Glasul Bucovinei, ianuarie 1940 (Anul 23, nr. 5802-5824)

1940-01-03 / nr. 5802

s ___ »•» ...t.i (Akiul­ Miercuri 3 Ianuarie 1949 iumirul 2'^IaI ORGAN NAȚIONAL ROMANESC Ziarul: Telefon Nr. 29 17 - APARE ZILNIC ZZIZU Tipografia: Telefon Nr. 29*17 înscrii In registrul publicaţiilor periodice al Tribunalului Cernăuți, S. III, sub Nr. 15/38 din 26 Mai 1938. — Proprietar: Institutul de Arte grafice şi Editură „Glasul Bucovinei“ S. A.R. Cernăuţi Director responsabil: Dr. AUREL MORARI Li Anul XXII No. 5802 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Cernăuţi, Strada Iancu Flondor 33 sau D. Petrino Nr. 1 VHGK­ M. S. Regele a petrecut şi Anul Nou în mijlocul trupelor Solemnitatea ostăşească de la C­ostanţa. — Recepţia. — Cuvântarea d-lu­i Consilier Regal Gheorghe Tătărescu. — Cuvântarea M. S. Regelui. „Noi nu ne întărim dintrun spirit agresiv, ci desăvârşim înzestrarea oştirii noastre întrun spirit de apărare a ceia ce este al nostru şi al dreptului consfinţit prin libera hotărîre a adunărilor de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba-Iulia“. Constantă 2 (t2ador). Majestata Sa Regele Carol, inso­lit de Marele Voevod Mihai a pe­trecut şi Anul Nou în mijlocul trupelor. După ce a sărbătorit Crăciunul printre soîdajiî dela granița de vest, Suveranul a poposit la 1 ia* nuarie în mijlocul trupelor dela Constanta. După solemnitatea ostășească ce s’a des* fașurat pe platoul reg. 9 călărași, unde M. S. Regele a trecut în revistă trupele garnizoneî, a urmat recepjia în sala de festivităţi a primăriei, amenajată ca sala de trors. La această cerc* moaie au luat parte d*nii: Gh. Tătărescu, pre* şedintele consiliului de miniştri, miniştriî: Gr. Gafencu, General Ilcus, General Paul Teodo­rescu, Al. Radian şi Slăvescu. C'uvftnt&r&a c! tai consiîîef 7«gai Qh, íét&msm D. Consilier Regal Gh. Tătărescu, preșe­­dintele consiliului de miniştri a rostit următoarea cuvântare: Anul acesta începe sub semnul îngrijorării. Pacea lumii a fost iarăș turburată și nu este țară, care să nu fi ince­put să sufere din pricina urmărilor pro­vocate de războiul ce însângerează iarăşi omenirea. Anul ce vine va fi un an de grele nevoi şi de neprevăzute dificultăţi şi va fi poate pentru întreaga lume, un an anunţător de prefaceri şi de nouă legi de convieţuire între popoare. Anul ce vine va fi un an de răscruce. Urmărind deap­oape desfăşurarea evenimentelor, poporul nostru a călăuzit de aedas spirit de concordie şi de colaborare, care a prezidat până azi toate actele sale. Vom străbate şi acest an, hotari şi­ a desvolta raporturile noastre de priete­nie cu toate popoarele, fără deosebire în cadrul poli­­ticei de neutralitate, care a fost din nou afir­­mată la începutul guvernării noastre, dar în acelaş timp şi hotărîţi de a ne apăra, până la ultima limită a forţelor noastre, independenţa şi integritatea fruntariilor. Frunteriile româneşti Fruntariile acestea sunt fruntarii româneşti fie nu sunt impuse de capriciile forţei, ci sunt dictate de verdictul dreptăţii. La Alba Iulia, la Chişinău, la Cer­năuţi , hotărîrile soboarelor istorice, cari au con­sfinţit unirea tuturor Românilor, nu au fost acte de cucerire, ci acte de restituire şi nu au fost acte de silnicie, ci acte de desrobire. Fruntariile noastre au fost trase în numele dreptăţii de voinţa celor cari, dealungul veacurilor au păstrat neatinsă conştiinţa origină comune şi au aşteptat, din generaţie în gene­raţie, ceasul eliberării, înăuntrul acestor fruntarii, uniţi pe veci, stămi astăzi sub sceptrul Majestăţii Voastre, reprezentând în mijlocul celorlalte popoare o forţă de ordine şi de propăşire şi asigurând minorităţilor conlocuitoare un regim care chezăşuieşte păstrarea limbă, a credinţei­­ şi a culturii lor. Conştienţi de tăria dreptului nostru, putem privi în linişte desfăşurarea evenimentelor, do­ritori de a contribui prin spirit de conlucrare şi înţe­­­­legeri prieteneşti la aşezarea păcii rodnice şi durabile. Progr©mul da lucru Guvernul Majestaţii Voastre lucrând in cadrul programului de consolidare şi de refa­cere al Frontului Renaşterii Nationale, care va călăuzi toji paşii săi, va desăvârşi in decursul acestui an opera de reorganizare începută, int­tensificând acțiunea de înoire în toate domen­i­niile şi în primul rând asigurând armatei toate mijioacde pentru împlinirea marii e­misiuni. Vom soluționa fără întârziere problemele cu­­prinse în programul de lucru, care a avut înalta aprobare a Majestăţii Voastre, stăruind în ce priveşte aşezarea spiritului gospodăresc în toate ramurile de activitate publică şi a re­­org­aizării şi stimulării produced în toate sec*­îoarde economiei naţionale. Vom veghea, apoi, fără încetare, ca actele noastre să întărească frontul solidarităţii româneşti, secând prin ho* tărîrile noastre toate izvoarele de frământare şi de desbînare internă. U» f@i MHIC Toate sforţările nosatre vor avea astfel drept ţel unic stăpânirea evenimentelor, printr’o înaltă pregătire materială şi sufletească, mobi­lizarea tutu­ror braţelor la câmp, în s zive şi tranşee şi mobilizarea tuturor conştiinţelor în serviciul naiunei naţionale. Un an de muncă încordată, de disciplină Domnule Preşedinte al Consiliului, Domnilor, Ţin înainte de toate a vă mulţumi din adâncul sufletului pentru acele calde cuvinte de urare ce Mi le-aţi adresat în numele guvernului şi al Ţării. Urmând ideia că în aceste vremuri este datoria Mea de a petrece aceste creştineşti săr* bători în mijlocul acelora, cari de atâta vreme au dat urmare spontană chemării patriei, smul* gându*se din sânul familiilor lor să*şi facă sfânta datorie, astăzi am venit la granița mari* timă a Ţării să prăznuesc începutul anului în* conjurat de ostaşii armatei a doua. Ziua de Crăciun ce am petrecut*o printre păzitorii graniței apusene Mi*a lăsat în inimă un sentiment luminos de bucurie şi o încredere inflexibilă şi de veghe continuă — iată ce va fi pentru noi anul ce vine. Sire: Oricare ar fi greutăţile ce*i vor sta în fațâ şi oricare vor fi jertfele ce i se vor cere, po­­porul nostru va înfrunta bărbăteşte şi strâns unit în jurul Tronului necunoscutul zilei de mâine. Majestatea Voastră a voit să trăiască, în cea dintâi zi de creştinească reculegere a sărbătorilor anului trecut viaţa soldatului păzitor de fruntarii şi, în continuarea pelerinajului la locurile de trudă şi de jertfă ostăşească, s’a oprit în pragul noului an la malul Mării. La­­crimile de bucurie şi lacrimile de nădejde cari au înmuiat ochii româneşti cu prilejul acestor popasuri au putut arăta Majestăjii Voastre trăi* îîicia sicnturilor care leagă Țara de Rege. înalta pildă a Majestăjii Voastre a găsit ecou în toate inimile ; ea a fost înțeleasă cu rostul ei înălță* tor de toată suflarea românească și va rodi în toate actele de abnegajie, în toate actele de barbajie, în toate actele de jertfă ale zilei de mâine. Astăzi ţara întreagă ridică prinosul re­­cunoştinţei sale către Majestatea Voastră. In­terpret al simțâmintelor obşteşti, guvernul aduce Majestăţii Voastre urările poporu­­i nostru şi urările sale adânc respectuoase, rugând pe cel Atotputernic să Vă întărească în toate ceasu­­rile greie şi să Vă ocrotească în toate ceasurile de primejdie. Să trăiţi Sire. Să trăiască Măria Sa Marele Voevod de Alba*Iulia, Sănătate I * După ce Monseniorul Andrea Cassulo, decanul corpului diplomatic, a făcut Suvera­­nului tradiţionalele urări, a luat cuvântul M. S. Regele Carol, soldat desăvârşit reînoită în puterea morală a tului român. Evenimente independente de voința noastră şi hotărît nedorite de noi ca şi în anul ce a trecut şi în acela care vine, efortul de căpe­­tenie care trebue realizat, este perfectarea şi desăvârşirea apărării naţionale. fesremm n&ts&ftaiâ Nici odată această expresiv, care a­­d«sea s’a considerat ce o formulă atrac­tivă, nu ia un înțeles mai viu fi mei pu­ternic decit astăzi: „Apărarea naţională**. Ea confine scurt fi lămurit politica noastră pafnică, dar fi hotărâtă. Noi nu ne întărim dintr’un spirit a­(Con­tinu­are în pagina IP a) Cuvântarea M. S. Regeim.

Next