Glasul Bucovinei, iunie 1936 (Anul 19, nr. 4826-4844)

1936-06-11 / nr. 4831

ernăuţi, Strada Iancu Plondor Nr. 33 Str. b. Ptîrino Nr. 1 M un aa 5001*1, p« »/s an 300 Isi, pt trsl luni ISO Isi, atrani xllnk­, p« un an 3001*1, p* y, an 100 lei, pe trei lun 00 Isi. Numai numărul de Duminică: pe un an 130 lei pe Vi an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimit acasă prin curier, M 06 lunar. Pentru străinătate pe an ar fi*» lei pe an 700 lei. Redacţia şi Administraţia ANUNŢURI Şl RECLAME u calculează după tarif şi se primesc la adnfe­nistraţie. Strada Iancu Flondor No. 3S Pentru inserare In interiorul ziarului se urci taxa cu 50^ t*I®‘îl® ?r fa« la sediul ziarului, se înapoiază. Forul de judecata în? cernăuţi. ie primesc numai articole iscălite. Manuscrisele na ­ „Luna Cernăuţilor“ „Luna Cernăuţilor“ se deschide cu ziua de 15 Iunie şi durează până la 15 Iulie. Inaugurarea „lunii“ va avea loc Luni în 15 Iunie, la orele 12, în p­ezenţa reprezentan­ţilor guvernului, autorităţilor locale şi a tuturor reprezentanţilor industriei, comer­ţului şi meseriilor. Se vor aranja expoziţii de: industrie, agricultură şi cadastru, o expoziţie cultu­rală şi şcolară, expoziţie de icoane bise­———aeeae— Clitlfti M. S. Ml nsi­le ziu n­eli. Sărbătorim, pentru a doua oară, ziua tineretului, prin această desfăşurare stră­­jerească. Salut cu o deosebită bucurie a­­ceastă tinerime chemată la o viaţă nouă, mai sănătoasă, mai demnă, mai rodnică pentru Patrie. S’a spus adesea că, multe păcate au tinerii noştri, că n’au ideal şi că lupta pentru viaţa materială, atât de grea în zilele de azi, a deformat sufletel şi men­talitatea lor. C­ri poate în parte adevărat, dar de ce să plângem asupra unor păcate trecute ? Dacă ziua de ieri a fost oarecum umbrită, să împodobim şi să luminăm ca­­lea generaţiilor de mâine. Tot viitorul unei ţări se reazimă pe copiii de astăzi, deci sufletului lor creşterii lor, trebue să îndrep­tăm toate gândurile şi toate sforţările noa­stre. Lozinca noastră trebue să fie salva­rea zilei de mâine, prin o integrală edu­­caţiune a tineretului. Această mişcare a străjeriei a luat acum în al doilea an de activitate, un avânt atât de frumos încât ne dă cele mai frumoase nădejdi de vifor. Acelora cari se îndoesc încă de frumu­­museţea şi utilitatea noastră, le recomand să se ducă la şcoli şi în satele străjereşti şi să vadă ce real progres s’a dobândit în scurt timp. E adevărat că, ne-am înhămat la o operă uriaşă, la o operă care cere timp spre a-şi da roadele integrale. Dar toţi acei sari au pornit la drum, au pornit cu atâta dragoste, cu atâta avânt, încât nu se poate să nu ieşim pe deplin victorioşi. Românul are atâtea calităţi, atâtea virtuţi şi atâtea posibilităţi cari, în nenumărate împrejurări au dormit şi cari numai prin avântul de neînvins al tinerimii trebuesc a­­duse la lumină şi puse definitiv în slujba patriei. Străjeria nu este şcoala de carte, ea este şcoala vieţii pentru un neam întreg Străjerul înainte de toate trebue crescut să fie un bun cetăţean, un desăvârşit patriot, iubitor de neam şi de Rege, mândru că este român. Străjerul trebue să desvolte esenţa virtuţilor Românismului, şi să le puie prin voinţa şi credinţa sa în slujba României. Aceste generaţii pe cari le creştem cu drag şi grijă trebuesc să fie mâine adevăraţii sluj­başi şi ostaşi ai patriei. Trebuesc să aibe conştiinţa că orice cetăţean demn de acest nume, — începând cu Regele, — este toată viaţa lui un slujbaş şi un ostaş al ţării. Fie­care cetăţean este o rotiţă din mecanismul Statului, şi pentru ca întregul organism să fie pe deplin de folos, trebue ca fiecare la locul unde l-a aşezat soarta, să şi facă pe deplin datoria mânat de un singur gând şi călăuzit de un singur suflet, acel al neamu­lui său. Nici­odată — privind acest falnic tineret plin de avânt — nu ni se pare mai vie, vechea noastră zicătoare: „apa trece pietrele rămân“. Voi străjerii sunteţi pietrele, voi sunteţi temelia nepieritoare pe care voim să clădim o Românie mai bună, o Românie de neclintit în hotarele ei fireşti. Acest tineret crescut în­ acelaş ideal — că­ruia îi făurim un suflet unic, plin de avânt,­ de încredere în slujba u­­ui naţionalism con­structiv, fără de prihană — mâine când va fi vârstnic ne va da un popor care va fi în orice împrejurare la înălţimea sacrificiilor cerute de un patriotism desăvâşit. Cuvântul Meu de Rege şi de Mare Stră­jer, în această zi care-i atât de a voastră cât şi a Mea, se îndreaptă către voi, cu drag şi cu mândrie. In voi, copiii Mei dragi de astăzi, cetăţenii şi ostaşii Mei iubiţi de mâine; în voi îmi pun nădejdea zilelor de mâine. După falanga cea mare a întregitorilor de neam, veţi veni falanga cea neînvinsă a con­solidării definitive a României moderne. Luaţi şi voi,­­cum trebue să luăm toţi, ce e bun dela părinţii şi strămoşii noştri, luaţi din năzuinţele de veacuri ale neamului nos­tru, acea tărie care ni-e fata, şi strânşi u­­niţi într’o singură voinţă, într’un singur a­­vânt, să plămândim România cea nouă a Românismului biruitor. Virtuţile atâtor ge­neraţii cari au rămas neclintite pe aceste meleaguri, să se însuţească în voi, cetăţenii de mâine. Şi rostind aceste cuvinte străje­­rilor, nu pot să nu mă gândesc cu recu­noştinţă la acei dintre colaboratorii Mei de orice clipă, cari sunt chemaţi să plămă­dească şi să pregătească aceste suflete. Comandanţilor cărora li s’au încredin­ţat viitorul României, lor le aduc astăzi sa­lutul Meu de dragoste. Ştiu până la ce punct sunt conştienţi de datoria lor şi cu câtă grijă îşi îndeplinesc greaua dar frumoasa lor misiune. Fapt îmbucurător, că am putut să mă sprijin pe învăţătorime, şi că în ei am putut găsi şi dragostea şi avântul ne­cesar mişcării noastre. Acestor comandanţi le aduc aci mulţumirea Mea cea mai desă­vârşită. Sărbătoarea de azi a luat o şi mai mare strălucire, prin faptul ca la ea iau parte străluciţii Şefi ai ţărilor aliate, cărora în numele tineretului Românesc le aduc cea mai caldă salutare. Este pentru voi un fapt care trebue să vă bucure inima că, în zilele când se ser­bează întărirea străjeriei, Preşedintele Be­­neş şi Principele Regent al Iugoslaviei, îm­nnceşti, expoziţie a lemnului şi a vânătoarei, expoziţie de acvarii, de cusături româ­neşti etc. In cadrul „lunii“ se vor organiza fe­stivităţi şi distracţii ca: un mare meeting de aviaţie pe luni 15 iunie la orele 16, apoi mai multe meetinguri de footbal, de tenis, concursul hipice şi, pe deasupra, un parc distractiv. Vom reveni cu amănunte, preună cu Regele României, lucrează la con­solidarea prieteniei şi la întărirea alianţelor noastre. Să fiţi mândri de acest fapt, şi să ştiţi prin munca şi credinţa voastră, să vă arătaţi vrednici de această cinste. Tineretul Românesc străjerit priveşte cu drag la ca­marazii Micii înţelegeri şi trimite tineretului iugoslav şi cehoslovac calda lui urare de sănătate, începând astăzi un nou an de ac­tivitate, prin felul cum veţi lucra şi veţi şti cu vrednicie să urmaţi lozinca voastră, „Cre­dinţă şi muncă pentru Patrie şi Rege“ să întăriţi fiecare, prin felul vostru de a fi, Ro­mânia voastră şi a noastră a tuturora sănătate --------------•••*--------------­Inaugura vaporii „Ragein Carol II“ Cuvântarea Suveranului La Turnu Severin s’a făcut ieri inaugura­rea nou­lui vapor „Regele Carol II“, la care a asitat și d. Eduard Beneș. A vorbit d. ministru al lucrărilor publice Franasovici, căruia i-a răs­puns M. S. Regele cu următoarele cuvinte: „Este lucru cunoscut că din frageda copi­lărie am avut totdeauna o deosebită dragoste pentru tot ceiace este în legătură cu Marina noastră, fie ea cea de Dunăre, fie ea cea de Mare, fie ea cea de pace, fie ea cea de război. Aceasta este una din cauzele pentru care, cu cea mai vie bucurie, am venit să iau parte la botezul acestui falnic vas. Am venit la această solemnitate, fiindcă sunt convins de importanţa sporirii navigaţiunii noastre pe Dunăre. Am ve­nit totodată cu un sentiment de mare mândrie, ştiind că acest vas a fost construit în întregi­me în ţara noastră. Aci văd Eu cel mai mare progres. In libertatea noastră economică văd Eu posibilitatea să creem forţele navale de care ţara noastră are nevoie. Fie ca programul, care a fost început acum câţiva ani, să fi continuat de toţi şi dus la bun sfârşit, astfel ca, nu atât prin cantitate şi prin reclamă, ci prin calitatea tehnică şi calitatea personalului nostru să pu­tem să facem o adevărată concurenţă celorlalte marine de comerţ. Aceasta este în ziua de azi urarea cea mai fierbinte pe care o fac marinei noastre comerciale. --------------••••-------------­ Sesiunea Consiliului Societății Națiunilor a fost definitiv fixată pentru 26 iunie la Geneva.

Next