Inainte, august 1949 (Anul 6, nr. 1420-1443)

1949-08-02 / nr. 1420

Liptai ,Pa­­c­aparea birocratismului raidul-anchetă organizat de Ziarul „ÎNAINTE“ în instituțiile de Stat Raidul-anchetă organizat de „Scânteia” organul central al Partidului Muncitoresc Român, a fost i­in ziarul nostru și pentru toți oamenii muncii conștienți, un puternic îndreptar în muncă. După o­­­agina „Scânteii”, „Să luptăm cotra birocratismului” a fost prelucrată de agitatorii de Partid în insti­­uțiile publice din Craiova gooțându-se în evidență lipsurile cum și metodele juste de combatere a biro­cratismului ce mai persistă in unele instituții, ziarul nostru a organizat un raid-anchetă in aceste instituții, aici la care au participat comisii compuse din activiști ai județene­ P.M.R. Dolj, ai organizației jude­țene UFDR și reporteri ai ziarului nostru. Comisiile participante la acest raid au putut constata o serie de lucruri pozitive care dovedesc că c­ei ce și-au însușit temeinic ideologia clasei muncitoare mergând pe drumul trasat de Partidul Munci­­oresc Român au reușit o simțitoare îmbunătățire a muncii pusă în slujba poporului muncitor, înlăturând urmele birocratice moștenite de la regimurile trecute burghezo-moșierești. Ele au găsit însă și instituții a care elemente nepăsătoare față de eforturile clasei muncitoare pentru transformarea a tot ce este vechi și rău, distructiv, dăunător uoii societăți ce se construește, se complac în vechile metode biro­­crative sau au o atitudine fără suflet față de oamenii muncii. Din cele constatate cu ocazia acestui raid-anchetă,­re esc sarcina organizațiilor de Partid și a con­­ducătorilor instituțiilor publice de­ a trece hotărît la lupta de lichidare a birocratismului, de a face ca­recare funcționar de Stat să înțeleagă că cei ce nu dau dovezi da devotament față da cauza clasei muncitoare, n’au ce căuta în noul aparat de Stat. Policlinica c. F. n­. 0simpliffcarea b­rocrat sim­­lar dă o atenție deosebiti mănătorilor bolnavi la magazinul de Stat „Craiova“ Incăpătoa­rea clă­dire a policli­nicei CFR este ținută în cea mai mai perfectă curățenie. Sălile de așteptare ale diferitelor secții sunt înzestrate cu bănci necesare pentru muncitorii bolnavi care vin aci pen­tru ca să-și caute sănătatea. La a­­ceastă policlinică nu se întrebuin­țează acea metodă greșită cum ar fi de exemplu la policlinica Asigu­rărilor sociale, unde muncitorii și țăranii muncitori veniți din câmpul muncii așteaptă ore, sau chiar zile întregi până să fie consultați. Din convorbirile întreprinse ca­ munci­torii, reese că ei se adresează cu multă încredere medicului specialist, acesta consultându-i și îngrijindu-i cu multă atenție. Aceasta dă do­vadă că medicii policlinicei CFR au o attitudine justă față de oamenii muncii. Pentru a se veni în spri­jinul muncitorilor, policlinica a fost înzestrată cu un aparat de raze, care înlocuește aparatul mic ce nu putea să execute decât 20-30 con­sultații pe zi. Noul aparat poate lucra încontinuu, efectuând 200-300 „Cererea mea a fost rezolvt numai în 2 ore“ Ne găsim la Miliția Dolj, servi­ciul biroul populației. Cererile so­licitanților sunt rezolvate maximum în 2-3 ore, emițându-se la timp mun­citorului carnetul de biroul popu­lației. Iată ce ne spune muncitorul Orsănescu Dumitru: „Cererea mea a fost rezolvată numai în două ore. Acum plec acasă mulțumit de noua metodă introdusă în noul aparat de Stat. Altădată pe timpul vechiului aparat de Stat al burgheziei, ve­neam la ghișeu și așteptam zile întregi și pe deasupra mai dădeam și mită, până ce, deabia târziu, is­tovit de oboseală, deabia puteam ob­ține carnetul de biroul populației”. Muncesc cu dragoste și devotament față de oamenii muncii, funcțio­nara Constanța Bobâlcă și adjutan­tul D­obres­cu Fini care prin cuvin­tele lor blânde, antrenează în dis­cuție muncitorii ca vin­aGi pentru rezolvarea cererilor, consultații zilnic. In trecut la ser­viciul asistenței CFR, muncitorii ca­re își făceau diferite operații den­tare, erau obligați să plătească la laboratoarele particulare sume de bani, fiind speculați de foștii pa­troni, iar serviciul asistență trebuia să plătească aceste cheltueli. Astăzi serviciul asistenței împre­ună cu personalul clinic au înzestrat policlinica CFR cu un laborator mo­del unde muncitorii sunt tratați o­­menește, scăpând totodată de ex­ploatarea cabinetelor dentare parti­culare. Metode care duc la libertatea bi­rocratismului se semnalează și la magazinul de Stat „Craiova”. Aoi agitatorii de Partid Gună Radă și Glxițu Ionel, prin munca de lămuri­re dusă în rândul funcționar­ilor ad­ministrativi a reușit să atragă lân­gă ei pe funcționarii administrativi Rainer Marcel și Clam Ilie dela contabilitatea mărfurilor care au propus într’o ședință renunțarea u­­nor formalități birocratice în circu­lația mărfurilor, ca de exemplu transcrierea inventarului din 30 iu­lie pe articole, propunând ca acest inventar să fie făcut pe grupe mari, scutind astfel timpul de muncă și totodată lichidând cu acele forma­lități greșite. Dea­semenea desfiin­țarea copiilor din jurnalul de circu­lație a mărfurilor. Aceste propu­neri au fost luate în considerație și discutate de „Centrocom” București și prin Buletinul Oficial nr. 9 din 19 iulie 1949, a fost aprobată a­­ceastă simplificare birocratică pe în­treaga țară. Asemenea metode ar fi bine să le întrebuințeze și alte in­stituții din orașul Craiova unde din cauza acestor hârțoaga treaba mar­ge prost­ extinsă pe întreaga țară Instituțiile sanitare din Craiova pășesc pe un drum nou Rămășițele birocrație­« și comportarea nesănătoasă a unor medici f­­ți de oamenii muncii, tri­bue să fie fieh viate pr­in­ a j ’s’ă fă­u­ă de ziarul fie­la adresa unor medici ce a­ro­ i ă cât și de a sfînu de Stat 1 din Craiova, d­hcă ce se re­­­ a comporta ei ne­ă­­ă­oară a to­t fața de pasion,i­a fă ui ca omul apă ut să fie ava izat în uța organizației de bază cât și linia sindicală, unde tovarășii ici sesizați, și-au luat anga­­aatul de a lichida cu aceste ră­­ițe mici burgheze, dăunătoare lu­i. Astăzi se pot vedea rezultate la­­călcare­­a raidul anchetă întreprins de a­ „înalța”, o echipă din fe­­ie ajutată de către o tovarășe iilă a județenei UFDR, a po­­vedea de la intrarea în policlinică­tmosferă sănătoasă începând cu iad­a unde tov. agitatoare­­a- Maria lămurește pe fiecare pa­­t, arătând timpul cât durează ara ca rejet lor și în acela? lămu­es­e și pe tovarăș,­i r care sară în farmacie să lichideze impii morți, în fe­u! acesta fa­­când la timp cerințele. La a interne, dr. Ba­i­a, sora Das­ Constanța și alți, dau o deo­­ră a­ten­ț­ie bolnavilor în ceea ce și« censul laț. i.e, lămu­indu-i ce i« să facă, după aceasta. Dea­­anea la secția ai tirabi­ă, dacio­ Ro­doveanu și sora Diaconescu garita primesc f­umos pe bol­­, fă a 'du-se t­a­amnalul naaestii ca te mare gije. In acelaș lucru îl face docto­­re interne Ochia, care a știu î­n­fluențeze și pe sora Tufă Fie­ce repede pa lianții să nu intre sonsultații, deoarece d-l doctor ia «Te ocupat, citind z­arul, întrebarea pusă de un munci­­doc­torul îi răspunde că și-a Iil­it norma, consul­ând nu­ 1 de pacienți, număr fixat ce­­ul. Aceasta se întâmpla pca 11,30 dimineața. Dar noi știm programul de consultație du­­ă până la ora 12. Azi când muncitorii din fabrici zine luptă pentru mărirea pro­­sei și productivi­ații muncii, pen­­îndeplinire și depășirea Pra­de Stat, azi când Partidul muncitoare face apel­ la toți ce muncesc cu brațele și cu dela orașe și sate pentru nea unor condiții de viață mai bune, se mai găsesc elemente care nu au reușit să lichideze cu men­ta­ț­i­­ile trecutu­ri și care stau pa­siv­i față de lupta întregului popor muncitor, cum este calul dela vi-Trecând vis-a-vis în spitalul de Stat No. 1 o impresie frumoasă îți face dela intrare. Toți medicii sunt la posturile lor. Intrând în sa­lonul de chirurgie, și stând de vor­bă cu tov. Ion Dumitru mecanic la Depoul CFR, București-Triaj, o­­perat recent de ulcer perforat, ne spune: „tovarășe redactor, în mo­mentul când alți medici spuneau­ că este în zadar operația ce tre­buia să mi­ se facă, d-nci de aici și-au luat angajamentul că mă pot salva, aceasta datorită pro­fesiunii bine însușită și dragostei pe care o au pentru oamenii mun­cii. Operația a reușit. Eu țin să mulțumesc Partidului pentru felul cum a știut să lămurească pe me­dicii poporului, care își depun toată silința pentru sănătatea celor ce muncesc”. La acest spital mâncarea ce se dă bolnavilor este bună și în contrare suficientă. Curățenii în sa I ca a stoats în evidență grija pe care o au tovarășei noastre de aci, pen­tru sănătatea celor internați. Dar dacă părțile bune consfi­ua o cuce­ri­e serioasă a luptei ducă de clasa muncitoare în frunte cu Partidul­ ei — unele acțiuni duse de către anumiți medici trebue să dea de terne III Policlinică. Nu el gândește doctorul că ținând bolnavii pa sa'ă producția stă, iar dânsul el este zia­rul în timpul orelor de producție, gândit atât argat". Lațrei de bază, co­mitetul sindical cât și direcției. La acest spital, nu de mult, a fost repartizat dr. chirurg Strâm­becanu, care în loc să se încadreze pe li­nia justă a clasei muncitoare,sfi­dează muncitorii din această insti­tuție, dându-și aere de superioritate, fiind foarte arogant cu pacienții. Dr. Slâmbeanu trebue să se pună în slujba celor ce muncesc, deaore­­ce din truda milioanelor de oameni ai muncii își aire asigurată existența. Deci sfidarea, aroganța, nu av aa căuta la un medic cum e dr. Sl­âm­­beanu, deoarece este repartizat aci ca un apărător al sănătății celor ce muncesc. Este bine ca organizația de Par­tid, atât la policlinică cât și la spi­talul de Stat No. 1 să intensificat munca de lămurire în rândul mis­­tiicilor cât și a surorilor din aceste instituții, imprimându-le adânc dra­gostea pe care trebue s-o aibă față de acei ce muncesc, punându-se total în slujba ridicării și întăririi sănătății poporului muncitor. Numai așa vom putea da dovadă de un adevărat patrio­ism, iubind pe cai ce muncesc și luptând pentru eî. GH. ALBEȘTEANU Și în spitalul de Stat Nr. 1 treaba a început să meargă mai bine La serviciul personal mai există servilism iar birocratismul — Sărut mâna doamnă și să trăiți domnule. Pe cine căutați? Pe domnul director? Imediat eu mă duc să-i spun și că vedeau dacă vă poate primi. După legitimare, intri în biroul tovarășului director. Condicile de prezență nesemnate trec acum la lucru, pentru fiecare birou. Tov, director trage câte o semnătură, iar după ce le termină ne explică căci dacă se mai văd rubrici nesemnate acestea sunt din cauză că muncito­rii sunt în concediu. „La noi nu este birocratism. Astea sunt nimi­curi de care nu ne ocupăm. La noi e lucru simplu”. De aci din biroul tov, director suntem conduși la bi­roul registratură și dintr’un dulap umflat cu hârtii de diferite mărimi ni se aduce un registru pe care scrie: „hârtii în curs de rezolvare”. Cererea fantomă La deschiderea dosarului apare o cerere ce poartă pe ea data 26 ia­nuarie 1949. Să ne oprim puțin a­supra cuprinsului ei și să vedem C. F. R. are rădăcini adânci despre ce e vorba. Cererea este fă­cută de muncitorul ceferist Carpov Teodor de la stația CFR Rm. Vâlcea, prin care petiționarul cere serviciu­lui mișcării Craiova, schimbarea nu­melui din scriptele CFR deoarece el își făcuse schimbarea oficială a nu­melui. Timp de numai șapte luni de zile petiția lui Teodor Carpov muncitor ceferist, umblă în lungul și în latul țării fără a-și găsi locul unde trebue să fie rezolvată. In ziua de 26 Ianuarie, petiția a fost tri­misă de muncitorul în cauză la Cra­iova. Ea a sosit la serviciul miș­cării la 31 Ianuarie a. c. De la a­­ceastă dată cererea începe să­­ um­ble dela un loc la altul fără a avea astâmpăr. In „goana mare” petiția a pornit spre serviciul financiar. Zi­ua sosirii este de 29 Martie, apoi mai departe spre serviciul personal Unde ajunge pe ziua de 22 Apri­lie. Cu o rezoluție pe ea, serviciul personalului o înaintează direcției generale București asta la 22 Apri­lie. De aci pleacă la serviciul ca­drelor București ajungând la 6 Iu­lie a. c. Serviciul cadre o trimite înapoi în starea în care a fost pri­mită, doar pusă pe ea o rezoluție: „Nu ne aparține nouă”. Cererea fan­tomă apare din nou la Craiova, apoi la Piatra Olt și în fine pe ziua de 26 iulie 1949 după șapte luni de vilegiatură se întoarce îna­poi la Craiova, făcută ferfenită, plină de rezoluții și pararezoluții, dar încă nerezolvată. INFIRMIERA. Nu se mai fac consultații, Domnul doctor e ocupat... Baldai organizat în instituțîi șî întreprinderi de către Comisia de Presă și Propagandă a Județenei P. M. R. Românii! La inițiativa Comisiei de Pre­să și Propagandă a Județenei P. M.R.-Romaniați, u­n grup de 20 corespondenți de presă însoțiți de delegații Comitetului Provizo­riu județean și ai Comitetului Provizoriu al orașului, au or­ganizat un raid prin instituțiile și întreprinderile din Caracal, ca­re a avut drept scop de a cons­tata atitudinea funcționarilor din aparatul de Stat față de oamenii muncii precum și manifestările birocratice. Acolo unde treaba merge bine La întreprinderea „Avântul revoluționar” de cum intri în a­­telier, se observă că munca se duce organizat, după un plan de muncă bine stabilit cunoscut de toți muncitorii. Gazeta de perete oglindește realizările precum și îndemnul la muncă și la luptă pentru îndeplinirea și depășirea Plar ’ ‘ ~ ................................­­lanului. Datorită muncii plani­ficate comenzile se efectuează la timp, odată pe săptămână se țin ședințe în care se analizează munca și se dau noui sarcini. Desorganizare la direcția comercială cu acelaș lucru s’a constatat la direcția comercială unde în curtea și in interiorul instituției se agitau enervați un mare nu­măr de cetățeni. Unii doreau să­­și vizeze cartelele. Alții, din ju­dețele vecinie veniți pentru a-și cumpăra vize de muncă aveau metee de viză pe certificate spre a putea intra în târg. Aceștii cetățeni umblau din birou în birou desori­etați, iar la între­bările lor, funcționarii respec­tivi răspundeau, nu depinde de noi asta. Țăranii muncitori Con­stantin Pârvu și Prau Dumitru ambii din comuna Traian care pentru a doua oară veniseră să vizeze cartelele, au plecat acasă fără a obține niciun rezultat. Este de vină „domnul“ contabil. Este de vină ,,domnul“ casier La D.A.C. căruțașul Dumi­­tr­escu Epure care făcuse trans­portul cu lână din gară aștepta de cinci zile să i se facă plata, iar un țăran muncitor din Osica de Sus fusese amânat o săp­tămână de zile pentru a primi bani din cota de lână predată. La întrebarea noastră pen­tru ce se continuă acest sistem de de­zordine, casierul a motivat că „domnul” contabil nu poate re­zolva la timp lucrările. De aseme­­nea când tovarășii din raid au formulat aceiași întrebare contabi­lului acesta a aruncat vina pe casier argumentând că aceasta nu face plățile la timp. Și ast­fel cum niciunul nici altul nu-și fac datoria cetățenii își pierd zile întregi de la muncă. „Nu reușim să facem curățenie" La depozitul de medicamente s’a găsit o grămadă mare de saci cu diferite ceramii vărsate pe podea, întreb­ându -ce care este cauza răspunsul a fost: De o săptămână de zile muncim să curățim camera și nici acum nu e gata. Când tovarășii din raid au in­trat l­a Comcar o mare murdărie zăcea pe toate birourile, iar ta­blourile atârnau în jos împăien­tenite. „Consultam dar... acasă“ O situație mai gravă — re­flectând reminiscențele nedesfă­­cinate de pe timpul regimurilor burghezo-mo­șierești, s’a găsit la policlinica orașului unde medi­cii, in loc de a se pune în sluj­­­ba poporului muncitor cărora să le facă tratamente gratuite, dau consultații în „cabinetele” per­sonale pe plocoane și bani. O instituie model Un exemplu de ordine, dis­ciplină și înțelegere a liniei tra­sată de Partidul clasei munci­toare l-a dat Miliția orașului unde toate cererile oamenii­­muncii erau satisfăcute și rt­­zolvate la timp. In această ins­tituție birourile erau frumos pa­voazate curățenia domnea pre­tutindeni iar munca se ducea cu râvnă la toate serviciile. * in urma roadelor date de a­­cest raid, organizațiile de Partid din instituțiile și întreprinderile naționalizate au datoria să-și in­tensifice munca de lămurire spre a stârpi orice urmă de mani­festare birocratică dăunătoare bunului mers al noului aparat de Stat făurit spre a sluji cau­za poporului muncitor. V. GEAMBAȘU Coresp. M. S­0­1­C­H 0 VM MUMII CĂRȚI din U.R.S.S. La Librăria „ARLUS-CARTEA RUSA“ -găsiți cărți pentru următoarele specialități: 1. Marxism=Leninism=Stalinism. Istorie. Filozofie. Economie. 2. Știinte Naturale. Matematică, Fizică. Chimie. 3. Tehnică. Industrie. 4. Agricultură. Silvicultură. Zootehnică. 5. Medicină. Biologie. Fiziologie. 6. Literatură. Critică. Artă. 7. Copii. Tineret. 8. Manuale. Pedagogie. 9. Dicționare. Cârți și reviste din U.R.S.S. în limbile: Rusă, Franceză, Germană, Engleză și Ungară. Consultați serviciul nostru special „KNIGA-U.R.S.S.“ care este în măsură a vă documenta în legătură cu toate cărțile și revistele apărute în U R­ S.S. Cereți „BULETINELE BIBLIOGRAFICE“ ale cărților din U.R.R.S., pe care le avem în depozit. ARLUS-CARTEA RUSA ►

Next