrânţi, îşi achitau poliţele. Cu cât opera lor era mai pătimaşă, mai nedreaptă, mai gălăgioasă, cu atât­ conturile ce li se deschiseseră erau mai bine saldate.... Iar maica Ligă a naţiunilor ce era să fa­că? Mai ştiind, mai făcându-se a nu şti cum­ sunt originile diverselor delaţiuni, trimetea în control câte un înalt comisar când ameri­can, când englez pur sang, când francez___ Şi ce urma ? Recepţii, discursuri, banchete, plimbări în automobile, poate în fine şi ceva lămuriri privitoare la chestiunea pentru care sosise înaltul comisar şi, în urmă, fiecare din părţi, foarte încântate de a fi avut prilejul în­trevederii şi cunoaşterii reciproce, termina prin a face ceea ce credea nemerit să facă... Marile democraţii occidentale nu prea au grija noastră ; şi aceste democraţii, oricât de mari ar fi ele, mari ca democraţii nimeni nu e în drept să le cheme a se constitui jude­cători asupra chestiunilor şi împrejurărilor dela noi___ Nu mai suntem nici raia, nici un simplu guvernament şi nici vre-o colonie oarecare, dispusă a se proşterne la picioarele supraoamenilor te cari pare că abundă ferici­­citul occident! Nici cei cu ignominioasa me­serie a delaţiunilor şi nici caraghiosul ser­vi­lism al admiratorilor a tot ce e străin nu vor reuşi să schimbe aceste situaţiuni.... Democraţia politică a occidentului, învăl­măşită şi ea în preocupări şi interese de par­tide, poate mai discretă în forme dar la fel de hotărîtă în urmărirea ţelurilor sale, nu tre­­bue idolatrizată. Când l­ierali şi conservatori se unesc la Londra pen­ru a da concurs u­­nei formaţiuni de guvern laburiste, aceasta pentru a trece peste criza grevelor dar şi pentru a-l uza şi poate şi compromite pe Macdonald, atunci putem constata în toată liniştea şi cu conştiinţă curată că asemenea f­undamente politice nu unt chiar numai spe­­ritatea Orientului.... Diferitele configura­­ţiuni politice din capitala Franţei, succedate în anii din urmă cu reţ­ezi transformări de d­laidoscop, până la prezenţa în guvernul dela Paris a d-lui Caillaux, o îndreptăţesc la a­­celeaşi concluzii.... Şi atun'*«. pent'-”­­reveni asupra activi­tăţii defaitiştilor noştri, delatori ai ţării pe la Paris, Londra etc., ce conduşii putem pune? Sau sunt în slujba banului şi atunci e inu­­til să-i mai caracterizăm; sau se găsesc în serviciul duşmanilor statului nostru şi atunci merită cuvenita consideraţiune.... Şi într’un caz însă şi în cellalt ei slujesc unei cauze imorale şi, după cum în curând se vor con­vinge, definitiv pierdute. --------------------»•••--------------------­ N. Bărdaș cât despre otrăvirea tineretului cu caricatura tuturor doctrinelor de desordine, dascălul de la Văleni al aces­tui tineret, îmbrăţişat astăzi cu odiosul trădător de neam şi ţară Stere, ce îndemn, ce învăţătură, ce pil­dă dă acestui tineret al nostru ? ?... Şi atunci con­chidem cu fraza finală a d-lui Iorga, aplicată însă cu bună dreptate d-sale. Anarhia, cultivată în coloanele ziarului „Neamul Românesc“ iese la drumul mare. N’o vor înfiâra aceia cari au crescut-o !... Judecând te judeci... In articole publicate în ziarul „Neamul Româ­nesc“ d-1 Iorga sa arată îngrijorat de „ce ideie îşi pot face cetăţenii din codru (aluzie la bandiţii To­­m­escu şi Muntean) despre demnitatea acestei ţări“... Şi tot d-1 Iorga, slujind, evident, numai ordinea, nu se sfieşte a învinovăţi guvernul de faptul că aseme­nea bandiţi se pot ivi in anume părţi aie ţării, căci — zice apostolul dela Văleni, — aruncând cu patimă gratuite acuzaţiuni administraţiunii noastre de stat: „...când poţi cutreera ţara îndemnând la jaf şi la o­­mor, când poţi vărsa sânge fără nici o consecinţă, cum vroiţi să se mai închine cineva unei autorităţi care tolerează aşa ceva ?“... Semnalăm aceste triste fapte nu ca ceva nou, c nici opinia noastră publică a ajuns să cunoască de­mult strania înfăţişare a ipostazului politic al d-lui Iorga. Nici nu credem necesar a cere d-lui Iorga pre­cizări cu date şi fapte (ce omoruri, ce jafuri, ce văr­sări de sânge), tolerate sau chiar săvârşiţ­i de cei ce in mod constituţional reprezintă astăzi autoritatea su­premă a acestui stat. înţelegem desigur că nemulţu­mirile politicianiste acumulate de atâta timp în arhi­­sensibilul suflet al co-şefului monocefal aparţinând bicefaliei politice acefale, au trebuit să explodeze.... Şi ele au explodat cu învierşunată patimă, cu duş­mănie, trecând peste orice limită de bun simţ şi chiar peste cea mai elementară prevedere şi cel mai rudi­mentar respect ce însuşi trebuia să-l aibă faţă de si­­tuaţiunea sa de astăzi acest pretins viitor şef de guvern... Dar d-l Iorga închee articolul său de fond din N. R. Nr. 161 cu cuvintele: „..Când cele mai urâte patimi pot fi râscol­­e, când se poate otrăvi sufletul unui întreg tineret cu caricatura tuturor doctrinelor de desordine ... ce idee îşi pot face cetăţenii din codru despre demnitatea ţării?“... Şi deci, cetindu-i scrisul să ne dea voie să-l numărăm printre răscolitorii de patimi, primejdioase înseşi fiinţei noastre de stat. Iar Caracterul naţional al expoziţiei din Basarabia La Chişinău se va inaugura în ziua de 16 August cu expoziţia generală a Basarabiei, pentru care s’au făcut mari pregătiri. Expoziţia aceasta se organizează în stil mare, creditele necesare fiind puse la dispoziţie de cătră guvern. Ea va evi­­denţia odată mai mult caracterul naţional român al Basarabiei noastre. D. D. Inculeţ, ministrul Basara­biei, a făcut următoarele importante de­claraţii asupra însemnătăţii expoziţiei generale de la Chişinău: Consider expoziţia generală cea mai frumoasă manifestare a neamului nostru românesc dintre Prut sLN'-'tn.1. Basarabia care s’a alipit prin votul Statului Ţării în 17 Marti*' ItPsTe veSTc •' a avut încă posibilitatea până acum să arate L«ptor săi, jregresele realizate timp de şapte ani de stăpâ­nire românească pe aceste plaiuri moldoveneşti. Ba­sarabia comercială şi industrială, Basarabia viticolă şi economică, Basarabia culturală etc­, nu a avut încă ocazia să arate progresele româneşti, realizate în a­­ceste direcţiuni. In anumite ziare şi oficioase clan­destine­l­e Apusului se duc sistematic campanii contra Basarabiei. Pretexte se găsesc ori­când. O seamă de persoane străine de neamul românesc, vorbesc în nu­mele acestei provincii, fără a avea mandat, cerând plebiscit. E bine să vină încoace toţi fruntaşii statelor mari să se convingă, că aceste locuri au fost şi sunt româneşti, că chiar sub ocupaţia vremelnică a străinu­lui, bunul nostru norod moldovenesc nu ne-a uitat. S’a înclinat la icoanele noastre, s’a servit de cărţile noastre aduse, pe ascuns de atâţia inimoşi luptători, şi ne-a dus dorul nostru până când Acel­a tot pu­ternic a dat Sfatului Ţârii fericitul prilej să proclame unirea pe vecii vecilor, cu patria mamă. Expoziţia deci are un caracter românesc, un ca­racter raţional, dorind guvernul să arate tuturora pro­vincia noastră sub variatele aspecte şi mai cu­­seamă să se convingă străinătatea cu norodul nostru, nu a cerut şi nu cere plebiscit, că nu a dat mandat nimă­nui să vorbească astfel în numele său. Fiin­d cea mai mare manifestare naţională a Ba­sarabiei de la unire până în prezent, guvernul a dat tot concursul iniţiatorilor cari, având în frunte pe d-nii general Rudeanu şi A. Cardaş, muncesc din răsputeri, l­a expoziţia să aibă un succes desăvârşit. Guvernul va participa în corpore la această fru­moasă manifestare şi de asemenea toate feţele noastre înalte vor veni la Chişinău, ca prin prezenţa lor să arate tuturora că la o asemenea ocaziune patriotică toţi reprezentanţii neamului iau parte. Am toată încrederea, termină d-nul ministru Ion Inculeţ, că toţi acei cari simt româneşte şi cari iubesc norocul nostru basarabean vor veni în corpore la Chişinău, făcând zid puternic in jurul guvernului, ară­tând prin prezenţa lor că Basarabia sub stăpânirea noastră a progresat și că progresează mereu. Răspunsul Germaniei Paris, 20 (Radar) — Ambasadorul Germaniei a cerut d-lui Briand audiență pentru ca să prezinte răs­punsul Germaniei privitor la pactul de garanţie. Au­diența a fost fixată pentru Luni la orele 5 după masă.

Next