Glasul Bucovinei, ianuarie 1932 (Anul 15, nr. 3684-3706)
1932-01-01 / nr. 3684
taililei Mel Bniel Nu e zl, In care gazetele si nu aducă vre’o ştire noul, senzaţionali despre vre’un asasinat îngrozitor în Bucovina, şi în special în Nordul acestei provincii. Bucovina a ajuns, în oglinda acestor întristătoare evenimente, o ţară, în care viaţa şi avutul cetăţenesc nu mai au preţ şi valoare. Aici un asasinat în biserică, acolo un măcel la o nuntă, altadată un omor la drumul mare, sau un asasinat cu arderea cadavrului victimei, iată numai câteva din eriberele fapte, ce sunt la noi la ordinea zilei. Ce e mai senzaţional, e faptul că nu se iau măsuri serioase de reprimare a acestor îngrozitoare fapte. Măsurile de prevenire sunt foarte slabe, iar cele represive problematice. Jandarmeria şi poliţia sunt dezorganizate prin ultimele legi de ,organizare* (naţ. ţărăniste), şi neplătite de actualele organe financiare. Justiţia, printr’o aplicare laxă a legilor penale sancţionează foarte rar infracţiunile. Nu mai vorbim de curţi e cu juri, cari doar că nu dau decoraţii infractorilor pe cari sunt chemaţi a-i judeca. Lumea de la noi, cu drept cuvânt, e alarmată. Asasinate, omoruri, jafuri, furturi, iată întâmplări periodice. Se impun măsuri urgente şi radicale. Dl ministru al justiţiei, preocupat cu reglementarea vârstei câtărei categorii de magistraţi, trebue să intervină. Conducătorul departamentului Justiţiei trebue să dea dispoziţii organelor în subordine — parchetele — să-şi exercite serios şi riguros atribuţiunile. Sistemul „închiderii“ dosarelor în „lipsa de probe“ trebue să înceteze. Infractorii trebue să fie traduşi în faţa organelor judecătoreşti, şi trebue să li se aplice sancţiunile cuvenite. Iar judecătorilor, cari judecă — nu după codul penal — ci după legea iertării creştineşti, trebue la fel cenzuraţi după cum se cuvine. Iată cum s’ar putea remedia puţin măcar, starea de oroare permanenta, în care trăim. Sancţiuni, sancţiuni rapide şi riguroase, iată ceea ce aşteaptă şi au dreptul s’o ceară cetăţenii. Ciclul conferinţelor politice Ciclul conferinţelor politice, organizate de „Cercul de Studiu al Partidului Naţional-Liberal va fi continuat îndată după sfintele sărbători. Duminică, 10 Ianuarie 1932, va conferenţia în cadrul acestui ciclu dl deputat Victor SlăVESCU din Bucureşti, tratând asupra unor: „Probleme economice actuale" Conferinţa distinsului economist va avea loc la Clubul Liberal din Cernăuţi, la orele îl dimineaţa. GLASUL BUCOVINEI Ce-i cu pactul româno-sovietic ? Franţa a încheiat un pact de neagresiune cu Rusia Sovietică; acelaş lucru l-a făcut şi Polonia. Semnarea şi parafarea pactului au fost însă puse de către cele două ţări în funcţie de încheierea unui asemenea pact de neagresiune şi între Soviete pe deoparte şi România şi ţările baltice, pe de altă parte. Au urmat şi urmează tratative între guvernul român şi guvernul Sovietelor, cu dorinţa evident pacifică din partea noastră, de a se ajunge la o înţelegere. Actualmente în discuţie este locul în care să aibă loc conferinţa. Sovietele au propus Ankara, iar România Varşovia, necăzându-se de acord asupra acestor două localităţi, România a propus Riga. Se aşteaptă răspunsul Sovietelor. Informaţii suplimentare arată că în cazul unui nou refuz vom propune Parisul. Se pare totuşi că Sovietele îşi vor exprima insistent dezideratul ca discuțiunile să aibă loc direct la Moscova, unde n’ar fi exclus — din câte ştim — ca guvernul nostru să primească a se duce. Perceptor delapidator prins la Grigorie-Ghica-Vodă In staţia Grigorie-Ghica-Vodă, a fost prins chiar în momentul când încerca să fugă peste graniţă, fostul perceptor Gh. Popescu din Giurgiu, care fusese arestat pentru săvâşirea unor fraude in valcan de trei milioane jumătate, în timpul serviciului său. El evadase din penitenciarul Giurgiu şi cu un paşaport fals eliberat pe numele Al. Stoicescu a reuşit să se strecoare până la Grigore-Ghica-Vodă deşi siguranţa lansase mandat de urmărire contra Iul, nu toată ţara,împreună cu semnalmente. Acolo, însă, şful vămiidin Grigorie-Ghica- Voda, făcând controlul paşapoartelor a constatat falsul, Gh. Popescu a fost arestat imediat şi înaintat polţiei din Cernăuţi, care la rândul ei îl va înainta la Giurgiu. Onormele clientele îi dorim un An Nou fericit Andreas Beider Boiangerie şi spălătorie mss chimică Citiţi „Glasul Bucovinei“ No. 3684 Anunţ de mutare Institutul Röntgen Dr. N. Tamler Cernăuţi, str. Romană 9 (iissisdog.) — Diagnostică, Therapie. — Cel mai modern institut de Röntgen. I Mim umilirii Walt In ziua de Miercuri, 30 I. c. s’a încheiat discuţia generala asupra bugetului Fondului şi Eparhiei, care apoi au fost votate pe articole. In şedinţa de dimineaţă au luat cuvântul d-nii O. Lunguleac, Al. Procopovici, D. Spânu şi Eusebie Popoviei. După prânz dl senator şi f. ministru I. Nîstor a ţinut o f. frumoasă şi documentată cuvântare, în urma căreia bugetul a fost luat în consideraţie de către Adunare. După d-sa au vorbit pr. I. Tamavschi, răspunzând oratorilor cari au făcut exagerări neîntemeiate cu privire la activitatea Fondului. Au urmat apoi la cuvânt d-nii R. Cândea, raportor al comisiunii de organizare, şi V. Ungureanu, raportor al comisiunii economico-financiare, cari au prezentat propuneri ce au fost primite de Adunare. 1. P. S. Mitropolitul a adus mulţumiri adunării pentru munca desfăşurată. D I. Nistor a adus omagii I. P. S. S. In numele Adunării pentru munca depus?. Păr. Petruc a mulţumit în numele preoţimii şi dl D. Marmeliuc a adus elogii d-lui secretar V. Greci?. Un raport mai detailat vom publica în No. de mâine. îndrăzneaţă spargere în centrul oraşului O îndrăzneaţă spargere s’a comis în noaptea de 29 Decemvrie a. c., la gluvargiu! Kamler Wilhelm din str. G. Tofan. Hoţii s’au introdus în magazie prin uşa de serviciu din str. Tudor Fiondor. Hoţii au ridicat aici suma de 5.000 lei, în numerar, aflătoare într’o casetă portativă, îndrăsneţii spărgători au spart cassa de fier, unde trag depozitate bijuterii de mare preţ şi probabil, unul din ei, fiind un bun cunoscător, a ales bijuterii cu pietre scumpe, în valoare de 150.000 lei. Chestura de Poliţie Cernăuţi a început imediat cercetările, şi sunt nădejdi ’ a pune mâna pe autorii acesui îndrăsneţ furt deoarece în grabă, hoţii au uitat câteva lucruri compromiţătoare ce vor duce uşor la descoperirea lor. Avizul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în chestiunea unificării legislative înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dă publicităţii avizul secţiunilor unite privitor la anteproiecul de unificare legislativă al d-lui ministru de Justiţie Hamangiu. Motivarea şi conclusiuniie acestui aviz, unic în felul său, merită atenţia opinei noastre publice, de aceea insistăm asupra sa în ceie ce urmează. Avizul din chestiune pleacă şi el deja mult trâmbiţata şi de toată lumea recunoscuta necesitate de a se desăvârşi cu un moment mai devreme unitatea juisprudenţei, culminând fără nici un nex cauzal în enuneraţiunea stranie că: o unificare realizată acum chiar in condiţiuni mai puţin bune, este de preferat uneia :■ mai puţin criticabile, dar înfăptuită prea târziuu. Apoi acest aviz jonglează cu argumentări afirmaţii relative la calitatea codurilor vechiului Regat, cari cică n’ar fi inferioare legiuirilor din Ardeal şi Bucovina; afirmă într’o insinuantă formă ca legiuirile Ardealului şi ale Bucovinei ar fi legiuiri „impuse“ de fostele stăpâniri străine; monopolizează spiitul latin pentru legiuirile 'ltei Curți—unite nu prea, căci cincisprezece coniijleri au refuzat sa colaboreze la acest aviz—în-huluî Regat, ceea ce constitue o gravă ne i^cfcee arătând că, fără di a analiza în amă cotire a adevărului, afirmă că metoda de extindere pur șî simplă a legiuirilor vechiului Regat, folosită în Basarabia, ar fi adus numai bine populaţiei din Basarabia şi Intereselor Statului, de unde se ştie câte şi cât de mari încursături şi nemulţumiri a provocat acea „unificare* nesocotită şi superficială; afirmă — cont al adevărului—că şi ■sternul un filării prin extindere s’ar fi dovedit în Franţa şi în Italia ca fiind cel mai potrivit, de unde adevărul este că nici în Italia şi mai ales nici în Franţa nu s’a procedat în felul cum se intenţionează la noi, găseşte că nu atât întinderea teritoriilor sau numărul locuitorilor au sâ hotărască în privinţa metodei de unificare, ci valoarea (!!) intrinsecă a acestei metode şi oportunitatea dictată de împrejurări şi de interesele superioare ale Statului etc... In partea sa finală avizul înaltei Curţi conchide că cel mai potrivit procedeu pentru a realiza unificarea legicativă este de a extinde legile de vechiul Regat şi în teritorilie unde încă n’au fost introduse, căutând a Ie armoniza prin dispoziţii transitorii cu legile în vigoare în Ardeal şi în Bucovina. Şi secţiunile unite ale înalnui textele, ceeace nu s’a cerut găseşte că prolistul pentru unificarea legislativă este un prinadmisibil şi poate, fi transformat în lege. Avizul acesta ar putea dar fi considerat ca o expertizara favorabilă a secţiunilor mixte ale Curţii de Casaţie asupra cunoscutului anteproiect de „unificare* a d-lui Hamangiu. Considerat astfel, el este absolut criticabil din mai multe puncte de vedere, asupra cărora revenim. Acest aviz, în forma şi redactarea sa ambiguă, poate avea însă şi caracterul unui refuz al înaltei Curţi de a discuta şi expertiza anteproiectul d-lul Himang’u. Atesta fiindcă înalta Curte nu se pronunţa decât asupra metodei pe care o crede mai potrivită pentru unificarea legislaţiei noastre, declarând că nu analizează în amănunt textul anteproiectului. Oricumeste posibil să te pronunţi asupra caracterului şi valorii unui proiect de lege ale cărui texte nu le-ai cercetat şi analizat în toate amănuntele? Aşa se şi expică probabil faptul că înalta Curte nu se ocupă de loc la expertiza aceasta aia de problema anticonstituţionalităţii anteproiectului d-lui Hamangiu. * I . Astăzi 31 Decemvrie a.c