Glasul Bucovinei, octombrie 1927 (Anul 10, nr. 2494-2517)
1927-10-01 / nr. 2494
No. 2494 După aceea ia cuvântul d. Ciupală, fost primar, care mulţumeşte d-lor deputaţi pentru osteneala de a veni intre alegători şi a le asculta plângerile şi păsurile. Se arată foarte mulţămit pentru că vede că de câte ori poporul este lovit de greutăţi, conducătorii de acuma vin la faţa locului să se intereseze, aşa cum a făcut d. ministru Ion I. Nistor (aplauze) cu ocazia nenorocirii pricinuite de revărsarea apei Ceremuşului Apoi d. Ciupală aduce la cunoştinţa d-lor deputaţi Dr. Aurel Morariu, Simeon Hij următoarele cereri: 1) Să se desfiinţeze ordinul, prin care ţăranii sânt puşi să păzească podurile, pentrucă în caz serios nici nu o pot face cum trebui, nefiind înarmaţi, şi al doilea pentrucă numai îşi pierd vremea fără folos; 2) Să se înceapă cu lucrările de apărare dealungul Ceremuşului, care pricinueşte paguba mari; şi 3) Să nu se facă greutăţi oamenilor când vreau să care prundiş. Astăzi primăria şi pretura îi pedepseşte când nu aduc prundişul hotârît de fiecare cal şi căruţă, iar pe de altă parte organele de pază a frontienat ac fel de fel de greutăţi, iar ţăranii işi pierd numai vremea. D. Dr. Stern mulţumeşte în numele alegătorilor d-lor deputaţi pentru interesul ce-l arată treburilor din judeţ şi mai are de adăugat încă o cerere în privinţa birurilor. Mai întâi arată că birurile sânt foarte grele şi ar fi nevoie să fie reduse. Apoi arata ca îndeosebi cei păgubiţi de ape ar trebui luaţi în scut. D. deputat Hîi dă informaţiuni şi explicaţii asupra tuturor chestiunilor acestora. D. Samson directorul şcoalei de la Bărbeşti arată mulţumirea ce o are populaţia când poate; sta de vorbă cu aleşii ei şi roagă pe d-nii deputaţi să vie şi pe la Bărbeşti. D. Paul Horvaţchi în numele a 400 meseriaşi arată grelele sarcini şi biruri la cari sunt supuşi meseriaşii şi roagă ca d-nii deputaţi să intervie pentru ameliorarea lor. D. imwdwc-Banila ridică chestiunea limbii ucrainene în şcoală. D. deputat Hîi mulţumeşte celor de faţă pentru osteneala de a veni şi asculta cuvântul deputaţilor, promite că vor interveni pentru cererile făcute şi închide adunarea, la orele 2 după amiazi. După aceea a avut loc o consfătuire cu membrii organizaţiei partidului naţional-liberal, luându-se hotărîri cu privire la organizaţie. Şedinţa de la Primărie După masă la orele 3 şi jum. a avut loc la Primărie o şedinţă a consiliului comunal, la care au fost de faţă şi anii deputaţi Dr. Aurel Morariu şi Simeon Hîj. S’a discutat asupra chestiunii localului Şcolii Normale. S’a hotărât ca Primăria să intre în vorbă cu Ministerul Instrucţiunii pentru vânzarea localului, iar d-nii deputaţi au fost rugaţi să reprezinte Primăria în această afacere.! ■ I ■■■!■— !■ —! • • « «■■■■■■■■■—!■■ ■ Preţul banilor La Paris, in 23 Sept. s’au plătit pentru 100 lei 15 franci 90 centime. La Zürich, s’a plătit în aceiaşi zi pentru 100 lei 3 franci şi 23 centime. In aceiaş zi s’a plătit la Bucureşti pentru 1 dolar 161 lei 25 bani. OLASUL BUCOVINE! Miralislisi linii Ministrul italian de la Bucureşti a îngrijit să se facă un frumos ţintirim în Bucureşti în care vrea să adune pe toţi ostaşii italieni cari prin vremea războiului au murit pe pământul României întregite de azi. In Cernăuţi se găseau îngropaţi peste vreo 80 de ostaşi italieni cari au fost căzut in prinsoarea austriacă. Austriacii îi întrebuinţau pe aceşti prizonieri la munci grele şi le dădeau hrană puţină şi astfel au murit în prinsoarea austriacă prin apropierea Cernăuţilor, strânşi şi ingropăţi fiind în ţintirimul de la Horecea din Cernăuţi. Joi în 29 Septemvrie la ceasurile 3 după masă cei 80 de ostaşi italieni, cu slujbă frumoasă, au fost duşi de la tmparria ţintirimului Cernăuţi, unde au fost aşezaţi, după ce au fost dezgropaţi, la gară, de unde un căpitan italian, venit anume, a petrecut până la Bucureşti Pe sicriul fiecărui ostaş era scris numele lui şi sicriele cu osemintele lor au fost aşezate pe crengi verzi de brad şi înfăşurate cu tricourul italian. Laudă se cuvine oamenilor şi ţării cari ştiu să-şi cinstească morţii ce şi-au jertfit viaţa, apărând pământu strămoşesc. --------------------••••------------------- Ştiri din lume Ungaria Ştirea despre izbânda României la Geneva a adus multă supărare ungurilor, cari nu contenesc a striga prin gazetele lor că li s’ar fi făcut nedreptate şi că hotărîrea de la Geneva ar fi nedreaptă. In aceeaş vreme ei trimit cu bani grei oameni prin ţările mari din străinătate, cari să le caute tovărășii, cu oameni de seamă, cari să le dea ajutor. Dar toate aceste nu Ie aduc nici un folos, fiindcă hotărirea dreaptă ce s’a dat de Societatea Popoarelor rămâne neclintită. Văzând că nimănui nu-i pasă de strigătele lor au făcut alt vicleșug, încep ei adecă să scrie prin gazete şi să se laude prin adunări, că ungurii ar fi câştigat la Geneva, şi că trimisul lor contele Appony ar fi reuşit în procesul aşazişilor optanţi. Dar cu asta doar că reuşesc să înşele lumea de acolo, care lesne se încrede în vorbele politicianilor de la Budapesta. Rusia dindu-se ’n sine, ca pentru un astfel de ceasornic uşor doar poate da un pumn de ovăs. Hangiul i-a dat atunci bunicu ui meu un ghiont în coaste; moşul însă a înţeles-o ca o veselă aprobare şi-i dădu moşneagului mâna. „Târgu-i făcut şi toţi bărbaţii, ce şed la masă, sunt martori!“ N’avea însă ovăs la dânsul. N’a fost nici o sminteai. îndată a adus hangiul un căuş de ovăs, ca prin număratul firelor, cum crede moşul meu, să hotărască socoteala. S’au adunat în jurul ovaşului bunicul meu, înfierbântat la cap de mustul proaspăt, râdea tăcut in sine, sigur de câştig, se bucura acuma, ce ochi mari va face fe,tiţa din afiniş la straşnicul ceasornic. Mai intâiu s’au numărat ţintele, ce erau prin prejurul foii de broască ţestoasă: erau curat şaptezeci. Li-a venit rândul firelor de ovăş; moşul meu te alegea cu degetul, lemnarul număra,, şi ceilalţi păzeau cum merge afacerea. Prima ţintă: un fir, a doua ţintă: două fire ; —a treia: patru fire ; a patra opt fire; — a cincea : şasesprezece;—a şesa: treizeci şi două ;—a şaptea: şasezeci şi patru;— a opta: o sută douăzeci şi opt; şi aşa mai departe... Asta face o dirmerie. A şaptesprezecea ţintă : două dimeriii; a optsprezecea : patru dimerii; —a nouăsprezecea : opt dimeriii;—a douăzecea ţintă: şeasesprezece dimeriii, sau sau un coret. Acuma a scos bunicul un ţipăt tare. Ceilalţi numărau înainte şi la a treizecea ţintă costa ceasornicul peste o mie de coreţe de ovăs. Asta era mai mult decât recolta anuală a întregii comuni Măcini. „Acuma am pierdut în joc, casă şi pământul“, mârâi peţitorul. „Să numărăm mai departe ?" întrebară oamenii. „Cum vreţi“, răspunse bunicul meu cu ochii plini de spaimă. La a patruzeci şi treia ţintă aveau acuma un mi-Telegramele ne aduc ştirea că armata bolşevică, făcând manevre cu artileria în Ucraina, în apropiere de Nistru, au căzut câteva obuze in comuna Bridaşca din Basarabia, dă-Hon de mierte de orăs. La a cincizecea zice bunicul meu, frângându-şi mânile : „Of, Doamne Sfinte, acuma am bătut la tălpi tot orăşul Tău, ce-lai lăsat să crească dela facerea lumii“. „Să numărăm înainte ?“ întrebară oamenii „Nu-i nevoie,“ răspunde aşezat omuşorul cel cu omul tău, „restul î-l dăruesc“. Moşul meu — şi azi mi-i milă de dânsul — era galbăn ca moartea; avea ameţeală. — Poftim, se duce să se căsătorească şi-şi pierde toată avericica. — „Toţi caii de pe pământ, strigă el, nu mănâncă atâta orăş, căt aceste câteva tint® păcătoase de pe ceasornic !“ „Bagâ-l la buzunar, bade, e doar el tău“, zice bătrânul pădurar „şi plăteşte nimica asta“. „Oameni buni“, gângăvi bunicul meu, „m-ai păcălit“. — „Nici tu n’ai căzut pe cap“, i s’a răspuns. „Tu pofi, număra ca om şi care — şi ca cinstiţii martori!“ Fericitul câştigător la urmă zice bunicului meu: „Ştii ce, bade, acuma ţi-ai putea cumpăra ieftin grâne. Eu vreu să vând orăşul. Dă-mi treizeci de lei pentru tot orăşul“. Târgul sa făcut. Cu inima uşurată pune moşul meu treizeci de lei pe masa de joc şi o şterge de-acolo. In pădurea largă se uită la ceasornic; arata trei şi jumătate. Bunicul s’a întors acasă, a petit fetiţa din afiniş şi i-a dat ca dar de mireasă ceasornicul. „Dară, spuse el, „odorul meu, îmi iau libertatea, tu trebue să-mi dai pentru prima ţintă de argint ce-o vezi aici o sărutare, şi la fiecare ţintă mai departe ai să dublezi sărutările*. Naiva copilă s’a’nvoit. Oamenii noştri au trecut de optzeci de ani, au devenit bunicii mei, totuşi au murit cu mult înainte de ce ceasornicul a fost plătit de bunica. Şi noi urmaşii, cu greu de vom fi cândva în stare să plătim în sfârşit datoria bunicii. După Rosegger M. Cerlincă --------------------HH ---------------------m Pag. 3 ramând câteva case. Astfel de cazuri s’au mai întâmplat şi în alte comune din judeţul Cetatea-Albă unde obuzele au făcut mari pagube, populaţia rămânând speriată. Diregătoriile au înştiinţat despre aceasta comisiunea ruso-română, pentru a lua măsuri.—Rămâne de văzut dacă bolşevicii au făcut o cu rea voinţă sau nu. Intra Rusia şi Franţa Intre Rusia şi Franţa a isbucnit o neintelegere din pricina propagandei trimisului bolşevic la Paris cunoscutul Rakovski. Anume acesta a încercat să răspândească ideile bolşevice printre populaţie, încercând să-şi câştig prieteni pentru bolşevism. Încercarea aceasta a d-lui Rakovski a fost descoperită, şi stăpânirea franceză cere acum plecarea lui din Franţa. Bolşevicii la rândul lor se opun ca să-l recheme pe Rakovski, dar guvernul francez a anunţat că va rupe legăturile cu bolşevicii dacă nu-şi vor rechema trimisul, şi nu vor înceta cu propaganda bolşevică. iNPOR/nPIŢIUNI Medicale Dl Dr. Oscar Dombrowski şi-a deschis cabinetul de consultaţie în str. Romană 19. Examens da potcovari Examenele de potcovari vor avea Ioc la Cernăuţi în timpul dela 15 până la 31 Decemvrie 1927. Candidaţii vor înainta cererile până la 1 Noamvrie 1927 prin Prefectura judeţului lor, iar cei din Cernăuţi prin Primăria municipiului Cernăuţi,către Inspectoratul general Zootehnic şi Sanitar Veterinar, Cernăuţi, str. Mircea Vodă Nr. 10, pentru a se hotărî ziua pentru examen. Desluşirile privitoare la examenul de potcovari se primesc la Prefectură sau Primărie cari sunt înştiinţate La cerere se vor alătura: 1) Certificat de învăţătură (ucenicie). 2) Certificat de calfă, prin care să dovedească că a fost 3 ani calfă de potcovar. 3) Certificat de indigenat. 4) Certificat de marantare. Citiţi continuarea pe pagina IV-a Restaurantul • Cafenea -SPONDERCernăuţi» str. 11 Noembrie 5 marti sgii la grătar Zilnic CONERT artistic Dans Cântece Animaţie DIN PUBLIC unimii muia m ttuntui uumtui. Locul de intâlnire a celei mai bune societăţi, a fost complect renovat şi concertează, începând de azi, o orchestra de salon de primul rang. Licenţă în băuturi de butoie şi vinuri originale de la cele mai renumite firme. Bucătărie caldă până la orele 4 dim. Serviciu conştiinciosul românesc Brici, iţiuni bune. Informaţiuni la Doamna Directoare Penhas-Honieh Cernăuţi, Str. General Mircescu 12 DllllliCflii almnifi meri* P8f. Cireşi, nuci, trandafiri, armililyUlI (iilUll bori şi tufari, plantaree iar cea mai bună e acea de toamna şi începe în Octombrie, se pot vedea şi cumpăra ieftin la Horticola Jucica- Veche vis a vis Fabrica de Zahăr. Catalogul ia cerere gratuit. — M. Mitrofanovici, Cernăuţi str. Romană 8.