Glasul Bucovinei, septembrie 1930 (Anul 13, nr. 3311-3334)

1930-09-02 / nr. 3311

Pag. 2 posibile şi se găseşte în faţa unor probleme inextricabile, cu perspective de desagregare. Şi tocmai aceasta a făcut-o guvernul naţ.­­ţărănist; el este vinovat de aportul mizerabil care i-a adus la criza ţării, prin care i-a rupt echilibrul, păstrat înainte cu grijă şi chibzuinţă, este vinovat, că pentru dificultăţile, a căror complectă îndepărtare o făgăduiau în auzul tu­turora, n’a căutat nici cea mai neînsemnată a­­linare; şi lucrurile stau aşa că nici nu se în­trezăreşte nici un remediu, nici o ameliorare a crizei, pe care cârmuirea naţo-ţărănistă a agra­­vat-o, până a devenit insuportabilă , încât înşişi entuziaştii de altădată s’au convins de „fun­ciara“ incapacitate a celor dela cârmă. • •1• Mini Mi Mi I. P. C. Sa Arhimandritul Putnei, Grigorie G. Volcinschi, împlini în ziua de 30 August a. c. 50 de ani de preoţie. Cu acest prilej din multe părţi au pornit gânduri de iubire şi ad­miraţie, şi­ în mintea multora a răsărit figura senină şi plină de blândeţă a venerabilului bă­trân. Cincizeci de ani, o jumătate de veac de muncă omeneasca, trec poate repede, dar cât e de greu totuşi, să strecori gândul înapoi în a­­cest lung şir de ani şi să numeri­ bucurii pu­ţine, dar suferinţe din belşug? Astfel au trecut mai bine de 35 ani de harnică păstorie sufle­tească, apoi dureroşii ani ai râsboiului, când, pribeag în Moldova, în cele mai grele clipe n’a pierdut speranţa în isbânda finală a cauzei ro­mâneşti, ci mereu găsea cuvinte de mângâiere şi de îmbărbătare pentru cei slabi; în sfârşit urmează liniştea binefăcătoare a Mănăstirei Putna. Toate aceste au lăsat urme în suflet şi au istovit trupul. Ceea ce însă suferinţele n’au putut şterge, este bunătatea şi blândeţea, care i-au dat totdeauna o rară distincţie sufletească ; or, puţini sunt oamenii, care din suferinţa lor, fac un izvor de bunătate pentru alţii. Durerea în loc să-l înăsprească, l-a făcut mai bun, mai adânc înţelegător al lucrurilor şi oamenilor. Cu aceste atât de rare calităţi, I. P. C. va conduce astăzi cu multă vrednicie Mănăstirea Putna, căci cine vine să vadă acest sfânt locaş, are convingerea că aici au reînviat frumoasele tradiţii de muncă călugărească de altă dată. Un bătrân nobil te întimpină binevoitor, te aduce, îţi arată totul cu răbdare, şi apoi te conduce cu pas însufleţit în Muzeul Mănăstirei, munca lui din anii mai din urmă. Aici se opreşte şi-ţi trezeşte în minte icoana vie a lucrurilor cari au fost. Trăeşti atunci aevea veacurile cari au creat tot ce se găseşte în acel Muzeu, minunat orân­duit de către el. Aşa povestesc toţi cei cari au vizitat vreodată Putna, şi nu sânt puţini, şi nu numai din ţara noastră, ci de pretutindeni. Şi mai ştim că I. P. C. Sa a fost invitat de către savanţi francezi ca să ţină o conferinţă la Paris despre odoarele Mănăstirii. Aceasta face cinste marei Eparhii a Bucovinei şi a Ţârii noastre. Pentru toată activitatea sa, biserica l-a răsplătit cu rangul înalt de Arhimandrit­ Mitrofor, iar lumea care-l cunoaşte, cu dragostea şi cu admiraţia ei. De aceea, cu prilejul aniversării ju­bileului de 50 de ani de muncă desinteresată în serviciul bisericii şi a neamului, urăm I. P. C. Sale, din tot sufletul nostru, încă mulţi ani de păstorire a sfintei Mănăstiri în plină sănătate. Prof. Dr. Petre Procopoviciu Corespondenţă din Vatra Dornei Concertul bisericesc al societăţii muzicale „Dorna“ Duminică, în 24 August a. c., a avut loc în biserica parohiala din Vatra Dornei un con­cert religios, aranjat de societatea muzicală „Dor­na“ în folosul fondului de clădire a noii bise­rici. După sf. slujba, oficiata de un sobor de preoţi, în frunte cu părintele prota şi paroh I. Petruc, a urmat programa concertului, pentru sa­vurarea căruia în biserica neîncăpătoare se adu­nase o foarte mare mulţime de credincioşi, vi­­legiaturişti şi localnici. Sub conducerea iscusită a distinsului om de bine şi adevăratului slujitor al altarului, care este părintele Mihai Totoescu, corul societăţii „Dorna“ a executat într’o impresionanta omo­genitate şi precizie un ales şi exigent program. S’au cântat în cor mixt: Cherubini, Imnul Iu­birii ; Niedermayer, Tatăl nostru cu sopran solo a! domnişoarei I. Medec; G. Muzicescu, Con­cert op. 15; G. Muzicescu, Imn, re-major; P I. Ceaicovschi, Isus Prunc; L. V. Beetho­­ven, Măriţi pe Domnul. Concertul în ansamblul său a impresionat profund. Mai ales „Isus Prunc“ de Ceaicovschi şi „Concertul“ op. 15 al lui G. Muzicescu, am­bele adevărate piese de sugestie religioasă, au înfiorat auditorul. Contrabasul profund al d-lui Simionov, leader al corului mitropolitan din Chişinău, a pus lumea în uimire. In „Tatăl nos­tru“ de Niedermayer, d-ra I. Medec, solistă, şi-a pus din nou în evidenţă talentul şi calităţile su­perioare ale atât de simpaticului d-sale sopran, dovedind şi remarcabile progrese realizate în cursul ultimului an, ca elevă a conservatorului din Cernăuţi. Prestaţiunile corale ale societăţii „Dorna“ au fost desăvârşite. Succesul moral deplin. Sub impresia acestei atât de sugestive chemări la jertfă pentru un lăcaş al Domnului, lumea n’a pregetat să-şi dea obolul. Şi deci au dat: Câte 5000 iei: Ecaterina Odechian şi Por­­fira Ştirbu, Vatra Dornei; câte 500 lei: George Mihailescu, Iaşi, şi Ioan Toderean, Vatra Dor­nei ; câte 300 lei : Alexandru Piedemonte, Va­­tra­ Dornei; câte 200 lei: Elena Ianoş, Cernă­uţi, Elena G. Marcu, Dorohoi şi A. Ciolan, Iaşi; apoi câte 100 lei: Valeriu Elena Nichifor, Cer­năuţi, George Bourean, Menelau Sibila, A. Mi­­hăilescu, Dr. Grigore Nelepcu şi Al. Hodurca, Vatra Dornei, Olimpia Hostiuc, Cernăuţi, G. Lucan, Suceava, Preot Nicanor Valeanu, Prisă­­căreni, L. Hamajia, Basarabia, Constanţa Vo­­loşciuc, George Nuţu, N. Leuciuc, Petre Lud­mila Leuciuc, Ioan Pelinescu şi A. Paul Flo­­rescu, Suceava, Andrei Maria Ţuţuianu, Olga Ţuţuianu, Eusebie Boncheş, Cozma Simionescu, Mihai Popescu, Mam­on Cârnu, George Maxim, Ilie Dranca, Artemie Mezdrea, Ion Drajniţ, Du­mitru Popescu, Gavril Cârnu, Iosif Dranca, George Ometiţa, Claudia Popescu, Filimon Roată, Chiril Popescu, Ilie Carpea, Iosif Deac, Ilie Paşcu, Maria Nanu, Maria Candrea, Mino­­dora Laduncă, Porfir Sandulovici, Ion Artemie Odochian, Simion Nacu, Nichifor Bizom, Teofil Bizom, Iuliana Popescu, Ştefan Cârnu, Mihail Ţâcşa, Martin Ţâcşa şi Domniei Bizom Vatra Dornei. S’au încasat de pe urma acestui con­cert bisericesc 16.800 lei, cari au fost adăugaţi fondului pentru clădirea unei noui şi corespun­zătoare biserici parohiale în oraşul Vatra Dor­nei. Şi notăm că astăzi acest fond de clădire, adunat prin dărnicia şi strădania Dornenilor, dar mai ales prin munca modesta, tăcută şi totuşi atâta de entusiasta a preotului Nicolae Totoescu, se ridică la peste un milion lei. Recunoştinţa li se cuvine tuturor celor ce au cooperat şi pe ziua de 24 August a. c., la frumosul succes obţinut. Iar harnicului muncitor, părintelui N. Totoescu, animatorului plin de ab­negaţie a acestei creştineşti şi nobile acţiuni cul­turale, mai presus de orice satisfacţii sau mul­ţumite drămătuite şi precupeţite, îi revine desi­gur satisfacţia, ce trebue să o aibă în faţa­ unor asemenea realizări. Cămăşi cu cingătoare pentru vară potrivite şi foarte uşoare, se poartă şi fără haină, cămăşi de modă, cea mai bună calitate „Panama“ numai la Leon Blum­ian. — Cernăuţi — itr. I. Flondor No. 10­ a GLASUL BUCOVINEI ii ii'imirii ri iiiiiii—iiiiiiiii iii iiiiiiiuiiar “ ■ No. 3311 Cereţi pretutindeni renumita HÂRTIE de MUŞTE marca M I w am 9661 învrăjbirea partidelor Un corespondent din Cernăuţi, care sem­nează Em. Kososki, se caită în coloanele unui ziar din Capitală, că noi am contribui la învrăjbirea partidelor. După dl Kososki, a descoperi potlogăriile guvernării naţional-ţără­niste, a combate cenzura telegramelor, imix­tiunile administraţiei în atribuţiile justiţiei ca la Ilişeşti, a cere să se plătească la timp le­furile funcţionarilor şi ale pensionarilor, a pro­testa contra desconsiderării Bucovinei de către guvernul central, contra desfiinţării şcoalelor, contra stoarcerii impozitelor cu forţa jandar­meriei, etc. etc., înseamnă a nutri învrăjbirea partidelor. Despre toate acestea „pacinicul“ domn Kososki nu blesteşte nici un cuvânt în corespondenţele sale către cotidianele din Ca­pitală. In schimb însă se încumetă de a ne dojeni că n’am găsit de bine să proslăvim o­­pera politică a decedatului Iakob Pistiner. Dl Kososki este liber să laude astăzi ce a com­bătut ieri. A ne cere însă să facem şi noi la fel, constitue din partea sa după Knigge o mare necuviinţă, noi nu urmărim învrăjbirea partidelor, dar nici nu putem privi cu nepăsare la actele de anarhie şi desagregare naţională, din care anumite partide şi-au făcut o mese­rie. De aceia dl Kososki ar face mai bine să-şi vază de lungul nasului, decât să facă pe moralistul interesat al vieţii noastre publice. Bacşişuri la comisiunile de apel Asupra afacerilor scandaloase ale bandei de bacşişuri Krămer-Tress-Zloczover, se fac zilnic noui descoperiri. Cea mai nouă ispravă e cea a gheşeftarului Krämer, care ca membru în una din comisiile de apel contra impunerilor Primă­riei, lua bacşiş în schimbul admiterii ape­lului. Numitul personaj, convenise cu mai mulţi apelanţi, că vor câştiga apelul la comisia unde dânsul era membru, în schimbul „onorarului“ de 1/2 din suma redusă la apel. Cu această sumă s-a împărţit la rândul său şi cu celălalt membru al comisiei Nicoară, trimisul Munici­piului prin Elveţia, Suedia, Germania, etc. Scandaloasa convenţie s’a făcut în special cu reprezentanţii unor bănci apelante, ale căror ape­luri au fost în întregime admise. Băncile, cari n’au înţeles să se preteze la afacerile murdare ale bandei Kramer-Nicoară, au ramas impuse, fără nici o schimbare, și apelu­rile lor „brevi manu“ respinse. Comentarii la această nemaipomenită excro­­cherie, credem de prisos. închiderea conferinţei agrare dela Varşovia Varşovia, 1 (Rador).­Eri s’a închis con­ferinţa agrară dela Varşovia. D-l Madgearu a mulţumit guvernului polon pentru ospitalitatea acordată, insistând asupra rezultatelor con­ferinţei. S’a votat apoi o rezoluţie, hotărând ca delegaţii să prezinte fiecărui guvern hotărîrile luate spre studiere. E vorba mai ales de uni­ficarea sistemului de vânzare şi export a ce­realelor ţărilor agricole. se primesc în gazdă la o familie românească, în­trebuinţare pian şi baie. Onorar lunar 3000 lei. Adresa la administraţia ziarului: 9714 tini m­ire

Next