Inainte, aprilie 1949 (Anul 6, nr. 1320-1341)
1949-04-01 / nr. 1320
INAIn V1 ALIȘER NAVOI: Un nou succes al studiourilor sovietice Această producție a studiourilor R. S. S. Uzbecă, este o reconstituire istorică, o fresca bogată al vieții din Herat, așa cum se desfășura ea în mijlocul secolului XV-lea, când domina aristocrația al feudală și tirania. In primul plan se află figura lui Alișer Navoi, un mare bard și cărturar, care unește poezia cu lupta pentru dreptate și bunăstare a poporului, începutul filmului ne arată pe Alișer prieten cu Hussein Bahar, strănepotul lui Timur, și viitorul sultan din Herat — pe vremea aceea cel mai important centru cultural și politic din Asia de mijloc. Primii ani ai domniei lui Hussein, sub influența prieteniei lui Alișer Navoi, au fost rodnici, iar poporul era fericit. Alișer urcă cele mai înalte trepte în ierarhia statului ajungând primul sfetnic al sultanului. In această calitate Alișer Navoi, el însuși om cu o vastă cultură, construește numeroase școli, biblioteci, spitale, băi populare, canale de irigație, protejează și încurajează știința, artele și literatura, sprijinind pe savanți, scriitori și artiști. In acest timp Heratul atinge culmile puterii, importanța sa întunecând toate celelalte capitale din Asia mijlocie. Deși este vizir, Navoi scrie, punând totodată și bazele limbii literare uzbece, nemuritoarei sale poeme. Dintre acestea cel mai cunoscut este „Ferhad și Șirin” (care joacă un rol important în film). In acest poem, marele poet cântă dragostea unei armence (Sirin) pentru un constructor chinez (Ferhad). Aceasta luptă pentru binele poporului împotriva naturii, construind canale de irigație care transformă pământul sterp în grădini roditoare. Frumoasa lor poveste de dragoste este însă distrusă de cruzimea tiranului Hasrov, care-i desparte pentru totdeauna. Dar iubirea lor va dăinui veșnic. întregul poem este un imn închinat statorniciei în dragoste și muncii creatoare. Alișer Navoi luptă pentru împlinirea idealului său, o viață mai bună pentru popor. Acest lucru nu convenea însă marilor feudali și celorlalți curteni care vedeau cu ochi răi reformele progresiste și popularitatea crescândă a acestui mare cărturar. In urma intrigilor de la curte, Hussein își surghiunește prietenul și astfel visul lui Alișer este spulberat. "".l1 Pe această temă istorică dramaturgii uzbeci S. Uigun și I. Sultanov în colaborare cu scenariștii A. Sevnev și V. Solovschi din Moscova, au brodat scenariul filmului. Regia este semnată de cineastul Kamil Iarmatov al cărui merit incontestabil este zugrăvirea realistă a vieții din secolul al XV-lea, privită prin interpretarea critic marxist-leninistă a adevărului istoric. Studii aprofundate ale documentelor istorice, cercetări și vizite la fața locului au dat posibilitatea registrului larmatov să redea cu fidelitate adevărul istoric. Deasemenea este remarcabilă prezentarea pe ecran a poporului.* Și aci, regiztrul accentuând câteva personagii din masse, a reușit să ne prezinte întreaga configurație a masselor în mișcare. Interpretarea este magistrală, actorii uzbeci dovedind înalte calități artistice. Baizac Hamzaev, care joacă greul rol al lui Alișer Navoi, a isbutit o creație minunată. Deasemeni Arat Imatov în rolul sultanului Hussein și Abid Djalilov — artist al poporului din R. S. S. Uzbecă — în rolul curteanului intrigant Madjeddin, au redat cu vigurozitate și talent figurile epocii. Filmul Alișer Navoi, aruncă din plin lumină asupra unei epoci de mult apusă. Plin de poezie și umanitate, acest film dovedește odată mai mult înălțimea artistică a operelor produse în studiouri de cineaștii sovietici, cărora societatea socialistă le-a pus la îndemână cea mai înaintată ideologie și cea mai perfecționată tehnică. D. B. Conte in cadrul căminului In cadrul căminului cultural din Balș a avut loc Duminica trecută un reușit festival artistic organizat de școala elementară de fete, cu care ocazie tov. inspector școlar C. Săvescu a conferențiat despre „Lupta țărănimii muncitoare pentru pământ și libertate”. Publicul în număr de peste 600 persoane, format din muncitori, țărani muncitori, intelectuali și elevi, a urmărit cu un viu interes conferențiarul, care a arătat lupta dusă de plugarii muncitori din țara noastră împotriva exploatării de veacuri ale fostei moșierimi și a chiarburimii, încheind prin a arăta că realizarea intereselor și drepturilor țărănimii muncitoare s’a făcut do rință cultural din Balș către regimul nostru de democrație populară sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. Festivalul artistic al cercului A.R.L.U.S.Balș Balș. — Zilele acestea cercul orășenesc ARLUS Balș, a organizat un frumos festival artistic în comuna Știrbey jud. Romanați, in cadrul schimbului de experiențe între echipele artistice ale cercului ARLUS, inițiat de sub filiala ARLUS Balș. Festivalul a fost dat cu concursul echipei artistice a funcționarilor din subfiliala magazinului de Stat „Craiova” din Balș. ILIE ILIESCU Goresp, In comuna Văleni Olt există, o grupare sportivă — Vulturii Văleni — ai cărei tineri sportivi se loveau de inconvenientul că nu aveau în apropiere de sat un loc bun pentru un teren de sport, fiind nevoiți ca pentru orice manifestațiune sportivă să meargă la câmp unde se afla un teren făcut de ei. Totuși în sat erau locuri bune pentru terenuri de sport, dar toate acestea erau ale chiaburilor care n’au știut altceva decât să exploateze sătenii muncitori și care nici n’au vrut să audă de sport. Așa a fost până la începutul lunei Martie, când din inițiativa Partidului toate aceste moșii au trecut în patrimoniul Statului. La fel s’a întâmplat și la Văleni Olt unde cele cinci moșii au trecut în mana celor care muncesc, în mâna Statului. Printre acestea se află și moșia lui Butculescu ce își avea conacul chiar în mijlocul satului. S’a cerut atunci celor un drept ca sa dea voie țăranilor muncitori să facă un teren de sport și o sală de gimnastică în una din cele trei magazii de zid ce se aflau în curte. N’a trecut mult și aprobarea a venit, așa că toți tinerii țărani muncitori s’au strâns la primărie și fiecare a fost împărțit să lucreze acolo unde se pricepe. Timp de două săptămâni, băieți și fete, prin muncă voluntară, au lucrat neîncetat ca astăzi să aibe o sală de sport cu lumină suficientă, și un teren sportiv pe care s-a amenajat o pistă în mijlocul căreia se află un teren de foot-ball și unul de volley-ball precum și două gropi de sărituri una pentru sărituri în înălțime și una pentru sărituri în lungime. Așadar, de unde până mai eri nici pomeneală de un teren sportiv la Văleni Olt, astăzi cu ajutorul Partidului Muncitoresc Român, tinerii sportivi din comuna Văleni Olt au un teren și o sală de sport putând astfel participa și anul acesta nu numai la foot-ball ci și la celelalte sporturi — în special atletism — în toate competițiunile și campionatele organizate în comunele rurale ale județului nostru. MARIUS DUMITRESCU Goresi. Pe pământul unui fost moșier Țăranii muncitori din com. Văleni-Olt și-au construit prin muncă voluntară un teren și o sală de sport înființarea Glubului Sportiv Studențesc Craiova C. S. U. Craiova a debutat cu succes In sala Institutului Agronomic din localitate a avut loc zilele trecute constituirea Clubului Sportiv Studențesc din Craiova în prezența delegaților Comitetului Județean U. T.M. Dolj și Județenei C.S.P. In aclamațiile entuziaste ale studenților, tov. Raicu Petre, membru în Biroul Unității Studențești, a arătat importanța înființării acestui club, ca rezultat al sprijinului pe care Partidul Muncitoresc Român îl acordă desvoltării sportului de massă în Republica Populară Română, C.S.U. Craiova, va trebui să fie mobilizatorul și propagatorul sportului în massele largi ale tineretului local și un stimulent puternic pentru ridicarea nivelului ideologic și sportiv al tineretului studios. S’a trecut apoi la alegerea biroului de organizare al acestui tânăr club sportiv. Un început frumos la prima ieșire pe teren C. S. U. Cv. a obținut la Băilești două victorii Duminecă 27 Martie a. c. caravana sportivă studențească s-a deplasat la Băilești unde a întâlnit gruparea locală AS Băilești, de care a dispus cu 3-2 (1-0) la foot-ball și cu 3-0 la volley-ball. Punctele la foot-ball au fost marcate de: Borosan (minutele 35 și 72) și Cumpănașu (minutul 59). Gazdele au redus handicapul în minutul 78 prin Grăniceru, pentruca numai două minute mai târziu, Iureș să stabilească scorul final. S-au remarcat de la echipa învingătoare: Bratu, Brebenaru, Criciotoiu, iar de la învinși au plăcut Dreșca, Grăniceru, Mihăilescu și Iureș. Echipele au aliniat următoarele formații: CSU Cv.: Vulpe, Popescu Ion, Zorilă (Stănculescu), Bratu, Brebenaru, Criciotoiu, Botosan, Florescu (Mihai Silviu), Stănculescu (Zorilă), Târțu, Ionescu M. (Cumpănașu A.). AS Băilești: Ioana, Ionescu L., Grădunoiu (Iureș), Croitoru, Dreșcă, Ionescu St., Iureș M., Gotta, Mihăilescu, Turcu, Călin (Grăniceru). WOLLEY BALL Aceiași formație care Duminecă 20 Martie a. c. și-a afirmat superioritatea, dispunând de toate echipele locale, în cadrul competițiilor organizate în cinstea Congresului de Unificare, obținând premiul I pe oraș, a învins echipa băileșteană cu 3-0. Tov. Serbii, a arbitrat corect, următoarele formații: CSU Craiova, Cernat, Slătineanu, Mihai Silviu, Borosan, Bădescu, Ionescu M. A. Băilești, Mihăilescu, Dreșcă, Turcu, Demetrescu, Dișa, Stroe Alexandru. S’au remarcat dela studenți: Cernat, Slătineanu, Mihai Silviu și Borosan, iar dela gazde Mihăilescu, Dișa și Stroe. MIHAI CROITORU Coresp. Acțiunea anti-tuberculoasă din județul Olt se duce cu intensitate In cadrul planului sanitar al județului Olt pe anul 1949, s-a pornit de către organele sanitare ale județului, o intensă activitate de depistare clinică, radiologică și prin intra-dermo-reacții cu tuberculină. In acest scop au luat ființă trei dispensare anti-tuberculoase: unul la Slatina pentru comunele din jurul județului, altul la Greci pentru comunele din sudul județului și ultimul la Drăgoești pentru comunele din nordul județului. Aceste dispensare sunt dotate cu cele necesare pentru radioscopii și examene de laborator. Pe lângă depistările ce s-au făcut în cursul anului trecut, în planul de muncă pe acest an sunt programate 16.000 intra-dermo-reacții prin tuberculină și 3000 examene radioscopice. Persoanele găsite negative, deci susceptibile de a primi infecțiunea vor fi vaccinate cu vaccinul BCG, care a fost programat un număr de 9000 fiole, deasemenea copiii nou născuți de la 10-40 zile vor fi vaccinați în mod obligatoriu. Persoanele găsite negative la tuberculină vor fi examinate radioscopic la cele trei dispensare, iar cei găsiți bolnavi în urma radioscopiilor vor fi internați prin centrul de triere Slatina, la diferite sanatorii după gradul leziunii. Bolnavii cu leziuni ușoare și care au posibilitate de izolare la domiciliu, vor fi tratați de medici dându-li-se medicamentele necesare. Medicii vor vizita mai des pe bolnavi, fixândule cura h igieno-dietetică, lucru deosebit de important pentru bolnavii de TBC. Statul celor ce muncesc, prin Ministerul Sănătății, face eforturi de a veni in ajutorul celor bolnavi, trimițând materialul necesar depistărilor și vaccinărilor cu avionul, pentru a ajunge cât mai repede acolo unde se simte nevoia acestora. In acest scop s-a amenajat un aerodrom în orașul Slatina pentru avionul care va transporta regulat materialul și instrucțiunile pentru ca acestea să ajungă la timp util și pentru ca planul de muncă să fie îndeplinit. Dr. FLORIAN DUȘAN Coresp. O casă de citire în com. Bechet-Dolj In ziua de 28 Martie a. c. a luat ființă în comuna Bechetul-Nou o casă de citire, având un număr de 65 cărți care sunt puse la dispoziția plugarilor muncitori, în scopul ridicării nivelului lor cultural și politic. Această casă de citire a fost inaugurată printr-un festival artistic dat de elevele școalei elementare nr. 2, luând parte la inaugurare un mare număr de plugari muncitori. Casa de citire e deschisă in fiecare zi, punând la dispoziția iubitorilor de cultură un bogat material ca conținut ideologic, științific și cultural. MARIUS BUSUIOGEANU Cores% RADIO, Vineri 1 Aprilie 1949 Radio România și Radio București. 6.00. Deschiderea emisiunii. — Radio jurnal. 6.15. Muzică (discuri). 6.20. Gimnastică. 6.30. Muzică (discuri). 6.50. Rezumatul Radio jurnalului. 6.55. Buletinul de știri în limba rusă. 7.30. Citirea articolului de fond din ziarul „Scânteia’’. 7.40. Muzică (discuri). 8.00. închiderea emisiunii. 8.00—8.09. pe Radio România și Radio București I: Jurnal in limba bulgară. 12.30. Deschiderea emisiunii. — „Din lupta oamenilor muncii”. 13.00. Cotele apelor Dunării. — 13.02. Rezumatul programului de a doua zi. 13.07. Orchestra Ștefan Rădulescu. 13.25. Revista presei. — 13.30. Continuarea programului orchestrei Ștefan Rădulescu. 14.00. — Cronica vieții culturale sovietice. — 14.15. Cântă Patorgnski și Maxacova (discuri). Radio București II. 13.00. Deschiderea emisiunii. — Ciclul „Opere alese din școala națională rusă’: Simfonia V-a de Ceaikovski (discuri). 14.00. Recital colectiv: 1. Viorica Mateescu, canto; 2. Petre Mateiciuc, flaut; 3. Savu Rădulescu, canto; 14.30. Radio jurnal. 14.45. Finalul din Concertul în la major pentru vioară și orchestră, de Mozart (discuri). 14.57. Buletin meteorologic. 15.00. Mari interpreți ai lui Chopin (disc). 15.30. Recomandări din program. 15.33. închiderea emisiunii. 18.00. Descinderea emisiunii. Recomandări din programul de seară. Ora copiilor. 18.30. Curs de limba rusă. 19.00. Muzică din filme (discuri). 19.10. Carnet cultural. Cronica filmului de Eugen Schileru. 19.25. — Muzică din filme (discuri). 19.30. Ora tineretului. Emisiune pentru studenți. 20.00 Radio jurnal. 20.15. Victoria Costescu-Dinia — canto. 20.35. „Vârtelnița Omfalei”, poem simfonic de Saint-Saens (disc). 20.45. Figuri de artiști muzicieni luptători pentru pace: „Șaporin”, prezentare (magnetofon); Fragmente din Cantata: „Pe câmpia Kulikovo” (Corul și Oreh. simfonică Radio dirij. de Matei Socor). In pauza I-a: Scriitorii noștri. In pauza II-a: Buletin sportiv. 22.00. Radio jurnal — Calendar. 22.15. Un disc. 22.25. Buletinul de știri în limba rusă. 22.30. Compozitori români: „Zeno Vancea”. Lieduri cântate de Gelta Tănăsescu. 22.45. Muzică ușoară (discuri). 23.30. Radio jurnal. 23.35. Din simfoniile lui Haydn (discuri). 23.55. Muzică populară românească (discuri). Conducerea agitației politice ieste o chestiune importantă și responsabilă. Iată de ce la întreprinderi această muncă este încredințată secretarilor organizațiilor de partid. Nimeni altul, decât secretarul e menit să conducă munca agitatorică. El e în acelaș timp conducătorul colectivului de agitație. La întreprinderi mari sunt creiate de asemenea și colective de agitație pe ateliere. Ele numără de obiceiu de la zece până la treizeci agitatori. Agitatorii se aleg dintre oameni cu autoritate, cu pregătire politică, care participă activ la viața întreprinderii și cea socială și care sunt devotați cauzei partidului. Fiecare agitator este confirmat de biroul de partid sau de adunarea de partid și numai după aceasta i se încredințează munca agitatorică. Să ne referim la una din întreprinderi și să vedem cum lucrează aci colectivul agitatoric și cum e condus el de organizația de partid. Colectivul agitatorilor al fabricei textilă din Lena numără 146 agitatori. Printre ei se află 104 comuniști și 42 persoane fără de partid. Colectivul de agitatori este condus de Clavdia Romanovna, secretara organizației de partid. Romanovna, întocmește în fiecare lună un plan de muncă agitatorică, care este discutat și aprobat de biroul de partid. In plan se prevede organizare de convorbiri și conferințe asupra chestiunilor importante de politică internă și externă a URSS. Planul prevede deasemenea câte și ce fel de ședințe trebuiesc organizate cu agitatorii. Calitatea agitației politice depinde de instructajul și conducerea zilnică a muncii agitatorilor. Iată de ce organizația de partid obișnuește să adune, de regulă, pe agitatori în fiecare săptămână. Cu cei ce nu pot dintr'un motiv sau altul, veni la consfătuire, conducătorul colectivului de agitatori stă de vorbă în mod individual. Instruirea agitatorilor nu se face întotdeauna de către însăși conducătorul colectivului de agitatori. Potrivit cu tema la care trebue să fie pregătit colectivul de agitatori, sunt invitați propagandiști experimentați, ingineri, tehnicieni și șefi de întreprinderi. Când fabrica a primit planul de producție pe anul 1949, Romanovna a invitat la seminarul agitatorilor pe directorul fabricii. Acesta a povestit despre sarcinile care se pun în fața colectivului întreprinderii în legătură cu noul plan de producție și ce pot face agitatorii pentru a ajuta la rezolvarea lor. Agitatorii sunt în mod sistematic informați asupra problemelor politico-economice curente și asupra îndeplinirii planurilor de producție. La seminare ei fac schimb de experiență și discută, formele și metodele de agitație politică. Cabinetul de partid local organizează periodic pentru agitatori consultațiuni asupra chestiunilor muncii politice de massă.. Aci se află material demonstrativ ca: albumuri, diagrame ,și fotografii, de care se poate folosi fiecare agitator pentru întocmirea conferințelor sale. La dispoziția fiecărui agitator se află ziarele centrale și cele locale cât și un „Bloc-notes al agitatorului” — o mică revistă de buzunar — în care sunt publicate articole, cele mai caracteristice date și fapte cât și alte materiale. Biblioteca cabinetului de partid are toate broșurile care tratează chestiunile de agitație politică. Organizația de partid îi ajută pe agitatori să-și îmbogățească cunoștințele politice, și face cunoștință cu noutățile literare, cu filmele noui și piese de teatre. Adeseaori se organizează pentru agitatori excursii la muzeele din Moscova. Toate acestea contribue, desigur, la deivoltarea politică și culturală a agitatorilor. Seminarele și consfătuirile instructive constitue forma principală de conducere a muncii agitatorilor. Un seminar organizat cu minuțiozitate și la un nivel ideologic înalt, dă o bună pregătire agitatorilor și-i înarmează cu cunoștințe concrete. Tematica seminarelor este de obicei concretă și actuală. La seminarul agitatorilor de la fabrica de cântare din Moscova, care a avut loc în a doua jumătate a anului 1948 au fost elaborate următoarele teme: „Creșterea forțelor lagărului democratic în lupta pentru pace”, „Rezultatele îndeplinirii planului semestrial și sarcinile agitatorilor”, „Cum trebue dusă convorbirea despre scăderea prețurilor pe mărfurile de larg consum”, „Să lucrăm in mod rentabil”, „Să desfășurăm mai larg întrecerea socialistă in cinstea Revoluției din Octomvrie”, „Să facem economie de materiale”, etc. Toate aceste teme au fost pregătite pe baza unor exemple și fapte concrete și au furnizat agitatorilor un material foarte bogat, înainte de a prelucra la seminar tema „Să facem economie de materiale” organizația de partid l-a însărcinat pe un grup de comuniști, în frunte cu locțiitorul directorului uzinei, să studieze cu atenție munca a două secțiuni de bază ale întreprinderii din punctul de vedere al economiilor materiilor prime, metalului și energiei electrică. Brigada a reușit să strângă fapte interesante, care au servit apoi drept material pentru întocmirea convorbirilor la secțiuni. Cu agitatorii, care nu au destulă practică și deprindere metodică, este dusă o muncă specială. Ei simt adunați aparte pentru a-i deprinde cu practica agitației politice. La o serie de întreprinderi din Moscova funcționează așa zisele „școli pentru agitatorii tineri”. In aceste școli învățământul se face după terminarea lucrului iar profesorii care predau aci simt propagandiști și agitatori experimentați, însăși conducătorii colectivelor de agitatori primesc ajutor și directive din partea comitetelor de partid orășenești și raionale. Astfel, de exemplu, comitetul de partid al raionului Stalin din orașul Moscova organizează în mod periodic pentru conducătorii colectivelor de agitatori conferințe și referate asupra chestiunilor politice, economice, culturale și practice ale muncii de agitație. Pe lângă comitetul raional de partid a fost creiat un seminar, pentru agitatorii organizațiilor cu puțini membri. Seminarul numără 33 agitatori dela 20 întreprinderi mici ale raionului, învățământul va dura 5 luni și se va învăța câte 4 ore de două ori pe lună. Programul seminarului este următorul: harta politică a lumii, Lenin și Stalin despre atitudinea comunistă față de muncă. Sarcinile principale ale celui de-al patrulea an al cincinalului postebelic. Intr’un alt raion al Moscovei — comitetul de partid al raionului Moscverețk organizează săptămânal convorbiri cu agitatorii și consultații la hartă. Pentru astfel de ședințe sunt invitați profesorii școlilor superioare și secundare. Adeseori se fac conferințe asupra evenimentelor curente din țările străine. Funcționarii comitetului de partid al raionului Vâborg din Leningrad, secretarii, șefii de secțiuni și instructorii se deplasează, de regulă, la întreprinderi și asistă la convorbirile din secțiuni, iar la seminare ajută colectivele de agitatori să facă analiza convorbirilor. In uriașa lor muncă de conducere a agitației politice organizațiile de partid ce conduc după directivele Comitetului Central al P. C. (b) al U. S. despre necesitatea acordării unui ajutor permanent numeroasei armate de agitatori în marea și onorifica lor muncă de educație comunistă a maseelor largi de oameni ai muncii. REALITĂȚI DIN U.R.S.S. Agitația politică la Întreprinderea sovietică Conducerea muncii agitatorilor de T. Ceseley