Inainte, octombrie 1960 (Anul 17, nr. 4856-4879)
1960-10-04 / nr. 4856
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA ANUL XVI — NR. 48564 PAGINI 20 BANI MARȚI 4 OCTOMBRIE 1960 Din raionul Corabia C. A. C. din Stăvaru a terminat însămînțările Corabia (Prin telefon de la subredac___________________ția noastră voluntară). Intensificînd întrecerea socialistă pe brigăzi și echipe, membrii gospodăriei agricole colective din satul Stăvaru, comuna Urzica, raionul Corabia, au obținut succese frumoase în campania de recoltare a porumbului și a însămînțărilor de toamnă. Paralel cu terminarea recoltării porumbului, colectiviștii din Stăvaru au terminat și însămînțările de toamnă cu opt zile înainte de termen, situîndu-se astfel primii pe raionul Corabia. Pînă acum colectiviștii au însămînțat 6 hectare cu secară pentru boabe, 5 ha. cu orz și 61 ha. cu grîu. întreaga suprafață de grîu a fost însămînțată cu grîu din soiurile de înaltă productivitate ca : Wichita și 301. La însămînțări s-au evidențiat tractoriștii Ion Bîzgan și Anton Baciu, de la S.M.T. Corabia, care au dat un sprijin efectiv colectiviștilor cît și Ion Stroe brigadier din cadrul Q.RO. M. DICU Răsplata aplicării regulilor agrotehnice Grojdibod Pregătirea în cadrul cercului agrotehnic a tuturor colectiviștilor din comuna Grojdibod raionul Corabia și-a arătat anul acesta roadele. La cultura porumbului de exemplu, s-au obținut 2.500 kg. porumb boabe la hectar. Această producție a fost posibilă aplicării în timp a întregului complex de măsuri agrotehnice și îndeosebi a aplicării celor trei prașile și pe alocuri polenizarea suplimentară artificială. C. SALCEANU coresp. 170 ha. însămînțate cu grîu Paralel cu recoltarea culturilor tîrzii, colectiviștii din comuna Poiana Mare, raionul Calafat au intensificat și ritmul pregătirii terenului și însfimînțării griului. In afară de cele T00 ha. care au fost însămînțate cu rapiță, secară masă verde și orz de toamnă, membrii gospodăriei colective „Viață Nouă’’, au pregătit terenul și însămînțat 170 ha. cu rîu din soiul B. 301. In vederea obținerii unor producții sporite de grîu, colectiviștii aplică recomandările consfătuirii pe regiune privind cultura griului. Ei au îngrășat masiv cu gunoi de grajd și îngrășăminte chimice o mare suprafață de teren pe care vor însămînța soiuri cu o înaltă productivitate. Ing. D. TOADER coresp. ?.Uii Printre fruntașii sectorului 1 prelucrător de la uzina de mașini și unelte agricole „7 Noiembrie” Craiova, se numără și tinărul Alexandru Bojan. Muncind cu elan sporit, acest harnic muncitor își depășește lună de lună sarcinile de plan cu peste 30 la sută, Iată-l in clișeul de fată lucrînd la mașina de găurit. Citiți în pag. 4-a: Cuvîntarea rostită de N. S. Hrușciov la ședința de luni a A Generale a O.N.V. SĂ FIE GRĂBIT RITMUL ÎNSĂMÎNȚĂRILOR AGRICOLE! Realizări sub posibilitățile reale la însămînțări Pentru reușita campaniei agricole de toamnă se cer eforturi deosebite din partea oamenilor muncii de la sate. Dat fiind faptul că perioada optimă de însămînțări este scurtă, se cere a se intensifica tot mai mult ritmul lucrărilor agricole de toamnă și îndeosebi pregătirea terenului și însămînțarea griului. In raionul Strehaia nu se observă această preocupare deoarece mersul lucrărilor agricole de toamnă se desfășoară destul de anevoios, ele neatingînd nici 50 la sută din viteza zilnică planificată. Dacă la strînsul recoltei de porumb s-a făcut un pas simțitor, realizîndu-se zilnic o viteză de circa 1000 ha. pe zi, la restul lucrărilor de eliberare a terenurilor de coceni, efectuarea lucrărilor de arături și a însămînțărilor, viteza medie zilnică de lucru este cu mult sub posibilitățile existente. Iată de exemplu că în timp ce recolta de porumb a fost strînsă de pe mai bine de 80 la sută din suprafață, abia 50 la sută din suprafața recoltată a fost eliberată de coceni. Intr-un ritm neingăduit de lent se desfășoară și însămînțatul griului. Față de viteza medie zilnică de 1050 ha, planificată pe raion, în ziua de 1 octombrie a.c. nu se însămînțaseră cu grîu decit 401 ha, realizîndu-se un ritm zilnic de 38 la sută din viteză. Toate acestea au condus la rămînerea cu mult în urmă la însămînțări deoarece din planul de 21.045 ha. planificate a se însămînța în toamna aceasta cu grîu, nu s-au însămînțat decît 1312 hectare. La consfătuirea pe regiune cu privire la cultura griului au participat mulți ingineri și tehnicieni agronomi din raionul Strehaia. Au fost prezenți și numeroși președinți de gospodării colective, care au luat cunoștință de toate recomandările cu privire la agrotehnica culturii griului. Aceste recomandări nu au fost puse în practică, deoarece în acest raion se vede treaba că nu se ține seama de perioada optimă a însămînțării griului de toamnă. Ritmul scăzut ce se realizează la însămînțări de numai 401 ha. pe zi înseamnă o prelungire a însămînțărilor pînă la data de 18 în raionul Strehaia noiembrie. Consideră oare organele de resort din raionul Strehaia că însămînțînd pînă la această dată se mai poate afirma că însămînțatul s-a făcut în epoca optimă? Această situație nu trebuie însă generalizată. In raionul Strehaia mai sînt comune unde printr-o muncă asiduă depusă de organele locale de partid, de stat și agricole s-a reușit ca toate lucrările agricole de toamnă să se desfășoare în același ritm și rezultatele să fie îmbucurătoare. Așa de exemplu, în comuna Broșteni s-a realizat la 1 octombrie a.c. o viteză zilnică la însămînțări de 200 la sută, însămînțîndu-se cu grîu 54 ha, în loc de 26 ha. De asemenea, în comunele Corcova, Covrigi, Miculești, Văgiulești și Greci s-a folosit întreaga viteză de lucru astfel că, iîn ziua de 1 octombrie a.c. în comunele mai sus-amintite se însămînțase cu grîu întreaga suprafață cuprinsă în viteza planificată. Nu ,tot același lucru îl putem spune despre alte comune. Iată de exemplu că în comunele: Corzu, Șumandra și Tîmna unde deși se află pregătite pentru însămînțări respectiv 120 ha.) 251 ha. și 183 ha. organele agricole din aceste comune nici gînd nu au să dea semnalul începerii însămînțărilor.1 Din situația creată pînă acum în raionul Strehaia, conducătorii acestui raion trebuie să tragă concluzia cea mai justă și să treacă cu toată hotărîrea la o mai temeinică organizare a muncii, să tragă la răspundere organele agricole și să impulsioneze și mai mult ritmul însămînțărilor de toamnă astfel ca această lucrare importantă pentru obținerea de producții sporite de grîu în anul viitor să se termine în timpii optimi recomandați de știința agrotehnică. Nu încape îndoială că folosind cu randament întreaga forță de lucru ce există în comunele raionului, precum și forța parcului de mașini și tractoare, se va păși pe o cale bună, iar raionul Strehaia are toate posibilitățile ca din raion codași să devină un raion fruntaș la însămînțările de toamnă. REPORTAJ DE SEZON La Segarcea în podgorii La Segarcea am ajuns tîrziu. Noaptea acoperise deplin dealurile și satul rămas în urmă și drumul cu taina negurilor. In casă la ceasul acesta inginerul Popa Tudor terminase de citit o carte de specialitate tradusă din limba rusă. — învăț, de ce să nu învăț. Chiar dacă sunt inginer nu contează... Meseria noastră este pretențioasă... Și la urma urmei trebuie să învățăm și muncitorii. Viticultura nu se mai lucrează ca pe timpul lui bunici... Așa l-am cunoscut pe inginerul Popa Teodor și așa mi-a rămas în amintire. Intîia dimineață am plecat cu tov. Popa Teodor, șeful secției viticole de la G.A.S. Segarcea, cu un docăraș tras de doi roibi către crama gospodăriei. Unde e crama acum fusese stăpîn un „domn” avar și hain, ai cărui logofeți trăgeau cu pușca după oameni. „Măria sa“ și-a luat tălpășița de cînd i s-au acrit strugurii. Am intrat cu șeful secției în via gospodăriei. Dacă v-ași spune că tov. Popa cunoaște fiecare butuc, v-or veni peste mînă să mă credeți. Și totuși așa-i. Cum e el domol în mișcări, a intrat în vie. Pășește și mai cu grijă ca într-o casă proaspăt măturată. — Uite gălbioara asta. Era să facă mană. Am scăpat-o. Așa te-ar purta el în toată via și ți-ar putea povesti despre toți butucii care rodesc în pămîntul acesta negru și bogat. Ți--' " Prin viile de la rîndul 10, culegea ehipa lui Constantin Ruican. In echipă erau mai multe fete și femei. Ele [taie cu foarfecele strugurii grei și-i aează cu grijă în lăzi. Nu departe de echipa lui Ruican lucrează echipa brigadierului Ion Pănuș, care a recoltat pînă acum 15 ha. La fel au făcut și muncitorii din brigada lui Ion Puianu. Răcoarea umedă tomnatecă te învăluie și lucru mai bun decît un strugure cu boabe grase negre, nici că se află pe lumea asta. Fetele culegeau struguri cîntînd. La capătul rîndurilor se ajutau la purtatul lăzilor pline. N-aș putea spune de ce flăcăii Constantin David și Mihai Chivuță nu-și mai puteau deslipi ochii de la ele. Și iar nu înțeleg de ce Emilia Marcu se înfurie de câte ori se întindeau doi la vorbă mai tăinuită. — Măi porumbeilor, n-o să fiarbă vinul pînă la cununie. Și atunci, cine o să fie vinovat? Voi că vă întindeți la vorbă. Tot rătăcind prin vie am ajuns la presă. Presa este așezată pe o platformă de bitum închisă ca o magazie cu pereții sprijinind poloboace și budane cît să încarci un tren cu ele. — Ne-am mecanizat, spune tov. Popa explicînd cum un tractor pune în funcție mașina aceea, din care mustul curge pe o conductă în cramă făcînd spume și răspîndind mirosuri îmbătătoare. Strugurii sînt dați pe jgheab în lin. Doi oameni cu umerii cît două uși de casă mare îi înșfacă aici, pe furci și-l asvîrl în presă. Iar grija presei o are moșul Ștefan Cotei, sau „bărbosul” cum îi zic tinerii. Moșul acesta a venit tocmai din capul satului, cum face el în fiecare an la vreme de toamnă. Stă la presă cu o căciulă țuguiată, de berbecul țurcan, turlită pe sprîncenele groase și roșii foc. Cu pieptarul, chimirul și ițarii acoperiți în față cu un (Continuare in pag. 3-a) Cu planul îndeplinit Colectivul de muncitori de la Centrul mecanic Craiova intensificînd întrecerea socialistă reușește să-și îndeplinească lună de lună sarcinile ce le revin. Ca un rezultat al eforturilor depuse planul de producție pe luna septembrie a fost îndeplinit cu două zile înainte de termen. Producția globală s-a realizat în procent de 115,16 la sută, iar la producția marfă cu 120,70 la sută. Paralel cu aceste realizări rezultate bune s-au obținut și la reparația motoarelor, precum și în creșterea productivității muncii. Astfel, planul la reparația motoarelor s-a realizat în procent de 150,5 la sută. La obținerea acestor rezultate și-au dat contribuția mecanicii A. Nedeianu și Mihai Mihail, strungarii Ion Ivan și C-tin Unguroiu, ajustorii Ion Cîrciumaru și Anghel Constantin, turnătorii Nicolae Bărbulescu, Tudor Dumitru și alții. Recoltă bogată de floarea-soarelui Gospodăria colectivă „Al lll-lea Congres al P.M.R.” din comuna Lipov, raionul Segarcea, deși este una dintre unitățile tinere au obținut totuși producții cu mult mai mari decît țăranii muncitori cu gospodării individuale. Iată numai un exemplu: La cultura florii-soarelui, gospodăria colectivă a obținut 1800 kg. la ha., pe cînd țăranii muncitori cu gospodării individuale abia au ajuns la o producție de 1000—1100 kg. l» ha. Cărui fapt se datorește acest lucru? Muncii unite în colectivă. In gospodăria colectivă se pot aplica cu succes toate regulile agrotehnice, iar munca oamenilor e mai ușoară, mai spornică și deci și răsplata lor este mai mare. PETRE CRIȘCU coresp. Cu glndul și inima alături de delegația țării noastre I r ** ** ** ** ** ** ** ** tr ** ## ** ** ** ** ## ** ** ■ Mîndrie îndreptațită O scrisoare care reliefează sprijinul și unanima susținere a propunerilor făcute de către tovarășul N. S. Hrușciov, conducătorul delegației Uniunii Sovietice, prin cuvîntarea sa, ca și susținerea problemelor ridicate de către tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la ONU, a sosit la redacția ziarului nostru și din partea tov. Ion Stoican, muncitor la Uzinele mecanice din Tr. Severin. Sîntem mîndrie de faptul că de la cea mai înaltă tribună a răsunat cuvîntul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, cel mai iubit fiu al clasei muncitoare din patria noastră — se arată în scrisoare. De la un capăt la altul al cuvîntării falș a răsunat voința neclintită de pace a poporului nostru, a răsunat apelul adre at tuturor popoarelor de a apăra pacea, de a înlătura izbucnirea războaielor nimicitoare, plaga colonialismului. Problemele arzătoare ale omenirii și în primul rînd cea mai arzătoare problemă a contemporanității, problema dezarmării generale și complete dezbătută atît în cuvîntarea rostită de tovarășul Nikita Sergheevici Hrușciov, cît și de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, și-au găsit în inimile muncitorilor și tehnicienilor din cadrul uzinei noastre o deplină înțelegere și aprobare. Pacea este dorința fierbinte a milioane de oameni Dr. -JuI) care constituie’ ION MARINESCU j cu adevărat 1 medic al circumscripției sanitare 5 oru-Cuvîntarea rostită de Gheorghe tovarășul Gheorghiu-Dej la cea de-a s-„.„tru, cînd mintea Im Bratovoiești, raionul Craiova j ^nes›00*11* noS" 15-a sesiune a Organizației Națiunilor Unite mi-a produs o covîrșitoare impresie. Am văzut în această cuvîntare un document de excepțională importanță, în care a fost proclamată în fața omenirii întregi dorința fierbinte de pace a poporului nostru muncitor, hotărîrea lui de a contribui din toate forțele sale la menținerea păcii în lume. Nu se poate să nu fii cuprins de mîndrie citind această cuvîntare, în care cel mai iubit fiu al poporului nostru, cel mai demn reprezentant al năzuințelor de pace și libertate ale oamenilor muncii din patria noastră, a expus în mod strălucit, profund științific, necesitatea de a se curma pericolul unui al treilea război mondial care ar aduce nenorociri incalculabile omenirii întregi. Conducătorul delegației țării noastre la O.N.U., în numele poporului român, s-a pronunțat cu hotărîre pentru lichidarea colonialismo-drăzneață a omului a conceput aparate care au pornit la cucerirea cosmosului, cînd energia nucleară poate servi omului. Am văzut cu deplină satisfacție că tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a sprijinit puternic propunerile făcute de tovarășul N. S. Hrușciov cu privire la necesitatea absolută de a se trece la dezarmarea generală și totală, măsură care ar duce în mod firesc la înlăturarea pericolului războiului. Principiile de la care s-au pornit propunerile cu privire la dezarmare, dovedesc fără putință de tăgadă în fața lumii întregi, că popoarele țărilor socialiste vor pacea în fapte și nu în vorbe și faptul că ele sunt sprijinite de delegațiile multor țări la Adunarea Generală a O.N.U., este de asemenea o dovadă că dezarmarea este o necesitate vitală a contemporeității. Mă alătur din toată inima propun rilor făcute de delegația noastră cu privire la crearea unei zone a păcii în Balcani și cu privire la educarea tineretului în spiritul păcii și înțelegerii între popoare. Aceste propuneri au ridicat prestigiul internațional al țării noastre, ele fiind primite favorabil de pături largi ale opiniei publice mondiale. Alături de oamenii muncii din țara noastră, îmi exprim speranța că actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. va aduce măsuri concrete care să ducă la înlăturarea pericolului unui nou război. Vrem să trăim în pace Lucrările ssiunii Adunării Generale a ONU sînt urmărite cu viu interes și de către lucrătorii gospodăriei noastre de stat. Cînd a apărut în presă cuvîntarea tovarășului N. S. Hrușciov la sesiunea Adunării Generale a ONU, noi, lucrătorii de la GAS Romanești, am studiat-o cu un deosebit interes. Recent am avut o altă mare bucurie. Am ascultat cu toții la radio cuvântul conducătorului delegației țării noastre, tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej care pe drept cuvînt ne-a umplut inimile de bucurie. Conștiente de importanța acestor mărețe evenimente istorice ale zilelor noastre în care se dezbate problema dezarmării generale și totale, noi, feurcie din cadrul gospodăriei agrale de stat Romaneși, ne ridicăm glasul nostru și spunem un „NU” hotărît războiului. Prin munca noastră de zi cu zi, noi facem să crească producția de grîu, porumb și floarea-soarelui, facem tot ceea ce ne stă în putință pentru ca oamenii muncii din patria noastră să aibă din belșug tot mai multe produse agroalimentare, să trăiască bine și îndestulați. NICOLIȚA SPIRLEA muncitoare la GAS Romanești CRONICĂ ECONOMICĂ 82.730 lei economii din inovații într-un trimestru La cabinetul tehnic al uzinei „Electroputere” Craiova, în trimestrul 111 al acestui an s-au înregistrat 49 de propuneri pentru inovații și raționalizări din care 25 se aplică cu succes, aducînd o economie antecalculată întreprinderii în valoare de 82.730 lei. La acest număr însemnat de propuneri s-a ajuns în urma unei munci susținute depusă de către colectivul de muncă al cabinetului tehnic care, prin conferințe, difuzarea unui mare număr de cărți și reviste de specialitate în rîndul muncitorilor, precum și prin discuții purtate la locul de muncă cu muncitorii, tehnicienii și inginerii din întreprindere, au reușit să atragă în rîndul inovatorilor și raționalizatorilor un mare număr de muncitori și tehnicieni, care prin studiul lor întreprins la fiecare loc de activitate au participat la promovarea noului în muncă. Printre cei care in cursul acestui trimestru au propus inovații se numără și bobinatorul Constantin Preda, maistrul Ștefan Nețoiu, Alexadru Covaci și alții. Numai inovația maistrului Ștefan Nețoiu care constă în confecționarea unei freze speciale pentru frezat pene de ancore din sticla textolit la mașinile electrice cu regim de funcționare tropicalizat, a adus economii întreprinderii în valoare de 34.918 lei, iar cea propusă de Constantin Preda, inovație ce constă în confecționarea unei șaițe pentru debitat și găurit reperul clemă pentru transformatori, aduce o economie întreprinderii în valoare de 7.534 lei. Cele 49 de inovații propuse de-a lungul celui de-al III-lea trimestru al anului, împreună cu cele 181 propuse în cele două trimestre (I și K) ale anului au reușit să rezolve in mare parte problemele ridicate de producție, să ușureze munca oamenilor, contribuind totodată la reducerea prețului de cost al produselor executate în uzină A4 tine ă tine organizată îndrumați de către biroul organizației de bază PMR și comitetul de întreprindere, muncitorii, tehnicienii și inginerii termocentralei din cadrul Combinatului de zahăr și ulei „Oltenia” — Podari, au intensificat întrecerea socialistă, preocupîndu-se să traducă în fapte sarcinile ce le reveneau din documentele celui de-al III-lea Congres al partidului. Străduindu-se să înlăture complet defectele din cadrul termocentralei, în luna septembrie a.c. ei au reușit să îndeplinească sarcinile de plan la energie electrică în procent de peste 150 la sută, în prezent lucrîndu-se în contul celei de-a doua jumătăți a lunii octombrie a. c. Merite deosebite în obținerea acestor succese îi revine schimbului condus de tov. Constantin Stoica care nu a precupețit nici un efort pentru asigurarea în permanență a energiei electrice necesară întreprinderii și iluminatului în orașul Craiova. In consfătuirile de producție, pe schimburi, avute zilele acestea, muncitorii, tehnicienii și inginerii termocentrale s-au angajat ca pe viitor să-și sporească eforturile, astfel incit pl anul anual, la energie electrică să fie îndeplinit înainte de termen. Realizările obținute pînă în prezent de harnicul colectiv de muncă al termocentralei Combinatului de zahăr și ulei „Oltenia’’ Podari și avîntul cu care se desfășoară întrecerea socialistă pentru traducerea în viață a angajamentului luat sunt garanție că planul anual la energia electrică va fi realizat cu succes. v CONSTANTIN STAICU coresp. MEREU FRUNTAȘ Ciment peste plan Muncitorii cimentiști din Gura Văii, raionul Tr. Severin, lucrează în aceste zile cu mult elan pentru a înscrie cele mai frumoase realizări in procesul de producție. Rezultatele obținute pînă acum în lupta pentru îndeplinirea și depășirea tuturor indicatorilor de plan îi îndreptățește pe aceștia să privească cu încredere realizarea înainte de termen a planului pe acest an. Studiind cu mai multă atenție realizările acestui colectiv de muncă vom observa că în luna august ei au dat patriei peste plan 140 tone ciment, 187 tone blincher și 140 tone ciment alb, iar în luna septembrie datorită unei mai bune organizări a întrecerii socialiste, folosirii în producție a metodelor avansate de lucru, muncitorii și tehnicienii de aici au obținut succese tot mai importante. Astfel, planul producției globale și de marfă a fost îndeplinit pe luna septembrie cu două zile înainte de termen dîndu-se peste plan însemnate cantități de ciment și klinker. La obținerea acestor rezultate au contribuit printre alții muncitorii Ion Colțatu, Ilarie Cioboiu, Gheorghe Mărculescu, Constantin Mărgean și Udrea Aurica. N. SIMIONESCU coresp. Expresie a aspirațiilor de pace ale poporului nostru După încetarea lucrului, sala de festivități a I.R.I.L. „Victoria” a cunoscut cu cîteva zile în urmă o vie animație. Numeroși muncitori, inginer tehnicieni și funcționari din ca. întreprinderii de industrie locală umplut pînă la refuz sala dejnități pentru a asculta pel asupra cuvîntării ținută încadrării Generale a O.N.U. de tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Tov. Stroit Gheorghe, primae al comitetului raionale partid va, a arătat pe larg conținutul cuvîntării rostită de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej de la înalta tribună a O.N.U. în sprijinul întăririi păcii între popoare, realizării colaborării și înțelegerii între acestea, înlăturării pericolului de război prin realizarea dezarmării generale și complete. (Continuare in pag. IV-a) Deschiderea Universității serale de marxism-leninism Luni după-amiază, la cabinetul de partid regional a avut loc deschiderea Universității într-un cadru festiv, a serale de marxism- leninism de pe lângă Comitetul regional de partid Craiova. La deschidere au participat activiști de partid și de stat, conducători de întreprinderi și instituții, muncitori și tehnicieni fruntași din întreprinderile orașului Craiova în scriși să urmeze cele trei secții ale universității serale de marxism-leninism (istorie, filozofie și economie). Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. Petre Golea, membru supleant al C.C. al P.M.R., secretar al Comitetului regional de partid Craiova, care a vorbit despre însemnătatea și rolul Universității serale de marxism-leninism și pentru pregătirea ideologică și pollitică a cadrelor de conducere din * întreprinderi și instituții, a lucrătorilor din aparatul de partid și de stat. Vorbitorul a subliniat în mod deosebit sarcinile ce revin cursanților de a munci cu perseverență pentru însușirea temeini că, aprofundată, a bazelor ideologiei marxist-leniniste și a politicii partidului nostru în strinsă legătură ► cu sarcinile actuale ce stau în fața partidului și întregului popor muncitor din țara noastră în lumina hotăririlor adoptate de cel de-al 111-lea Congres al P.M.R. Totodată, a arătat că în acest an j 1 școlar Comitetul regional de partid a acordat o atenție deosebită organizării învățămîntului de partid pentru activul de partid, pentru toți membrii și candidații de la partid. Un exemplu îl constituie și faptul că, pentru acest an școlar s-au înscris să urmeze cursurile Universității serale de marxism-leninism cu 30 la sută mai ji mulți cursanți decit în anul trei scut. In continuare, tov. Vintilă Turcu, directorul cabinetului regional de partid a expus prima lecție intitulată: „Realizările de însemnă *tate istorică dobîndite de poporul nostru muncitor sub conducerea partidului pe perioada 1956— 1 1960"'