Glasul Bucovinei, februarie 1927 (Anul 10, nr. 2308-2330)

1927-02-01 / nr. 2308

No 2308 îndată Insă ce actualul guvern a venit la cârmă, d-nul Dori Popovici a considerat Banca Regională, devenită bancă privată, ca o pradă uşor de cucerit , sa a obţinut în acest scop concursul d-lui Caraflid, care, cu spiritul de dreptate şi I­beralismul ce-l ca­racterizează, inlocueşte samovolnic printr’un ucaz, vechiul consiliu, numind In Ioc crea­turile d-lui Popovici. Înalta Curte de Casație, prin decizia No. 898 din 21 Octombrie 1926 obligă minis­­t­rul Agriculturei să reinstaleze vechiul con­siliu. D nul Garoflid, zelos să intre in „lega­litate" cu No. 23164 dă ordin de reinstalare şi în aceeaşi zi, la aceiaşi oră, cu numărul următor, 23165 îl disolvă din nou şi nu­meşte iar creaturile d-lui Dori Popovici. Dar d nul Caroflid ţine la legalitate: d-sa nu poate admite să mai repete încă odată o astfel de samavolnicie faţă de o nouă decizie a înaltei Curţii, care cu sigu­ranţă ar fi venit, la o nouă reclamaţie a le­zaţilor. D-sa a prezentat deci şi a trecut prin surprindere la Senat, o lege aşa zisă „inter­pretativa“, care schimbă radical pe acea din 1926, anulează sentinţa Curţei de Casaţie şi ia in stăpânirea ministerului Agriculturei, reprezentat prin clienţii d-lui Popovici, o in­stituţie privată! La Cameră, aceiaşi lege va veni in curând „in discuţie“ după ce s-a în­cercat fără reuşită, o surpriză. Am făcut acest istoric spre a se vedea până unde poate merge abuzul unui mini­stru fără portofoliu şi fără atribuţii. E de mi­rare cum întregul guvern păşeşte pe aceiaşi cale. Demisia guvernului iugoslav Din Belgrad se anunţă că guvernul iu­goslav a demisionat, Suveranul acceptând demisia. Preşedintele parlamentului a fost primit într’o lungă audienţă de M. S. Regele, căruia i-a expus dificultăţile situaţiei şi a su­gerat formarea unui guvern neparlamentar. Suveranul a început imediat consultaţiunile politice. Cauza demisiei este atitudin­ea par­tiza­nilor lui Rădici, care a atacat în ultimele zile pe membrii guvernului şi mai cu seamă pe dl. IVaximovici, ministru de interne, pe motiv că acesta a ordonat autorităţilor să terorizeze pe alegătorii lui Rădici in alegerile departamentale. Citiţi „Glasul Bucovinei“ 1 — --------— Susnievița» (Puşcariu II 39) al Istro-Românilor de sub binevoitoarea stăpânire italiană, ci şi cu adevărat întâiul apostol istro-român al Istroromânilor. Sufletul lui de apostol îl cetim în rânduri de jeluire ca acestea, adresate (în 18 iulie 1908) fostului său profesor A. Vidiu la Blaj: «Acum am scris şi In România, unde tac amicii mai ca şi morţi, ceea ce e destul de trist. Aici nu e vorba de un om, ci e vorba de soarta alor mei, de Ru­menii din Istria» (citat după Puşcariu II 46) — şi: «E dureros la noi (câ) Românii mai bucuros merg pe la Abbazia, Veneţia, Nizza, Karlsbad, decât a face excur­­siuni pe la confraţii lor din Istria». (Puşcariu 1i 47). Şi sufletul lui de neobosit apostol­ii mai cetim şi’n urmă­toarea faptă a lui A Glavina : Calindaru Lu Rumeri Din Istrie | Cu Figure | Lucraiu Pîrvea Votea | De­­ An­drii Olavina și Const. Diculescu | Anu 1905 \ Stampeau­ | Cu Spezele La Cospodinu Ion C. Grădișteanu \ Minis­tru De Lucrur Publish* \ București | Stampa Gutenberg... | 1905 I . E întâia carte l­ istrorominească! Dascălul şi primarul şi «comisarul guvernativ». Andrei Glavina a murit în 1925. Cinste amintirii acestui Gheorghe Lazâr al fraţilor noştri Ciribiri ! Şi cinste şi amintirii acelui T. Burada (mort la 1925, care ca pe un Lazâr ni l-a fost înviat din morţi pe A. Glavina ! (Va urma) Leea Morari» I) Citez titlul după exemplarul pe care, la 1910, inimo­sul France Scrobe din Susnieviţa, neştiind cum să mă mai omenească, mi l-a prezentat şi care era chiar exemplarul oma­gial prezentat de A. Glavina în aceeaşi vară lui Fr. Scrobe cu dedicaţia: .Susnieviţa 18 VIII. 910 La amicii de sentimente și ca sen’ia de burea priatelistvea Glavina*. OLASUL BUCOVINEI“ Importanţă exagerată D. general Rişcanu, neministru şi comandant peste cei doi miniştri Dori Popovici şi Serghie Niţă, fâcându-şi, ln calitate de cor­i­ar al guvernului, in­trarea in Chişinău, a dat şi o proclamaţie către po­­pulaţiune. Această proclamaţie o datează cu „24 Ia­nuarie, ziua sfântă a Unirii tuturor românilor“. Ni se pare că d. general Râşcanu în noul său ipostas po­litic işi exagerează importanţa, căci această zi cu adevărat sfânta pentru toţi românii, este cu mult mai insemnată decât ca să poată fi legată de incidentala descălicare in Basarabia a unui comisar al guvernu­lui, numit împotriva prevederilor Constituției statului român. Revizuirea listelor electo­rale municipale De la Biroul electoral municipal din Cer­năuţi primim următoarele: Având în vedere dispoziţiunea art. 158 alin. 2 şi 4 din legea pentru unificarea ad­ministrativă, aducem la cunoştinţa generală cele ce urmează: Listele electorale municipale revizuite şi complectate s’au afişat, conform dispoziţiuni­lor legale, la primărie în ziua de 1 Februarie 1927 orele 8 a. m. şi stau la dispoziţia pu­blicului timp de 10 zile, adică până la 12 Februarie a. c. inclusiv, în camera No. 52 (etajul I), între orele 8—13, excepţionând Duminicile şi sărbătorile legale. Oricare cetăţean va putea conte­sa omi­siunile, ştergerile sau înscrierile nelegale prin cereri adresate judecătorului de ocol din Cer­năuţi, în termen de 10 zile de la afişarea lis­telor, adecă cel mai târziu până la 12 Fe­bruarie a. c. inclusiv. Doauă lovituri într-o singură zi înfrângeri aversseane la Rădăuţi " Organizaţia P. N. L. din Rădăuţi sprijinită şi de alţi bărbaţi culţi şi cu tragere de inimă pentru înain­tarea culturală şi economică a acestei ţâri, în ziua de Dumincă, 23 I­nuarie a. c. a dat partidului de la pu­tere 2 lecţii morale, pe care acest partd nu le va uita aşa uşor Societatea Meseriaşilor români din Rădăuţi şi împrejurime a ţinut la orele 12, în sala primăriei a­­dunărea generală. Fiindcă până in prezent acea socie­tate a fost condusă de comerciantul Gheorghe Trufiu, membru în partidul N. L., toţi membrii Par­tidului Po­­poru­­i şi cu ajutorul ţărăniştilor au adunat lumea de pe stradă şi au adus-o in sală, numai să aibă cu cine a face scandal şi stingheri desbateriie adunării. Inten­ţia lor a fost sau să puie mni pe conducerea so­cietăţii sau să zădărniciască adunarea, înfrângerea de la Societatea meseriaşilor români " Di Gheorghe Trufin, împreună cu comitetul so­cietăţii, prin o muncă cinstită şi obositoare a­ strâns pentru societate vr’o 82.000 lei, sumă m­enită pentru clâdirea unui internit al meseriaşilor. Aceste parale îndemnau pe toţi contrarii să deie asalt la conducerea societăţii. Agitaţiile s’au făcut cu o săptămână înainte , insă n’au ajutat nimic, căci membrii societăţii conduşi de dragoste pentru progresarea meseriaşilor şi ridi­carea şi întărirea unei clase mijlocii în oraş şi judeţ ştiau că cei ce dau a­salt la conducere n­u sunt în mă­sură de-a se conduce singuri, necum să poată con­duce o avere obştească ; deaceea s’au adunat ca un singur om in jurul vrednicului lor preşedinte Gheor­ghe Trufin şi, cu toate urletele celor în opoziţie, s’a inut adunarea şi s’a făcut alegerea. Membrii prezenţi 80, votanţi 65, comitatul ales primeşte 59 voturi. A­ ieşi: Gheorghe Trufin preş ; Iosif Sindilariu, institu­tor, vicepreşedinte; Dumiru Şindilariu, profesor, se­cretar I; George Bejan secretar II; Macovei Vasile, cassier ; Popescu Arcadie bibliotecar; Teodor Bodaia controlor; Ion Breabăn econom ; membri­ fâră funcţie : Georgi Vitulschi, Petru Mirţincu şi Vasile Ţibu. Con­­s­­iul de control se­ compune din: Dr. Ilie Huţuieac Teodor Costea şi Russinditar Samuila. Comitetul ales e chezăşia cea mai bună că so­cietatea meseriaşilor îşi va împlini misiunea şi va lu­cra pentru binele şi propăşirea societăţii şi membri­lor ei. Preşedintele Gheorghe Trufin, care e în comi­tet deja înfiinţarea societăţii (1921) şi din 1923 e neîntrerupt preşedinta, face cinste societăţii şi o con­duce fara nici un reproş. Răd­ucenitor, puteţi fi mân­dri cu dânsul, căci e un copil din mijlocul vostru, e comerciant bun şi om cinstit şi nu greşiţi dacă puneţi încrederea în el. Decât urletele opoziţiei, mai mândră era o înţe­legere, căci noi eram gata să ne înfrăţim şi să num­ Pag. 3 cim cu toţi în unire spre binele acestei societăţi cul­turale. In loc de înţelegere însă ni se aduce chiar po­liţia în sală şi ne ameninţa cu evacuarea salei, un procedeu care se poate înregistra numai in satrapia actualului prefect. De D-ta ne vom ocupa ceva mai târziu. Gh­or­ghe Trufin conduce şi banca meseriaşilor cu un capital rulant de paste un milion şi de-aici duşmănia. Cum zic, sunt societăţi bine înjghebate, in care se munceşte cu drag, care au un viitor şi de la care se poate aştepta ceva şi de aceea năvala asu­pra lor. Domnilor, nu năvăliţi asupra unor societăţi culturale cu atâta tărie, căci acolo nu se poate câş­­t­ga politiceşte nimic ! Nu strigaţi ca prin cele pădu­ri, că acest procedeu nu înseamnă nici cultură­ şi nici omenie! De ce nu stimaţi şi încurajaţi pe cei ce muncesc cu drag pentru progres şi cultura noastră naţională, ci puneţi piedici unde nu mai puteţi ? Nu roşiţi la faţă când faceţi lucrul acesta şi nu aveţi ru­şine de lum­ea care vă vede şi vă judecă? înfrângerea averescană de la Clubul român Aceasta a fost prima lovitură, iar a două, care a fost şi mai zdravănă, domnii au primit-o seara la adunarea generală a Clubului român, aici, procedân­­du-se la alegerea Comitetului, lista noastră a fost aleasă cu majoritate zdrobitoare. Fiascul care i-aţi avut în ziua aceasta, Domni­lor, să vă fie de învăţătură şi să ştiţi că încrederea lu­mii de astăzi nu se câştigă prin teroare, bârfeli, ba­­jocuri şi luare în răs, ci prin muncă desinteresată şi omenie. Am luat conducerea acestor societăţi, ca să vă arătăm că noi în societăţile culturale nu facem politică, ci muncim desinteresaţi pentru binele comun şi nu ştim bajocuri pa acei cari au altă credinţă po­litică. In societăţile culturale ne înfrăţim cu fiecare bun român, care cu suflet curat voieşte sâ muncească alături de noi, la propăşirea acestei ţâri. Un participant INFORttaŢIUNI ARTISTICE Teatrul Naţional. — Ordinea spectacolelor de la 26 până la 27 Februarie Joi 3 Februarie orele 8 seara »Crimă şi pedeapsă" (premieră). Sâmbătă 5 Februarie orele 8 seara »Cinematograful" Duminică 6 Februarie orele 3 p. m. „Elena“.­ Duminică 6 Februarie orele 8 seara „Crimă şi pe­deapsă"* Azi a sosit in Cernăuţi „Campania lirică română Leonard“ pentru a da două Reprezentaţii de Operetă la Teatrul Naţional cu Orlov şi Floarea de Stambu. Biletele cu No. 1 sunt valabile pentru 1 Febr. iar cele cu No. 2 pentru 2 Februarie, începutul precis orele 8 jum. seara. MUZICALE Concert în Siret.—Societatea muzicală „Tudor Flondor“ din Siret aranjează Marţi în 1 Februarie a. c., în palatul de bere din Siret un concert urmat de dans. Sa vor executa coruri mixte acompaniate de orchestră pian şi orgă de C- Porumbescu, G. Ştefă­­nescu, I. Chiriac, I. Strauss, T. Teodorescu şi O. Pau­­liucu-Buria. Quartet Sevcik. — Cunoscutul şi reputatul an­samblu de coarde, format din patru din cei mai dis­tinşi muziciani cari s’au dezvoltat sub conducerea şi în suflul marei arte a celebrului măastru şi virtuos de vioară bătrânul Sevcik, va da în seara de 4 Februa­rie c. la ore de 8 juni. la Teatrul Naţional un mnic con­cert da coarde. Bilete la Direcţiunea de concerte E. Gutherz, Str. I. Flondor. Citiţi continuarea pe pagina IV-a DIN PUBLIC iri pentru nuri de au­tenile %Îl­cepe un curs specul cu durată redusă pentru dame şi domni din societate. Afară de acesta începe la 1 Februarie a.­c­ proximul curs general pentru şoferi, la care orie nu poate lua parte. Informaţiuni şi în­scrieri zilnic dela 12—1 şi 5—6 în biroul direcţiunii „Institutului Autotehnic“, Cernăuţi, str. Alba-Iulia (fosta Liceului) No. 2, Te­lefon No. 60. In comuna Pascâuţi, judeţul Suceava, se vinde un complex de 4 ha. pământ de prima calitate, stuat la drum în vatra satului, în întregime sau şi în părţi mai mici, ti­nd terenul foarte potrivit pentru clădiri de gospodării ţărăneşti. Doritorii de-a cumpăra se vor adresa lal pro­­prietarul Eugni Calmuţchi în Părhauţi. Iară copii de bună condipune caută post ca menajera sau guvernantă la copii. Adresa la ziar sub „Speranţă“.

Next