Glasul Bucovinei, iunie 1934 (Anul 17, nr. 4322-4343)

1934-06-01 / nr. 4322

Pag. 2 In plină acţiune constructivă Svonurile cari au circulat în vremea din urmă n’au avut nici un temei serios. Dovadă că zarva de cafenea a încetat iar agitaţia pro­vocată de amatorii de transformări politice s’a potolit. Oficinile în cari se profesează svonul alarmist ca armă politică au avut de suferit o grea decepţie, fiindcă împotriva intrigilor de răspântii şi a legendelor ticluite, guvernul par­tidului naţional-liberal, având încrederea Co­roanei şi sprijinit pe voinţa masselor populare, îşi aplică programul de refacere şi consolidare a Statului român. In toate domeniile vieții de stat, acţiunea guvernului se desfăşoară pe căile indicate de programul pe baza căruia se găseşte la cârma ţării. Această acţiune a fost ratificată de încre­derea corpului electoral, manifestată în alegerile județene şi comunale. Rezultatele obținute după şase luni de ac­tivitate sunt concludente pentru opinia publică, în sensul temeiniciei operii de înfăptuit pentru consolidarea şi propăşirea societăţii româneşti. In sesiunea extraordinară a parlamentului se vor vota bugetul general şi legile de redresare economică şi financiară. Când aceasta este si­tuaţia, datoria opiniei publice conştiente este de a spulbera legendele şi a nu da crezare svo­­nurilor interesate. Liniştea internă, acţiunea de refacere eco­­nomică şi autoritatea Statului nu pot fi la dis­­creţia amatorilor de senzaţional şi a colportor­­ilor de ştiri false. Grupările respinse de opinia publică în toate consultările electorale, a căror aţâţări s’au dovedit a nu avea nici un răsunet în massele populare, n’au de­cât să-şi îndrepte preocupările către acţiuni de ordine construc­tivă în cadrul intereselor permanente ale Sta­tului. Astfel, va urma soarta indicată de ţară, adică dispariţia complectă din viaţa politică. Noutăţi de moda pentru doamne s’a reîntors din călătorie cu tot felul de nou­tăţi de sezon, vizitarea liberă la Lemer, manu­factură de modă, str. Bucureştilor 5 a. 10324 al firmei „FULGER“ S. c. g. I. En gros Materiale electrotehnice En detail str. Bucureștilor Nr. 6 (vis-a-vis de Bursă) Telef. 876 i6342 Telef. 876 CITIȚI „GLASUL BUCOVINEI“ Poezii Poemă pentru Thussee Sângele se uită’n jur lângă sufletul meu pur. Oglinzi de venin şi văpăi spun cântecul dintăi. înveninatele meduze însetează după buze* Carnea joacă par’că i vargă. Ucigaşii stelei duc zilele pe targă. Peste dune de lumină mâni de ceară se închină. Pentru tine rup în două seara mea de­ argint și rouă. Ghedeon Coca Ecou din larg Ridică marea valuri mari pornirii noastre stavilă, dar în al vremii pravilă stă scris că suntem tari. GLASUL BUCOVINEI Importante hotărâri ale Consiliului inter-universitar Ministerul instrucţiunii a dat următoarele relaţiuni speciale asupra hotărârilor luate în ultimul consiliu inter-universitar, ţinut în Bu­cureşti: S’a hotărât ca societăţile studenţeşti cari nu s’au grupat până la 11 Martie 1934 şi cele cari n’au cerut până la această dată auto­rizarea de funcţionare să fie considerate des­fiinţate şi definitiv dizolvate. In privinţa socie­tăţilor studenţeşti generale s’a decis ca repre­zentanţii celor patru centre studenţeşti să se se întrunească până la 1 Iulie spre a constitui „Uniunea generală a studenţilor universitari“. Ministerul instrucţiunii a fost rugat să intervină pe lângă guvern ca autorităţile administrative să nu intre în legătură cu societăţile studenţeşti decât prin intermediul rectorilor respectivi şi să dea concurs pentru disolvarea societăţilor neaprobate şi pentru interzicerea întrunirilor studenţeşti neautorizate. S-a hotărât în princi­piu contopirea facultăţilor răzleţe cu facultăţile similare de la acele universităţi, unde această contopire se poate face cu mai multă uşurinţă având în vedere atât interesul învăţământului cât şi posibilităţile bugetare. In cazul special al facultăţii juridice din Oradea, s-a hotărât ca ea să fie contopită cu facultatea juridică din Cluj, unde se găsesc în prezent cinci catedre lipsite de titulari. In privinţa scutirei a studen­ţilor orfani de râzboiu s’a decis scutirea auto­mată a tuturor celor cari sunt în regulă cu examenele. Cu privire la dreptul absolvenţilor şcoa­­lelor comerciale de a se înscrie la universităţi, s’a hotărât ca aceşti absolvenţi să dea un exa­men de diferenţă de liceu la toate materiile prevăzute în programa liceului şi care nu figu­rează în programa şcoalelor comerciale. Cei reuşiţi la acest examen vor trebui să se pre­zinte la bacalaureat şi obţinând diploma de bacalaureat, se vor putea înscrie la universitate. Recolta Statelor-Unite compromisă de secetă fSeceta continuă, care durează de mai multe săptămâni, a compromis recolta din Sta­­tele-Unite. In cazul când nu va ploua în tim­pul cel mai scurt, recolta pare definitiv pier­dută. Din cauza aceasta, preţurile cerealelor au înregistrat mari urcări. Tot din cauza se­cetei, a isbucnit un mare incendiu la o pă­dure din satul Minnesota. Incendiul a fost stins cu mare greutate. C­el mai bun remediu pt. poftă de mâncare un păhărel de VIN-PELIN din anul 1932 primiţi în renumita Hală de vin 8. GEFFMNEft Strada Avram Iancu 8­_____16252______Gustare gratuită No. 4322 Sărbătorirea lui Aurel Vlaicu Din iniţiativa asociaţiei aeronautice române „Aurel Vlaicu“, Luni în 28 Mai de sărbătoarea Pogărârii Spiritului Sfânt, s-a desfăşurat în satul natal al lui Aurel Vlaicu — Bintinţii de pe Valea Mureşului lângă Hunedoara — solemni­tatea desvelirii monumentului neuitatului sbu­­rător. Dimineaţa, la ora 9 s-a oficiat serviciul divin de un sobor de preoţi, în biserica satu­lui. Au asistat d-nii Irimescu, subsecretar de stat al Aviaţiei, autorităţile locale, reprezentanţii diferitelor societăţi culturale, un mare nu­măr de persoane marcante ale capitalei precum şi o mulţime imensă de oameni ai ţinutului Hunedoarei în a căror amintire inventatorul Aurel Vlaicu va rămâne pururea viu. Cu prilejul desvelirii monumentului au vorbit d-nii: inginer Paulat, preşedintele aso­ciaţiei „Aurel Vlaicu“ , inginer Irimescu, sub­secretar de stat; colonel inginer Const. L. Botez; prof. C. Nedelcu, Aron Damian, directorul li­ceului .Aurel Vlaicu* din Orăștie, căpitan avia­tor Bibescu în numele lui A. R. P. A. și G. Lungulescu, în numele „Ligii Antirevizioniste*. D-l subsecretar de stat Irimescu arată că prin Aurel Vlaicu, noi românii am fost printre cei dintâi care am dovedit că prin noi înşine geniul românesc şi spiritul său de cercetări, poate sta alături de acela al celor mai între­­prizătoare popoare. De asemenea şi ceilalţi vorbitori au subli­niat rolul de mare simbol naţional al eroului sărbătorit, elogiind spiritul său genial de inven­tator dar şi pe unul care sburând cu aparatul său a voit să risipească ideia că masivul Car­­paţilor ar fi altceva decât şira aceluiaş trup al străvechei Dacii. Amintirea şi cultul simbolic al lui Vlaicu, trebue deci să devină o religie pentru întregul românism, a cărui unire el a sfinţit-o prin sborul şi jertfa lui temerară deasupra Carpaţilor. Şlagărul sezonului Crepe de Chine imprime, cu desenuri cele mai noui de modă, de la Lei 90 în sus, la Lemer manufactură de modă, str. Bucureștilor 5 a. 10324 De la Societatea „Principele Mircea“ Miercuri 30 Mai, crt. s-a ţinut în locuinţa doamnei Rozina Zaharia prima şedinţă de lucru a societăţi. Au luat parte majoritatea doamnele de la această societate, începându-se cu lucru­rile de mână pentru pomul de Crăciun. Socie­tatea dorind a intensifica aceste lucrări, doam­nele sânt rugate a lua parte la şedinţele de lucru. Proxima şedinţă va avea loc Miercuri 6 Iunie crt. orele 4 d. m. tot în locuinţa d-nei Rozina Zaharia, str. Ştefan cel Mare No. 48. Deci turbe, umfle-se cât vrea, adune mii de valuri,— cât timp ne cheamă albe maluri noi nu ne-om înturna. Crîstofor Vitencu Odă Codrului Când codrul îşi îmbracă veşmântul de frunziş Şi seamănă’n poiene, flori mândre pe furiş, Când mierla şi cu sturzul, cântările-şi direg, Ca să ne desfăteze cu ele-un an întreg, — Când oile se urcă pe dealul înierbat Şi buciumul destramă melancolie’n sat, Simţim întinerirea naturii pe pământ... Şi’n suflet se strecoară din slavă-un balsam sfânt. Sărbaţi o zi din viaţă în cinstea acelui, Ce ne-a păstrat credinţa sub tăinicia lui. Căci el ne-a fost căminul şi mumă el ne-a fost, Ne-a dat în vremuri grele, culcuş şi adăpost. Când oşti năvălitoare roiau spre-a sale văi, Cu buciumul la gură chema voinici flăcăi... Luptând cu ei alături, s’a prins un bun fărtat; Pe stâncile cărunte, din foi, le-aşternea pat, Şi veşnic stând de pază la-al ţării căpătăi, împrăştiau urgia prin duşmanii cei răi. Iar când în nopţi la focuri, cântau cuprinşi de dor, Atuncea el prin frunze, lăsa un vânt uşor... Acum, sunt toţi Românii dători ca să-l slăvească ; Căci ne-a salvat din neguri şi limba românească Şi datina străbună şi cel mai sfânt mormânt. In care-şi doarme somnul de veci, Ştefan cel Sfânt. Ax. Bîl. Oprişanu Cântec Bate sufletul la poartă, — poarta’nchisă a rămas. De dincolo palid glas : Ea e moartă, ea e moartă. Grea durere îl doboară. Ştirea morţii nedorite creşte’n preajmă-i fiori cernite: Vrea să moară, vrea să moară. Crîstofor Vitencu AMALGAM de Dionisie Basarab Evaporări de smirnă şi tămâie De vis confuz şi arbitrar, Haotică transfigurare de mumie, Din ţara albului polar.

Next