Glasul Bucovinei, ianuarie 1932 (Anul 15, nr. 3684-3706)

1932-01-01 / nr. 3684

tailile­i Mel Bniel Nu e zl, In care gazetele si nu aducă vre’o ştire noul, senzaţionali despre vre’un asasinat îngrozitor în Bucovina, şi în special în Nordul acestei provincii. Bucovina a ajuns, în oglinda acestor întristătoare evenimente, o ţară, în care viaţa şi avutul cetăţenesc nu mai au preţ şi va­loare. Aici un asasinat în biserică, acolo un mă­cel la o nuntă, altadată un omor la drumul mare, sau un asasinat cu arderea cadavrului vic­timei, iată numai câteva din eriberele fapte, ce sunt la noi la ordinea zilei. Ce e mai senzaţional, e faptul că nu se iau măsuri serioase de reprimare a acestor în­grozitoare fapte. Măsurile de prevenire sunt foarte slabe, iar cele represive problematice. Jan­darmeria şi poliţia sunt dezorganizate prin ulti­mele legi de ,organizare* (naţ. ţărăniste), şi ne­­plătite de actualele organe financiare. Justiţia, printr’o aplicare laxă a legilor penale sancţio­nează foarte rar infracţiunile. Nu mai vorbim de curţi e cu juri, cari doar că nu dau decoraţii in­fractorilor pe cari sunt chemaţi a-i judeca. Lumea de la noi, cu drept cuvânt, e alar­mată. Asasinate, omoruri, jafuri, furturi, iată în­tâmplări p­eriodice. Se impun măsuri urgente şi radicale. Dl ministru al justiţiei, preocupat cu reglementarea vârstei câtărei categorii de magis­traţi, trebue să intervină. Conducătorul departa­mentului Justiţiei trebue să dea dispoziţii orga­nelor în subordine — parchetele — să-şi exercite serios şi riguros atribuţiunile. Sistemul „închi­derii“ dosarelor în „lipsa de probe“ trebue să înceteze. Infractorii trebue să fie traduşi în faţa organelor judecătoreşti, şi trebue să li se aplice sancţiunile cuvenite. Iar judecătorilor, cari ju­decă — nu după codul penal — ci după legea iertării creştineşti, trebue la fel cenzuraţi după cum se cuvine. Iată cum s’ar putea remedia puţin măcar, starea de oroare permanenta, în care trăim. Sancţiuni, sancţiuni rapide şi riguroase, iată ceea ce aşteaptă şi au dreptul s’o ceară cetăţenii. Ciclul conferinţelor politice Ciclul conferinţelor politice, organizate de „Cercul de Stud­iu al Partidului Naţional-Li­beral va fi continuat îndată după sfintele săr­bători. Duminică, 10 Ianuarie 1932, va confe­renţia în cadrul acestui ciclu dl deputat Vic­tor SlăVESCU din Bucureşti, tratând asupra unor: „Probleme economice ac­tuale" Conferinţa distinsului economist va avea loc la Clubul Liberal din Cernăuţi, la orele îl dimineaţa. GLASUL BUCOVINEI Ce-i cu pactul româno-sovietic ? Franţa a încheiat un pact de neagresiune cu Rusia Sovietică; acelaş lucru l-a făcut şi Polonia. Semnarea şi parafarea pactului au fost însă puse de către cele două ţări în funcţie de încheierea unui asemenea pact de neagre­siune şi între Soviete pe deoparte şi România şi ţările baltice, pe de altă parte. Au urmat şi urmează tratative între gu­vernul român şi guvernul Sovietelor, cu dorinţa evident pacifică din partea noastră, de a se ajunge la o înţelegere. Actualmente în discuţie este locul în care să aibă loc conferinţa. Sovietele au propus Ankara, iar România Varşovia, necăzându-se de acord asupra acestor două localităţi, România a propus Riga. Se aşteaptă răspunsul Sovietelor. Informaţii suplimentare arată că în cazul unui nou refuz vom propune Parisul. Se pare totuşi că Sovietele îşi vor exprima insistent dezideratul ca discuțiunile să aibă loc direct la Moscova, unde n’ar fi exclus — din câte ştim — ca guvernul nostru să primească a se duce. Perceptor delapidator prins la Grigorie-Ghica-Vodă In staţia Grigorie-Ghica-Vodă, a fost prins chiar în momentul când încerca să fugă peste graniţă, fostul perceptor Gh. Popescu din Giur­giu, care fusese arestat pentru săvâ­şirea unor fraude in valcan de trei milioane jumătate, în timpul serviciului său. El evadase din penitenciarul Giurgiu şi cu un paşaport fals eliberat pe numele Al. Stoi­­cescu a reuşit să se strecoare până la Gri­­gore-Ghica-Vodă deşi siguranţa lansase man­dat de urmărire contra Iul, nu toată ţara,­­îm­preună cu semnalment­­e. Acolo, însă, ş­ful vămii­­din Grigorie-Ghica- Voda, făcând controlul paşapoartelor a con­statat falsul, Gh. Popescu a fost arestat ime­diat şi înaintat polţiei din Cernăuţi, care la rândul ei îl va înainta la Giurgiu. Onor­­mele clientele îi dorim un An Nou fericit Andreas Beider Boiangerie şi spălătorie mss chimică Citiţi „Glasul Bucovinei“ No. 3684 Anunţ de mutare Institutul Röntgen Dr. N. Tamler Cernăuţi, str. Romană 9 (iissisd­og.) — Diagnostică, Therapie. — Cel mai modern institut de Röntgen. I Mim umilirii Walt In ziua de Miercuri, 30 I. c. s’a încheiat discuţia generala asupra bugetului Fondului şi Eparhiei, care apoi au fost votate pe articole. In şedinţa de dimineaţă au luat cuvântul d-nii O. Lunguleac, Al. Procopovici, D. Spânu şi Eusebie Popoviei. După prânz dl senator şi f. ministru I. Nîstor a ţinut o f. frumoasă şi do­cumentată cuvântare, în urma căreia bugetul a fost luat în consideraţie de către Adunare. După d-sa au vorbit p­r. I. Tamavschi, răspunzând oratorilor cari au făcut exagerări neîntemeiate cu privire la activitatea Fondului. Au urmat a­­poi la cuvânt d-nii R. Cândea, raportor al co­­misiunii de organizare, şi V. Ungureanu, rapor­tor al comisiunii economico-financiare, cari au prezentat propuneri ce au fost primite de Adu­nare. 1. P. S. Mitropolitul a adus mulţumiri adu­nării pentru munca desfăşurată. D­ I. Nistor a adus omagii I. P. S. S. In numele Adunării pentru munca depus?. Păr. Petruc a mulţumit în numele preoţimii şi dl D. Marmeliuc a adus elogii d-lui secretar V. Greci?. Un raport mai detailat vom publica în No. de mâine. îndrăzneaţă spargere în centrul oraşului O îndrăzneaţă spargere s’a comis în noa­ptea de 29 Decemvrie a. c., la gluvargiu! Kam­ler Wilhelm din str. G. Tofan. Hoţii s’au introdus în magazie prin uşa de serviciu din str. Tudor Fiondor. Hoţii au ridicat aici suma de 5.000 lei, în numerar, aflătoare într’o casetă portativă, în­­drăsneţii spărgători au spart cassa de fier, unde trag depozitate bijuterii de mare preţ şi proba­bil, unul din ei, fiind un bun cunoscător, a ales bijuterii cu pietre scumpe, în valoare de 150.000 lei.­ Chestura de Poliţie­ Cernăuţi a început ime­diat cercetările, şi sunt nădejdi ’ a pune mâna pe autorii acesui îndrăsneţ furt de­oarece în grabă, hoţii au uitat câteva lucruri compromiţă­toare ce vor duce uşor la descoperirea lor. Avizul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în chestiunea unificării legislative înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dă pu­blicităţii avizul secţiunilor unite privitor la ante­­proiecul de unificare legislativă al d-lui ministru de Justiţie Hamangiu. Motivarea şi conclusiuniie acestui aviz, unic în felul său, merită atenţia opinei noastre publice, de aceea insistăm asu­pra sa în ceie ce urmează. Avizul din chestiune pleacă şi el deja mult trâmbiţata şi de toată lumea recunoscuta nece­sitate de a se desăvârşi cu un moment mai de­vreme unitatea juisprudenţei, culminând fără nici un nex cauzal în enuneraţiunea stranie că: o unificare realizată acum chiar in condi­­ţiuni mai puţin bune, este de preferat uneia­­ :­■ mai puţin criticabile, dar înfăptuită prea târ­ziuu. Apoi acest aviz jonglează cu argumentări afirmaţii relative la calitatea codurilor vechiu­lui Regat, cari cică n’ar fi inferioare legiuirilor din Ardeal şi Bucovina; afirmă într’o insinuantă formă ca legiuirile Ardealului şi ale Bucovinei ar fi legiuiri „impuse“ de fostele stăpâniri străine; monopolizează spiitul latin pentru legiuirile 'l­tei Curți—unite nu prea, căci cincisprezece con­­iijleri au refuzat sa colaboreze la acest aviz—în-huluî Regat, ceea ce constitue o gravă ne i^cfcee arătând că, fără di a analiza în amă cotire a adevărului, afirmă că metoda de ex­tindere pur șî simplă a legiuirilor vechiului Re­gat, folosită în Basarabia, ar fi adus numai bine populaţiei din Basarabia şi Intereselor Statului, de unde se ştie câte şi cât de mari încursături şi nemulţumiri a provocat acea „unificare* ne­socotită şi superficială; afirmă —­ cont al adevă­rului—că şi ■sternul un filării prin extindere s’ar fi dovedit în Franţa şi în Italia ca fiind cel mai potrivit, de unde adevărul este că nici în Italia şi mai ales nici în Franţa nu s’a procedat în felul cum se intenţionează la noi, găseşte că nu atât întinderea teritoriilor sau numărul locuito­rilor au sâ hotărască în privinţa metodei de unificare, ci valoarea (!!)­­ intrinsecă a acestei me­tode şi oportunitatea dictată de împrejurări şi de interesele superioare ale Statului etc... In partea sa finală avizul înaltei Curţi con­chide că cel mai potrivit procedeu pentru a rea­liza unificarea leg­icativă este de a extinde le­gile d­e vechiul Regat şi în teritorilie unde încă n’au fost introduse, căutând a Ie armoniza prin dispoziţii transitorii cu legile în vigoare în Ar­deal şi în Bucovina. Şi secţiunile unite ale înal­nu­­i textele, ceeace nu s’a cerut găseşte că prolistul pentru unificarea legislativă este un prin­­admisibil şi poate, fi transformat în lege. Avizul acesta ar putea dar fi considerat ca o expertizara favorabilă a secţiunilor mixte ale Curţii de Casaţie asupra cunoscutului ante­proiect de „unificare* a­ d-lui Hamangiu. Con­siderat astfel, el este absolut criticabil din mai multe puncte de vedere, asupra cărora revenim. Acest aviz, în forma şi redactarea sa am­biguă, poate avea însă şi caracterul unui refuz al înaltei Curţi de a discuta şi expertiza ante­proiectul d-lul Himang’u. Atesta fiindcă înalta Curte nu se pronunţa decât asupra metodei pe care o crede mai potrivită pentru unificarea le­gislaţiei noastre, declarând că nu analizează în amănunt textul anteproiectului. Ori­cum­­este posibil să te pronunţi asupra caracterului şi va­lorii unui proiect de lege ale cărui texte nu le-ai cercetat şi analizat în toate amănuntele? Aşa se şi exp­ică probabil faptul că înalta Curte nu se ocupă de loc la expertiza aceasta a­ia de problema anticonstituţionalităţii anteproiectu­lui d-lui Hamangiu. * I . Astăzi 31 Decemvrie a.c

Next