Glasul Mureşului, iulie-noiembrie 1935 (Anul 2, nr. 30-43)

1935-07-07 / nr. 30

Glasul Mureşulu Valorificarea grâului Declaraţiile Dlui ministru al Agriculturii şi Domeniilor, V. Sassu, D. V. SASSU, ministrul agriculturii a făcut următoarele declaraţii, reprezentanţiilor presei, referitoare la economia decretului pentru valorifi­carea grâului: „După îndelungate, laborioase şi amănunţite cercetări şi consultări, am isbutit să stabilesc noul regim al valorificări grâului din noua recoltă — regim, care a fost adoptat de întregul guvern şi sancţionat de Suveran prin I. D. nr. 1740 din 1­935 — devenind astfel lege pentru întreaga ţară. Recunosc de la început şi cu toată francheţa unele neajunsuri ale regimului stabilit de noi, dar ţin să adaug imediat că un asemenea materie — în care se statorniceşte un preţ artificial, care nu concordă cu preţul natural dictat de piaţa mon­dială a grâului — orice sistem de valorificare poartă cu el pecetea imperfecţiunii şi, deci, nu poate fi scutit de numeroase critici. Când eşti silit să te abaţi de la drumul drept şi bătătorit al legilor naturale şi ştiinţifice ale co­merţului din timpurile normale, orice neajuns pare firesc, iar criticile sunt în asemenea cazuri la largul lor. Iată pentru ce — după o asemenea mărtu­risire — aştept cu surâsul pe buze, glasul criticei, ori de unde ar veni. Am însă conştiinţa împăcată că, în marea dorinţă a guvernului de a sări în ajutorul agri­cultorilor noştri pentru a le asigura o valorificare cât mai rentabilă a produselor lor, sistemul întoc­mit de mine, cu privire la valorificarea grâului, este cel mai eficace şi, mai ales, cel mai potrivit cu situaţiunea economică şi financiară a statului Economia regimului a) Preţul minimal. Plecând de la ideea car­dinală, care formează centrul preocupărilor noastre şi însăşi temelia sistemului valorificării, de a salva şi încuraja pe agricultori, ferindu-i, prin intervenţia şi sacrificiile statului, de efectele crizei şi concu­renţei mondiale, noi am stabilit un minimum de existenţă pentru producătorii de grâu, fixând un preţ minimal modest, dar remuneratoriu, care să le asigure aceiaşi rentabilitate avută în cei 2 ani din urmă şi care a fost în total de circa zece miliarde lei anual, venit brut, ceea ce revine 3— 3500 lei la ha. Acest preţ minimal a fost calculat şi propus de către exponenţii cei mai autorizaţi ai agricul­torilor noştri, în frunte cu conducătorii Uniunii Camerelor de agricultură şi Uniunii sindicatelor agricole, cărora le aduc viile mele mulţumiri pentru preţiosul concurs dat la întocmirea acestui regim. Am fixat pentru prima perioad­ă (Iulie, August, Septembrie şi Octombrie) preţul de 34.000 lei vagonul de grâu loco gara producător, având greu­tatea hectolitrică de 77 kg. şi 3 la sută corpuri străine, iar pentru perioada următoare am prevă­zut un spor de 1.000 lei la vagon, pentru a fa­voriza astfel pe cei ce nu se grăbesc a-şi oferi imediat grâneie la vânzare contribuind prin re­zerva lor la menţinerea preţului. Preţul se va mări cu unu la sută (adică cu 340 lei) de fiecare kilogram de greutate hectoli­trică in plus şi fiecare procent de corp strein în minus şi se va scădea în aceiaşi p­roporţie cu fiecare kg. de greutate hectolitrică în minus şi procent de corp străin în plus. Aşa de pildă, la grâneie — vândute în prima perioadă — cu greutate hectolitrică de 75 şi 50 la sută corpuri străine, având deci 4 puncte în minus (2 dela greutate şi 2 dela corpuri străine) preţul vagonului va fi de 34.000 minus de patru ori înmulţit cu 340, ceea ce ne dă 32 640 lei de vagon, adică cu un minus de 1.360 lei. Nimeni nu poate cumpăra grâul sub acest preţ minim. Este bine înţeles însă că preţul se poate urca prin jocul liber al pieţii comerciale. b) Alte măsuri economice şi financiare. Dar simpla decretare a unui preţ minimal — cu tot cortegiul sancţiunilor drastice — n’ar fi fost eficace, dacă acest preţ nu s’ar fi încadrat într’un sistem combinat, care funcţionând normal să asigure stricta respectare a lui. De aceea regimul nostru mai prevede unele măsuri economice şi financiare absolut indispen­sabile pentru garantarea menţinerii preţului minimal. Intervenţia exportatorilor, morarilor şi brutarilor Primele de export. Pentru descongestionarea pieţii interne, regimul înlesneşte şi încurajează confictul cantităţilor disponibilit­ate prfm­ — circa 50 000 vagoane — asigurând exportatorilor plata prin Banca Naţională a unei prime mixte de ex­port, ce reprezintă diferenţa între preţul de vân­zare în exterior şi preţul minimal intern. Această primă este revizuibilă din lună în lună, mărindu-se în raport cu scăderea preţului exterior. Până la 1 Septembrie a. c. prima fixată este de circa 17.000 Iei de vagon, exportatorii fiind obligaţi să respecte preţul minimal şi să depue la Banca Naţională documentele de export şi devizele străine rezultate. In asemenea condiţiuni sunt sigur că expor­tul grâului se va efectua cu înlesnire şi grăbire chiar în primele luni. Alături de cumpărările exportatorilor, piaţa grâului va fi zilnic cercetată şi uşurată de morari cari, cumpărând cam 12 mii vagone pe lună cu preţul minimal fixat, asigură şi mai mult aplicarea normală a regimului. Pentru a nu micşora cu nimic veniturile ac­tuale ale morarilor şi brutarilor, am menţinut preţurile actuale la făină şi pâine, iar în locul diferenţei de preţ al grâului din recolta veche şi cea nouă, am intercalat o taxă de 90 bani pe kg. de făină, din încasarea căreia se formează fondul de valorificare a grâului care asigură plata cu regularitate a primelor de export. Această taxă se va încasa potrivit legii dela 1 Aprilie 1935 şi se va vărsa direct la Banca Naţională, fiind destinată la plata primelor de care am vorbit mai sus. Pentru asigurarea plăţii regulate şi de la în­ceput a acestor prime, statul pune la dispoziţia Băncii Naţionale un avans de 360 milioane lei. Numai morile sistematice ce se vor publica în Monitorul Oficial, vor putea măcina făină pentru comercializare, iar brutăriile nu vor putea fabrica pâine decât din făină de la aceste mori. Orice abatere atrage grave pedepse, care merg până la 200 mii lei amendă, 15 zile închi­soare şi închiderea întreprinderei. Concursul Cooperativelor Pe lângă exportatori şi morari, regimul dă posibilitatea tuturor cooperativelor din ţară să cumpere şi ele — mai ales în perioada de mari oferte — grâul necesar, fie pentru export, fie pentru consumul intern având la dispoziţie — în baza unei convenţiuni dintre Stat şi Banca Na­ţională — fondurile de rulment necesare pentru atari operaţiuni. Solidaritatea şi contractul Agricultorilor Deşi acest regim menajează şi armonizează toate interesele legitime ale breslelor care iau parte la funcţionarea lui,­­ cred totuşi că se vor găsi şi unii comercianţi, morari şi brutari incorecţi, care în goana lor după câştiguri nepermise, vor căuta să saboteze mecanismul acestui regim, fă­când fraude, prin neplata taxelor legale sau înşe­lând asupra preţului minimal prin exploatarea ne­­voiei sau naivităţii producătorilor de grâu Sunt sigur însă că justiţia va aplica acestor contravenienţi toate rigorile legii , fiind un joc mari interese economice şi sociale ale ţării. Dar cei cari trebue să vegheze mai mult şi mai vigilent la stricta respectare a regimului de faţă, sunt neapărat agricultorii — mari şi mici — a căror cauză dreaptă o apără acest regim. Ei trebuesc — în primul rând să fie solidari şi atenţi la supravegherea cinstitei aplicări a re­gimului valorificării produselor lor. Orice complicitate la contravenţiunile ce s’ar săvârşi le va fi fatală. Singuri îşi vor tăia creanga legii care îi susţine. Iată pentru ce adresându-mă la toate bres­lele — ce intervin în acest regim — pentru a le cere un concurs cald şi onest, mă îndrept în special şi în primul rând, către marea masă a agricultorilor noştri — a căror grije o port mereu — recomandându-le stăruitor, solidaritate şi control! Pentru I. O.­­?. Pentru I. O. V. Primim următorul co­municat : Invalizii din război, lucrători ca­­lificaţi şi necalificaţi, cari doresc să ocupe locuri de muncă se vor adresa inspectora­telor de muncă şi oficiilor publice de pla­sare, cari au primit dispoziţii pentru pla­sarea lor. Invalizii orfanii şi văduvele din război titraţi se vor adresa pentru plasarea lor Oficiului Naţional I. O. V. Cererile vor fi înaintate prin poştă şi vor cuprinde toate datele necesare referitoare la studii, situaţie militară, cunoştinţe profesionale. Solicitatori nu se vor deplasa la Bucureşti, Oficiu Naţional I. O. V. neavând unde-i găzdu şi nici fonduri pentru alte ajutoare. Cererile pentru plasări vor primi răspuns în maxi­mum 8 zile. Din cauza abundenţei de material, conferinţe Dlui Dr. Roşea, rămâne pentru N­rul viitor 3 Ce a făcut partidul liberal pentru drumurile judeţului Mureş (continuare din a­rul trecut) cari au o importanţă mai mare şi sunt necondiţio­nat necesare pentru asigurarea circulaţiei, adică drumuri cari urmează apoi a fi bine întreţinute impietruite şi prevăzute cu poduri corespunzătoare Spiritul acestui ordin fiind identic cu prin­cipiul urmat ani de zile de către conducerea ju­deţului, a uşurat mult culegerea datelor. Deci s-a întocmit tabloul drumurilor comu­nale, care drumuri urmează a fi întreţinute în stare ireproşabilă de către comune, supraveghiate de autorităţile în drept şi în special de către Servi­ciul judeţean de drumuri. Lungimea acestei reţele de drumuri se face după plăşi. Comparând această lungime cu reţeaua dru­murilor judeţene de Km. 546.966, reiasă că co­munelor le revine de întreţinut o reţea mai lungi de­cât este reţeaua drumurilor judeţene, adică o sarcină mai grea decât supoartă judeţul cu dru­murile judeţene. Ori dacă luăm în considerare­­ restul drumurilor comunale de­a mai mică însem­nătate, necuprinse în tabloul drumurilor arătate pe plăşi, credem că lungimea acestora face Km 618.389, deci comunele suportă o grea sarcină Remarcăm că drumurile comunale interesează 132 comune, deci din totalul numărului de 241 comune rurale — câte are judeţul — numai 11­­ comune sunt care au drumuri naţionale sau jude­ţene, având circulaţia pentru ori şi ce anotimp. Restul comunelor de 132 la număr, cu ex­cepţia comunelor din vatra Mureşului, valea Gur­­ghiului şi vreo câteva din plasa Mercurea-Niraj au drumurile comunale în stare primitivă şi in special drumurile comunelor din regiunea Câmpiei plăşile Band, Râciu şi Teaca. (Continuare în anul viitor) 1. Plasa Band Km. 47.500 2. „ Râciu „ 43500 3. „ Teaca „ 70.710 4. „ Reghin „ 184.500 5. „ Topliţa „ 42.110 6. „ Mureş de sus „ 70 910 7. * Mureş de jos „ 61.750 8. „ Mercurea-Niraj „ 97.537 adică pe întreg județul Km. 627.517

Next