Inainte, februarie 1960 (Anul 17, nr. 4648-4671)

1960-02-02 / nr. 4648

ANUL XVI — NIi, 4648 4 PAGINI 20 BANI MART­ 2 FEBRUARIE 1060 Pentru întreprinderile industriei locale MATERII PRIME din regiune ! Documentele plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 accentuează în mod deosebit asupra valorificării resurselor locale, iar cele ale plenarei C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959 tra­sează ca sarcină sfaturilor populare să dezvolte acele întreprinderi locale care au asigurată materia primă în re­giune. Rezultă clar, cît de mare im­portanță se acordă valorificării surselor de materii prime locale, ca bază de a­­­provizionare a industriei locale. Regiunea noastră dispune de o mare varietate de bogății naturale, care valo­rificate în mod chibzuit pot contribui din plin la dezvoltarea economiei locale. Există mari depozite naturale de argilă, bună pentru fabricarea cărămizilor și țiglelor. Această argilă constituie ma­teria primă pentru 11 fabrici de că­rămidă care funcționează ca unități ale industriei locale. La Sisești, raio­nul Tr. Severin și Oboga, raionul Balș,­ există mari cantități de argilă, din care se pot fabrica cahle de teracotă. Pia­tra de calcar care se găsește la Suseni,­ raionul Tg. Jiu și Vîrciorova, raionul Str. Severin este o altă bogăție naturală care servește ca materie primă indus­­­triei locale. Piatra de calcar existentă în regiune și-a găsit o utilizare sporită în special în anul 1959, cînd s-au pus în funcțiune noi capacități de producție a varului la Cernele, raionul Craiova și Preajba, raionul Tg. Jiu. Trebuie amintite de asemenea și resursele locale de piatră de munte care se exploatează la cariera Meri­a I.R.I.L. Tg. Jiu, a­­gregatele de rîu și de carieră — pie­triș, balast, nisip, precum și papura pentru împletituri, stuful pentru ele­mente de stufit, sorgul pentru mături, scoicile pentru nasturi și alte resurse de materii prime locale care se folo­sesc în mod curent în industria locală a regiunii noastre. In cadrul unor în­treprinderi ale industriei locale se pre­lucrează deșeurile de la întreprinderile republicane. Plăpumile și saltelele pro­duse la I.O.I.L. „11 Iunie” Craiova sunt rezultat al folosirii deșeurilor de bumbac de la fabrica de textile „In­dependența”. Din ștraifurile de tablă de la „Fructul romînesc” Craiova, I.O.I.L. „11 Iunie” a realizat capsule pentru stiele de băuturi răcoritoare. Cele arătate mai înainte sunt de na­tură să dovedească că, în general, sfa­turile populare care au în subordo­nare întreprinderi de industrie locală au dovedit preocupare pentru lărgirea ba­zei de aprovizionare a acestora cu ma­terii prime din resursele locale ale re­giunii. Au existat însă și cazuri cînd sfaturile populare au acceptat în mod cu totul nejust ca întreprinderile de industrie locală să-și realizeze produc­ția pe bază de materii prime aduse din alte regiuni, aprovizionate pe plan central, sau chiar din import. Multă vreme, întreprinderile „11 Iunie” Cra­iova, și „1 Mai” Tr. Severin au pro­dus diverse produse zaharoase folosind materia primă adusă din alte regiuni, pe cîtă vreme chiar la Tr. Severin e­­xistă fabrica de interes republican­­„Donca Simo”, care asigură foarte bine necesarul regiunii Craiova și al altor regiuni cu produse zaharoase de foarte bună calitate. In condițiile dotării tehnice ale în­treprinderilor arătate, produsele au fost de calitate inferioară, nu s-au putut desface datorită prețului de cost ri­dicat și ca atare au contribuit la scăderea rentabilității industriei locale. La fel de nerentabile s-au dovedit apele gazoase produse pe baza acidului car­bonic adus de la București, Ploești, Buziaș, materie primă care, datorită cheltuielilor de transport a costat 12.000 lei în loc de 6090 lei tona. Datorită unor materii prime auxiliare, ca litarga și cărbunele, ce se aduceau de la Că­­peni, regiunea Stalin și Filipeștii de Pădure, sau argila albă ce se aducea de la Medgidia, regiunea Constanța, cahlele de teracotă au devenit neren­tabile. Această situație a impus sfaturilor populare să-și sporească preocuparea pentru descoperirea și utilizarea unor —.................—­­­­­noi resurse locale, spre a se renunța la cea mai mare parte a materiilor pri­me aduse din alte regiuni. Așa de pil­dă, la arderea cărămizilor și pietrei de calcar, s-a trecut la utilizarea lig­nitului de la Rovinari, renunțîndu-se la cărbunii de la Căpeni și Filipeștii de Pădure. In cursul semestrului 11-1959 aceasta s-a răsfrînt pozitiv asupra re­ducerii prețului de cost al cărămizilor și varului. Prețul mediu de cost la că­rămizi a fost redus de la 421,97 lei mia de bucăți în 1958, la 346,66 lei mia de bucăți în 1959, iar la var prețul de cost a fost redus de la 533,94 lei tona în 1958, la 313 lei tona în 1959. Trebuie subliniată în mod deosebit preocuparea unor sfaturi populare raio­nale pentru folosirea în cadrul indus­triei locale a unor combustibili locali. Prin folosirea rumegușului de lemn la arderea pietrei de calcar, I.R.I.L. Novaci a realizat în 1959 var la un preț de cost de 164,80 lei tona, iar I.R.I.L. Plenița, folosind paie pentru arderea țiglelor solzi a realizat mia de bucăți la un preț de cost de numai 1192 lei. Prețuri scăzute la materialele de construcție au realizat și I.R.I.L. Craiova, Tg. Jiu și Gilort, care au fo­losit alți combustibili locali, foarte ieftini. In lumina sarcinilor trasate de do­cumentele plenarei C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959, preocuparea sfa­turilor populare pentru lărgirea bazei de aprovizionare a industriei locale cu materii prime din regiune trebuie să crească, luîndu-se măsuri pentru orientarea activității industriei locale spre acele produse care au asigurate materii prime locale. Deoarece la materialele de construcție combustibilii au fost cei care au in­fluențat asupra unor prețuri de cost ridicate, este necesar ca în industria locală să se meargă pe linia utili­zării de combustibili locali ieftini, care să ducă la reducerea prețului de cost. La fabrica de var de la Vîrciorova e­­xistă condiții de a se înlocui cărbunii cu rumeguș de lemn de la fabrica de cherestea din Tr. Severin, datorită că­rui fapt tona de var se va putea realiza la circa 200 lei, în loc de 401 lei cît s-a realizat în 1959. Același combus­tibil se poate folosi și la fabrica de produse ceramice din Mofleni, fiind necesar de a se renunța la cărbunii scumpi aduși din regiunea Stalin. Este bună inițiativa de a se cons­trui la Cernele o fabrică de bioxid de carbon, care să folosească ca ma­terie primă gazele rezultate de la ar­derea pietrei de calcar. Bioxidul de car­bon se va obține la un preț de cost de numai 1800 lei tona, ceea ce în­seamnă că la o producție de 300 tone anual se va obține un beneficiu mult mai mare față de prețul de vînzare oficial și o economie de 10.200 lei pe tonă față de prețul de cost realizat anul trecut. Vor trebui luate însă măsuri din vreme pentru construirea fabricii și darea ei în func­țiune. De asemenea, este necesar ca în cadrul I.R.I.L. „Victoria” Craiova și I.R.I.S. Tg. Jiu să se ia măsuri în vederea producției de plăci de izolație pentru pereți despărțitori, confecționate, prin aglomerarea cu ipsos a cojilor rezultate de la decorticarea orezului și deșeurilor de la prelucrarea cînepii. Lărgirea bazei de aprovizionare a industriei locale cu materii prime din regiune este unul dintre cei mai im­portanți factori, care pot contribui în mod hotărîtor la reducerea prețului de cost cu peste 3,4 milioane lei în 1960 față de anul trecut. De aceea, sfaturile populare trebuie să lupte pen­tru realizarea în industria locală în acest an, a unui beneficiu de peste 28 milioane lei. Luptînd pentru rentabilizarea fiecărei întreprinderi de industrie locală, sfatu­rile populare din regiunea noastră au datoria de a răspunde prin realizări corespunzătoare sarcinilor trasate de documentele plenarei C.C. al P.M R. din 3-5 decembrie 1959 privind îmbu­nătățirea conducerii economiei locale ÎN INTERIORUL ZIARULUI: — Pentru o conducere competen­tă a economiei locale. Preocupare corespunzătoare pentru atragerea de noi venituri la bugetul local (pag. 2-a). — La școala serală „7 Noiem­brie". Ce arată notele din catalog ? (pag. 2-a). — Constructorii și maistrul lor (pag. 3-a). — La uzina ,,7 Noiembrie". Mașini și unelte agricole de tot mai bună calitate (pag. 3-a). — Experiența mea în creșterea păsărilor (pag. 3-a). — Lansarea cu succes a unei ra­chete balistice sovietice de mare putere. Racheta a atins suprafața Oceanului Pacific în regiunea sta­bilită (pag. 4-a). — Pentru dezarmare și coexis­tență pașnică. Vizita oamenilor de stat sovietici în India (pag. 4-a). — Anastas Mikoian va pleca Ia Havana (pag. 4-a). — In legătură cu situația din Paraguay (pag. 4-a). — O declarație a lui J- Nehru (pag. 4-a). Printre frun­tașii în pro­ducție de pe șantierul Com­binatului de a industrializare lemnului Preajba-Jiu se află și mem­brii brigăzii de fierari betoniști condusă de tov. Gheorghe Ilie care își depă­șesc în perma­nență sarcinile de plan cu 35 la sută. Iată în clișeul de față un aspect din viața bri­găzii. Cîțiva fierari beto­niști, împreună cu șeful de bri­gadă, studiază un nou desen al armăturii la care lucrează. Vești din întrecere TG. JIU (de la subredacția noastră voluntară)* Colectivul fabricii de con­­fecții „Tudor Vladimirescu” din Tg.1 Jiu, pe baza succeselor obținute a­­nul trecut în producție, în vederea traducerii în viață a sarcinilor ce de­curg din documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, la începutul anului acesta a chemat la întrecere socialistă celelalte întreprin­deri cu același profil de fabricație din regiunea noastră. Luptînd pentru a da viață angaja­mentelor ce și le-au luat, muncitorii și tehnicienii fabricii au reușit ca pe primele două decade ale lunii ianua­rie să realizeze peste plan circa 1.000 bucăți diferite confecții. * Datorită aplicării metodelor înain­tate de muncă, în special a metodei forajului cu turbina, sondorii Trustu­lui de foraj Tg. Jiu au reușit să foreze pe primele două decade ale lunii ianuarie aproape 1.000 metri peste plan. * Pînă în ziua de 20 ianuarie a.c., colectivul de muncitori și tehnicieni de la fabrica „Unirea” din Tg. Jiu a reușit să realizeze circa 500 tone produse refractare peste plan și de bună calitate. GH. URSU Printr-o bună organizare a muncii (De la subredacția noastră volun­tară). De multe ori, ceferiștii de la Depoul de locomotive Craiova s-au întrebat ce măsuri să aplice spre a în­lătura greutatea ce o întîmpinau în muncă din cauza centralei termice, care nu putea să asigure, cu capacitatea ce o avea, alimentarea cu apă a posturilor pentru punerea în presiune a locomo­tivelor. Din această cauză, deseori se întîmpla ca lucrările de reparații la locomotive să nu fie de cea mai bună calitate, sau se depășea timpul de imo­bilizare în reparații a acestora. Problema respectivă a constituit un punct important și în ședința de ale­gere a organelor de conducere A.S.I.T. Act, comunistul Petre Pripas, inginerul Gheorghe Burtea și alții au arătat că problema aceasta va putea fi re­zolvată. Astfel, în urma discuțiilor și a studiului care a urmat după șe­dință, s-a ajuns la concluzia că prin organizarea procesului de spălare a lo­comotivelor și pe timp de noapte, se va reuși să se asigure o cantitate de aburi suficientă, pentru ca locomoti­vele să se poată pune în presiune în timpul zilei. In acest fel, cu aceeași capacitate a termocentralei, se rezolvă o problemă importantă, legată de îmbu­nătățirea calității reparațiilor la loco­motive și de îndeplinirea planului de reparații. In primele 25 de zile ale lunii ia­nuarie a.c., ca urmare a aplicării nou­lui sistem de organizare a lucrului, s-a reușit ca toate reparațiile să fie executate la timp și de bună calitate, respectînd și chiar micșorînd timpii de imobilizare. Printre muncitorii care acordă o deosebită atenție îndeplinirii planului la timp și execută reparații de bună calitate, se află tov. Dumitru Stănică, Marin Tudor și Virgil Po­­pescu, cu membrii echipelor ce le con­duc i MARIN ILIESCU Gospodăriile agricole colective din regiunea noastră se dezvoltă in­­continuu. Din fonduri proprii ele își cumpără autocamioane fabricate în țara noastră. In clișeu, primul lot de 20 a­­utocamioane din cele 100 comandate , a și sosit. Scriitorii în mijlocul cititorilor Șezători literare în regiunea noastră Ț Un tmp de scriitori de la revista „Luceafărul” și anume: academician Mihai Beniuc, Dan Deșliu, Dumitru Corbea, Mihu Dragomir, Ion Brad, Teodor Balș, H. Zincă, P. Vintila, I. D. Bălan, V. Ripeanu și N. Stoian, vor participa timp de cinci zile, începîmd din 3 februarie a.c., la mai multe în­­tilniri cu oameni ai muncii din orașul și regiunea Craiova. Iată programul acestor întîlniri, în cadrul cărora scriitorii oaspeți și o parte din scriitorii craioveni, vor citi in fața oamenilor muncii din lucrările lor. In ziua de 3 februarie a.c. orele 16, la uzina „Electroputere”. In a­­ceeași zi, vor mai avea loc două în­tîlniri și anume: la orele 16 la uzina „7 Noiembrie”,­ iar la orele 19 la Filarmonica de stat „Oltenia”. In ziua de 4 februarie la orele 16, la întreprinderea de extracție Țicleni și la clubul Uzinelor mecanice din Tr. Severin. La orele 19, la Casa raională de cultură din Tr. Severin. In ziua de 5 februarie, la Casa ra­ională de cultură din Strehaia. In ziua de 6 februarie, la Casa ra­ională de cultură Tg. Jiu și în comuna Poiana Mare. In ziua de 7 februarie, la Casa ra­ională de cultură din Filiași, la aG.A.S. Segarcea și la G.A.C. din Dăbuleni. Redacția revistei „Luceafărul” or­ganizează în ziua de 3 februarie la orele 10, la școala medie „Frații Bu­­zești” din Craiova și o consfătuire la care vor participa cadre didactice. Schimb de experiență Intre fumători Din inițiativa comitetelor sindicale ți a conducerilor tehnico-adminis­­trative de la uzinele „Electropu­­tere” și „7 Noiembrie” din Cra­iova, între turnătoriile celor două uzine a început ieri un schimb de experiență care va dura două săp­tămâni. In acest timp, șase turnă­tori fruntași în producție de la u­­zina „Electroputere” vor lucra în turnătoria b­zinei „7 Noiembrie”­ iar alți șase turnători fruntași de la uzina „7 Noiembrie” vor lucra în turnătoria uzinei „Electroputere”. Scopul acestui schimb de expe­riență îl constituie îmbunătățirea calității pieselor turnate și redu­cerea procentului de rebuturi. La S.M.T.Bechet reparațiile au luat sfîrșit feri, la S.M.T. Bechet, raionul Gura Jiului, au luat sfîrșit repa­­rații1e mașinilor și uneltelor agri­cole. Astfel, în afară de tractoarele care se află la Centrul mecanic, Cra­iova au fost reparate și puse la punct: 97 tractoare, 145 pluguri de tractor, 13 remorci și altele. In realizarea planului de repara­ții s-au evidențiat: Gh. Stolojan, N. Ghiță, Ștefan Coteț, N. Ionescu și alții. Matineu literar In cadrul sărbătoririi centenarului marelui scriitor A. P. Cehov, du­minică 31 ianuarie a.c. s-a organizat un matineu literar de către Consi­liul regional A.R.L.U.S. în colabo­rare cu Biblioteca centrală regio­nală. La această manifestare s-a vorbit despre viața și opera genialului scriitor rus. Apoi, elevii școlii me­dii nr. 3 au prezentat dramatizări din opera lui A. P. Cehov. In aceeași zi s-a desfășurat un concurs „Drumeții veseli” pe tema „Schițele și nuvelele lui Cehov” — concurs organizat de Biblioteca centrală regională în colaborare cu școala profesională a T.R.C.L. Peste 16.500 kg. fier vechi adunat în două zlle In cinstea conferinței organizației Orășenești U.T.M. Craiova, tinerii din localitate au intensificat acțiu­nea pentru stifingerea fierului vechi în cursul zilelor de sâ­mbătă 30 și duminică 31 ianuarie a.c., un număr de peste 2600 elevi din șco­lile craiovene au participat la a­­ceastă acțiune, reușind să realizeze o cantitate de peste 16.500 kg. fier vechi care va fi trimis pentru to­pire S-au evidenți­at în mod deosebit elevii școlii medii nr. 3 care au strins 4500 kg. fier vechi, cei de la școala medie nr. 2, școala ele­mentară nr. 3 și de la alte școli din Craiova. Au depășit planul de desfacere Incepind cu ianuarie a.e., colec­tivul de conducere al O.C.L. pro­­duse­ industrialie din orașul Craiova a luat o serie de măsuri tehnice­­organizatorice pentru realizarea și depășirea planului de desfacere la unitățile respective. Ca urmare, la sfârșitul lunii ianuarie a.e. un număr de aproape 60 unități și-au depăși planul de desfacere cu 10 pînă la 72 la sută. Printre unitățile fruntașe se a­­flă: nr. 55 care a depășit planul cu 72 la sută; nr. 15 cu 66 la sută; nr. 24 confecții cu 44 la sută și altele.' Folosind cît mai chibzuit resursele locale Gospodăriile colective din raionul Corabia vor construi mai mult și mai ieftin Invățînd din experiența anului trecut și traducînd în viață indica­țiile plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, gospodăriile colective din raionul Corabia au prevăzut în planurile lor de pro­ducție ca în acest an să ridice noi­­ construcții ieftine și trainice, folosind la maximum resursele lo­cale. In cadrul adunărilor gene­rale de dare de seamă pe 1959 co­lectiviștii din raionul Corabia au a­­rătat pe larg inepuizabilele resurse ce există pentru ca obiectivele din planurile de producție în ceea ce privește ridicarea de construcții să fie realizate într-un tim­p scurt și să se asigure astfel cele mai bune condiții pentru adăpostirea anima­lelor. Colectiviștii au propus de a­­semenea să se schimbe destinația unor construcții, dîndu-li-se astfel o folosire mai justă și cu scopuri mult mai economice. Astfel, colec­tiviștii din comuna Cilieni au pro­pus amenajarea unui saivan ce a fost construit în 1956 din materiale scumpe, pentru a fi destinat adă­postită bovinelor, corespunzînd de minune acestui scop. Această pro­punere s-a bazat pe faptul că în gospodăria lor, colectiviștii pot construi un asemenea saivan mult mai economic, în comparație cu construirea unui grajd. Prin ame­najarea saivanului, în scopul fo­losirii lui ca grajd pentru vite, se va economisi o sumă de 20.000 lei Tot astfel au procedat și colec­tiviștii din comunele Obîrșia Veche Isbiceni, Gura Padinii și Corabia, care au propus redistribuirea spa­țiilor construite, în vederea folosi­rii lor judicioase și cu întreaga ca­pacitate de adăpostire. Procedînd astfel, gospodăriile colective din raionul Corabia vor economisi su­ma de 250.000 lei, care va fi între­buințată pentru ridicarea de noi construcții. Construcțiile executate de către gospodăriile colective în anul ce a trecut și la care s-au folosit pe sca­ră largă materiale din resurse lo­cale, precum și procedeei de lucru economice, au demonstrat că sînt crește toate condițiile ca această valoroasă experiență să fie genera­lizată, fără a prejudicia rezistențele elementelor de construcție. Se im­pune bineînțeles, ca atunci cînd se execută astfel de lucrări pe supra­fețe mari de construcții, să se ia unele măsuri de siguranță și con­servare cum sînt: protecția soclu­lui, ranforsarea zidurilor lungi și tencuirea lor etc. Ințelegînd importanța factorului economic în executarea de construc­ții, în scopul folosirii creditelor în primul rînd pentru procurarea de animale de producție, gospodăriile colective din raionul Corabia au stabilit ca în acest an să execute 60 la sută din obiective numai din chirpici, 25 la sută din paiantă, 10 la sută din pămînt bătut și numai 5 la sută­ din cărămidă. De aseme­nea, peste 85 la sută din acoperișul construcțiilor se va executa din stuf, paie și coconi. In scopul realizării unor con­strucții trainice și ieftine și al re­­facerii costului la manoperă, în cadrul gospodăriilor colective s-au format din 350 de colectiviști bri­găzi și echipe de constructori. Gos­podăriile colective vor contribui e­­fectiv cu mijloace proprii pentru transportarea materialului necesar construcțiilor, iar la confecționarea chirpicilor își vor aduce contribuția în mod voluntar toți­ colectiviștii. . Totalizînd planurile fizice de con­strucții ale tuturor gospodăriilor colective din raion, rezultă că în a­­cest an se vor ridica grajduri ce satisfac nevoile de adăpostire a 1000 capete vite mari, maternități pentru adăpostirea a 300 scroafe și saivane pentru adăpostirea a 3400 oi. De asemenea, colectiviștii vor mai construi numeroase cotețe de păsări, magazii pentru depozitarea a 1600 tone cereale, pătule pentru înmagazinarea a 1800 tone porumb știuleți; totodată vor mai executa 2500 m.p. șoproane și remize. Ajutați în permanență de cadrele de tehnicieni constructori, colecti­viștii studiază în prezent posibili­tatea executării unor construcții de mai mare rentabilitate, așa cum sînt: grajduri avînd atașate remi­ze pentru care și mașini agricole, pătule cu șoproane în față, con­strucții mixte, cotețe­ puisnuițe și altele, care urmăresc recuperarea u­­nor elemente de construcție fără a stînjeni exploatarea construcțiilor respective, sau a neglija măsurile de igienă și confort. Generalizând experiența acumula­tă în anul ce a trecut și călăuziți de sarcinile ce decurg din docu­mentele plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, colectiviș­tii din raionul Corabia vor realiza tot mai multe construcții, la un preț de cost tot mai scăzut. Acest lucru este pe deplin posibil, de­oarece prin aplicarea unor devize localizate în anul ce a trecut s-au efectuat economii de aproape 2.000.000 lei, atît la materiale de construcție, cît și la manoperă. ION IONESCU ing. constructor din S.M.T. Corabia din Scrisoare dintr-o gospodărie colectivă Cum s-au convins colectiviștii Măceșu de Sus de rentabilitatea creșterii porcilor în baltă La redacția ziarului a sosit o scri­soare din gospodăria colectivă „1907” din comuna Măceșu de Sus, raionul Se­garcea. Autorul acestei scrisori a căutat să dea o lămurire privind rentabili­tatea creșterii porcilor în baltă. I­­n mod concret, pe baza realiză­­­rilor obținute în gospodăria colectivă unde își desfășoară activitatea tov. Florea Mitruș, maistru veterinar face o serie de calcule lămurind neînțele­gerea ce a existat în gospodărie pri­vind „nerentabilitatea” creșterii porci­lor în baltă. Gospodăria colectivă din comuna Mă­ceșu de Sus a procurat în anul 1959 un număr de 37 scroafe și 44 porci din rasa Mangalița, ce au fost trimiși în balta Nedeiei. Aceste animale fiind bine îngrijite, s-a reușit ca la sfîrși­­­tul anului să se obțină un număr­ de 230 purcei, precum și un mare spor de creștere în greutate. Gospodăria colectivă a valorificat pe bază de con­tract, un număr de 44 porci grași­ pentru care s-a încasat suma de 39.690 lei. In afară de aceasta, gospodăria a mai realizat un spor de creștere în greutate la purcei și scroafe d­e 9.380 kg., realizînd și de aci un venit de 79.730 lei. Față de aceste venituri, se cade să se cunoască și cheltuielile efectuate de gospodărie. In perioada de creș­tere a porcilor în baltă, gospodăria a cheltuit cu întreținerea lor 1.135 zile-muncă, ceea ce a calculat la va­loarea zilei-muncă realizată în gos­podărie echivalează cu 24.830 lei. De asemenea, s-au mai administrat în hrana porcilor la îngrășat și o mică canti­tate de concentrate ce se ridică la valoarea de 10.830 lei. Făcînd socoteala cheltuielilor, pre­cum și a veniturilor, rezultă că gos­podăria colectivă a realizat un bene­ficiu de 83.760 lei. Iată deci că, prin creșterea porcilor în baltă se obțin venituri destul de însemnate și deci este rentabili a se continua și pe vii­tor această acțiune. De fapt, toți colectiviștii din co­muna Măceșu de Sus s-au convins de acest lucru, deoarece acum­, la în­tocmirea planului de producție pe anul 1960 ei au propus sporirea numărului porcilor ce vor fi crescuți în baltă. Așa de pildă, noul plan de producție aprobat de adunarea generală prevede ca numărul porcilor ce vor fi crescuți în baltă să sporească la 850 capete, din care 218 scroafe. In vederea a­­provizionării cu tineret a crescătoriei din baltă, colectiviștii au mai pro­pus să se înființeze în cadrul gos­podăriei (la sat) un nucleu de 58 scroafe din rasa Marele alb. Pentru crearea tuturor condițiilor de adăpostire a porcilor ce vor fi crescuți în baltă, colectiviștii au luat măsuri ca din resurse locale să mai construiască încă o maternitate. De asemenea, ei și-au propus să îngrijească bine scroafele, pentru a realiza în a­­cest an o prolificitate de cel puțin 14 purcei pe cap de scroafă fătătoare. Practica și experiența gospodăriei colective „1907” privind creșterea por­cilor în baltă dau un răspuns afir­mativ celor care și-au pus întreba­rea privind rentabilitatea acestui sis­tem de creștere a porcilor. Inițiativa celor din Măceșu de Sus trebuie ur­mată cu curaj și de alte gospodării colective, situate în apropierea băl­ților Dunării și a altor ape, putîndu-se astfel convinge din propria lor ex­periență de beneficiile mari ce le aduce creșterea porcilor în baltă. Vor dezvolta sectorul zootehnic Zilele trecute, la gospodăria ef­e­­c­­tivă „16 Februarie” din comuna Ciu­­percenii Vechi, raionul Calafat, a avut loc adunarea generală, cu care ocazie colectiviștii au dezbătut și aprobat planul de producție pe anul 1960. Toate propunerile făcute de colecti­viști, au fost înscrise in planul de producție, astfel că ei trebuie să lupte pentru realizarea acestor prevederi. Pentru­ asigurarea unei bogate baze furajere — în afară de extinderea su­prafețelor cultivate cu alte furaje, po­rumbul pentru siloz va ocupa în a­­cest an 100 ha. Colectiviștii din co­muna Chipercenii Vechi au propus să dezvolte simțitor și creșterea ani­malelor de producție. Pînă la sfîr­­tul acestui an, gospodăria va ajun­­erească 299 *vaci de lapte, 1459 > 156 scroafe fătătoare, precum ș mare număr de porci la ingrășa purcei. Tot pînă la sfîrșitul ano în gospodărie se vor crește 2000 de păsări. Sectorul zootehnic va aduce gospo­dăriei colective venituri care să asi­gure o retribuire mult mai ridicată a zilei-muncă. ION STEFANESCEț coresp.

Next