Inainte, iulie 1961 (Anul 18, nr. 5087-5112)
1961-07-22 / nr. 5105
psg. 2 Agitația vizuală în sprijinul campaniei de vară Panourile, lozincile, gazetele de arte sunt elemente ce întregesc tabloul muncii însuflețite care se desfășoară în aceste zile la ariile de treier. Un panou, o lozincă, un articol, în limbajul lor sugestiv îți vorbesc cu mîndrie de rezultatele frumoase obținute de cei care dau bătălia pentru strîngerea și treieratul păioaselor la timp și fără pierderi. în comuna Coțofenii din Față, raionul Craiova, cu mult timp înainte de începerea campaniei de vară, sfatul popular comunal s-a îngrijit de asigurarea materialului necesar pentru o vie agitație vizuală la ariile de treier. La aria de treier a gospodăriei colective „înainte“ din Coțofenii din Față, agitația vizuală are un puternic caracter mobilizator, contribuind la provocarea întrecerii socialiste între brigăzi și la popularizarea fruntașilor. Panoul cu fotomontaje așezat la loc vizibil, prin graiul imaginilor, face cunoscute colectiviștilor realizările regimului de democrație populară, aspecte din viața nouă a satelor noastre. Nu lipsesc nici fotografiile care exprimă realizările oamenilor muncii din țările prietene. In preocupările colectiviștilor a devenit o obișnuință, chiar o necesitate să se oprească pentru cîteva clipe în fața panoului cu fotomontaje, care la două-trei zile se schimbă. Multe au cunoscut și învățat colectiviștii din Coțofenii din Față din fotografiile expuse în acest panou. — Ai citit articolul despre arăturii«adinei de vară ? — Ai văzut, că cei din brigada a patra au fost popularizați la gazetă pentru rezultatele obținute? — Ce zid de caricatura cu pescuitul? Asemenea discuții se înfiripă între harnicii colectiviști care dau zor pentru terminalul treierișului, dar care nu uită să zăbovească în timpul pauzelor și în fața gazetei de arie, oglindă a activității lor. Intr-adevăr, gazeta de arie de aici își trăiește viața prin publicarea periodică a articolelor de cea mai acută actualitate. Popularizarea fruntașilor este o rubrică nelipsită a gazetei, în care s-au înscris numele brigadierilor Păun N. Constantin, Ciucă Ion, ale harnicilor colectiviști Vasile C. Ștefan, Grețu Maria, Duică Vasile, Victor Oprea și alții. Cu pricepere și eficacitate este folosită și rubrica „Știați că...“, rubrică ce aduce la cunoștință cititorilor ultimele rezultate obținute de fruntașii recoltelor bogate atît din localitate cît și din celelalte comune ale regiunii. Cu un deosebit interes colectiviștii urmăresc zi de zi veștile publicate în acest spațiu rezervat ultimelor noutăți. Caricatura, deși mai puțin folosită, e un gen gazetăresc care a prins bine celor din Coțofenii din Față. Oamenii de aici sînt gospodari harnici dar... cîte unii mai sînt amatori ai undiței. In obiectiv au fost prinși cei din brigada a treia condusă de Oligă Grigore. Și critica le-a prins bine: brigada a terminat prima treieratul griului. Periodic, gazeta publică articole privind situația internațională într-o perioadă anumită. Adesea, în pauzele pentru odihnă, colectiviștii Gruia Nicolae și Corduș Ion citesc diferite articole din ziar. Un deosebit interes prezintă articolele privind mersul lucrărilor agricole din campania de vară publicate în ziarul „Înainte“. Tov. Budid Anton, bibliotecarul, în numai cîteva zile a citit la arte, colectiviștilor, pe capitole. Raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la recenta Plenară. Capitolul privind dezvoltarea sectorului zootehnic, bogat izvor de venituri, a constituit baza numeroaselor discuții. Ziarele sunt la îndemîna tuturor, fiind afișate zilnic. Și cei care lucrează pe combine se bucură în timpul pauzei de odihnă instructivă și plăcută. Li se citesc articole din ziare, se fac lecturi în grup din broșuri agrotehnice și, adesea, radioul îi delectează cu cîntece populare oltenești. Agitația vizuală de la aria de treier a gospodăriei colective „înainte“ din comuna Coțofenii din Față este bine folosită și contribuie din plin la susținerea campaniei agricole de vară. P. MONDOC AU APĂRUT 1 * In colecția „Cunoștințe economice" nr. 16 Dezvoltarea bazei tehnicomateriale a socialismului în R. P. R. de I. CHIRCULESCU și L. MELINTE Noțiunea de bază tehnică-materială a socialismului a căpătat o largă popularitate in rindul oamenilor muncii din țara noastră, obiectivul principal al desâvîrșirii construcției socialismului în R.P.R. fiind tocmai dezvoltarea bazei tehnice-materiale a socialismului și încheierea proceului de făurire a relațiilor de producție socialiste în întreaga economie. In broșura de față se explică pe înțelesul oamenilor muncii o serie de noțiuni și de probleme legate de baza tehnică-materială a socialist t malici. In prima parte a broșurii autorii înfățișează istoricele succese obținute de oamenii muncii conduși de partid pe drumul construirii socialismului. In partea a 2-a a broșurii se arată grandiosul program de dezvoltare a bazei tehnice materiale al socialismului adoptat de cel de-al 111-lea Congres al P.M.R. In vederea creșterii rapide și multilaterale a forțelor de producție în țara noastră, în cadrul planului de 6 ani, atenție deosebită se acordă introducerii pe scară largă în producție a celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii Prezentând rolul hotăritor al manselor muncitoare conduse de partid M în crearea și dezvoltarea bazei tehnico-materiale a socialismului, autorii arată sarcinile mărețe ce revin oamenilor muncii in dezvoltarea forțelor de producție în vederea creării belșugului de produse care va permite trecerea la satisfacerea din ce in ce mai largă a cerințelor materiele și culturale ale poporului. In colecția „Cunoștințe economice" nr. 17. Marca fabricii (calitatea produselor) de I. MILETINEANU și I. ENE Răspunzind unor cerințe de o deosebită actualitate, broșura „Marca fabricii“ contribuie la popularizarea în rândul celor mai largi mase de oameni ai muncii a unor cunoștințe economice legate de realizarea unei sarcini centrale a întregii noastre economii naționale — îmbunătățirea permanentă a calității produselor. In broșură se arată că produsele de calitate superioară sunt acelea care corespund întru totul scopului pentru care au fost fabricate, fiind o durată de întrebuințare îndelungată și prezentându-se cu un aspect atrăgător potrivit gusturilor și exigențelor mereu sporite ale consumatorilor. După ce prezintă însemnătatea calității produselor, autorii se opresc îndeosebi asupra principalelor mijloace și căi de ridicare a calității produselor. Broșura popularizează în paginile sale experiența înaintată a colectivelor de muncitori, tehnicieni și ingineri, care în lupta pentru calitate au obținut succese remarcabile. 1600 pionieri și elevi din raionul Filiași petrec vacanța în tabere Prin grija partidului, care zi de zi se străduiește să creeze tineretului nostru o viață cît mai fericită, frumoasă și îmbelșugată, în vara aceasta vor pleca la odihnă în tabere centrale și regionale un număr de 160 pionieri și elevi dintre cei mai silitori la învățătură. Fiii colectiviștilor și muncitorilor vor petrece vacanța de vară în locuri pitorești din regiunea noastră. In prima jumătate a lunii august, 45 de pionieri și elevi se vor bucura de frumusețea climatului subcarpatic, petrecînd clipe frumoase în tabăra de la Călugăreni, iar 60 de școlari vor fi în tabăra de la Stănești. In cea de-a doua jumătate a lui august, 55 de pionieri vor fi oaspeții taberei regionale „Victoria“. LEPĂDATU CONSTANTIN, coresp. ----= oggg--- Intensă activitate culturală La căminul cultural din comuna Jirov, raionul Strehaia se desfășoară o intensă activitate culturală. Directoarea căminului cultural antrenează tineri și tinere din comună la brigada artistică de agitație, la formațiile artistice de dansuri și la cor. Acum, în campania de vară, tov. Gândescu Ioana, directoarea căminului se află în mijlocul țăranilor la ariile de treier. Face recenzia unei cărți, citește un articol din ziar. Deși muncile de vară sunt în toi, tineri ca Boldici Istrate, Jiroveartu Gheorghe, vin seară de seară la cămin pentru pregătirea programelor artistice. In fiecare duminică echipa artistică organizează șezători literare. Artiștii amatori din Jirov s-au făcut cunoscuți și în comunele Malu Roșu, Cernaia și Vlădești. Brigada artistică a prezentat de curînd un program cu tema : „Nici un spic să nu se piardă“. TATARU VIRGIL coresp. f Corespondențele participă la „concursul nostru“). LA C. I. L. TG. JIU S-au Încheiat cursurile universității populare Pentru cunoașterea problemelor privind desăvîrșirea construcției socialiste, dezvoltarea multilaterală a economiei naționale, crearea de noi ramuri industriale, avîntul neîntrerupt al tehnicii moderne, transformarea socialistă a agriculturii, dezvoltarea științei și culturii, se cere din partea oamenilor muncii să fie înarmați cu bogate și variate cunoștințe, să aibă o temeinică pregătire ideologico-profesională. Pentru a satisface această necesitate, Consiliul central al sindicatelor, Ministerul Invățămîntului și Culturii și S.R.S.C., au înființat și în cadrul Complexului de industrializare a lemnului Preajba-Tg. Jiu o universitate populară muncitorească la care au urmat 66 cursanți. Frecventarea acestei forme de învățămînt de către muncitori i-a ajutat să-și formeze o concepție științifică despre societate, cultivîndu-le o dragoste nețărmurită față de patrie, față de partid. Le-a dezvoltat gustul pentru frumos și a contribuit la ridicarea pregătirii lor tehnico-profesionale și ideologico-politice. Din cei 66 cursanți, 28 sînt fruntași în ducție. Toți sînt muncitori care prelucrează direct în procesul de producție, sau sînt ajutori de maiștri. In primul an de învățămînt al universității au fost predate lecții cu următoarele discipline : matematică, tehnologia lemnului, economie politică, geografie etc. — discipline predate de către cei mai buni profesori trimiși de S.R.S.C. In timpul frecventării acestor cursuri, nici un muncitor nu a fost sub normă, iar unii dintre ei, printre care Florica Stipi, Elisabeta Meneș, Ion Ion Negrea, Dumitru Badea și Tocan, alții s-au situat printre fruntașii în producție, au dat lucrări de calitate și și-au îndeplinit sarcinile de plan. Uni dintre ei (16 muncitori) datorită pregătirii la aceste cursuri s-au înscris la școala medie serală de pe lingăr complex. In anul de învățămînt 1961—1962 este necesar ca încă de pe acum, să se ia unele măsuri tehnico-organizatorice pentru asigurarea condițiilor necesare bunei desfășurări a cursurilor. Va trebui ca secțiile să fie predate în așa fel încît, toți muncitorii din schimburi să fie prezenți la cursuri. Pentru viitor ar fi bine să se procure un aparat de proiecție și să se prezinte un ciclu de diafilme cu caracter științific, precum și diverse materiale didactice (hărți, planșe etc.) și să organizeze pe lingă universitatea populară un lectorat. VICTOR IN MARA, coresp. 7 NrATN TE Noua școală elementară de 4 ani din satul Criva, comuna Vîrvoru, construită prin muncă voluntară un timp record (6 luni). Pornind de la obiective concrete în acest an, obiectivele de seamă care au stat în fața întreprinderii forestiere Novaci au fost: realizarea unei producții de calitate, creșterea continuă a indicilor de utilizare a masei lemnoase, valorificarea superioară și rațională a pădurilor. Pornind de la aceste obiective, colectivul de muncă al întreprinderii și-a luat însemnate angajamente în producție, atît la începutul anului, cot mai ales în urma dezbaterii Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării partidului, chemînd chiar la întrecere toate întreprinderile forestiere din regiune. Spre îndeplinirea planului de producție, a angajamentelor luate, a fost îndreptată întreaga muncă politică și organizatorică a organizației de bază. Comuniștii, agitatorii, activul fără de partid, au fost îndrumați cum să muncească în mijlocul muncitorilor spre a le lămuri necesitatea înfăptuirii obiectivelor stabilite, îndeplinirea înainte de termen a planului de producție. îndrumat îndeaproape de organizația de bază, comitetul sindicatului a dat la rîndul său o atenție deosebită întrecerii socialiste, găsirii formelor cele mai potrivite pentru antrenarea în întrecere a tuturor muncitorilor. Totodată a fost extinsă întrecerea pe profesii. Periodic, organizația de bază și comitetul sindicatului au analizat mersul întrecerii, rezultatele obținute. Cu prilejul acestor analize s-a generalizat experiența bună a unor colective și muncitori fruntași, s-au luat măsuri pentru lichidarea lipsurilor, acolo unde s-au constatat rămîneri în urmă. Organizația de bază și comitetul sindicatului au popularizat pe larg metodele înaintate ale colectivelor și muncitorilor fruntași, rezultatele lor. La panoul de onoare și la gazeta de perete au fost popularizați deseori muncitorii fruntași Vasile Roșea, Gheorghe Căplănuș, Valter Vărzaru, care obțin cele mai bune rezultate. Rezultatele muncii, desfășurată de organizația de bază, de comitetul sindicatului în rîndul muncitorilor, măsurile tehnico-organizatorice luate de conducerea întreprinderii pentru introducerea pe scară largă a mecanizării, s-au văzut recent, cu prilejul analizei muncii pe primul semestru al anului. Astfel, în această perioadă colectivul întreprinderii forestiere Novaci a îndeplinit planul la producția globală în proporție de 109 la sută, iar la producția marfă în proporție de 122 la sută. Paralel cu îndeplinirea planului de producție la exploatarea și industrializarea masei lemnoase, s-a desfășurat și o activitate în domeniul lucrărilor de întreținere și împăduriri. La aceste lucrări și-a adus contribuția și tineretul din comunele Novaci, Jupînești, Cărbunești și altele, obținîndu-se economii de aproape 110.000 lei. NICU GITAN, coresp. (Corespondența participă la concursul ziarului nostru). Deschiderea expoziției „Tehnica nouă în slujba septenalului“ Ieri după amiază, în holul Sfatului popular regional Oltenia a avut loc deschiderea expoziției „Tehnica nouă în slujba septenalului“. Cu acest prilej, tov. dr. Ion Bîrzu, — vicepreședinte al Consiliului regional A.R.L.U.S. Oltenia a vorbit despre succesele obținute de Uniunea Sovietică in îndeplinirea sarcinilor din planul septenal, scoțînd în relief dezvoltarea impetuoasă a științei și tehnicii sovietice. De la început, expoziția s-a bucurat de afluența unui număr mare de oameni ai muncii. Vizitatorii sînt atrași îndeosebi de panourile care ilustrează automatizarea proceselor de producție pe agregate și chiar secții întregi. De altfel, peste tot ai să întîlnești imaginile mașinilor și agregatelor folosite atît în industria metalurgică, minieră, petroliferă, chimică, în transporturi, ca și în agricultură. In primul panou predomină noul furnal de la Combinatul metalurgic din Nijni-Taghil — unul din numeroasele unități de producție intrate în funcțiune în anul 1959. Tot în acest panou sînt arătate aspecte dintr-o secție intrată în funcțiune la Combinatul de nichel din regiunea Orenburg. Ceea ce stîrnește mai mult admirația în acest panou este secția automatizată de la uzina de rulmeți din Moscova. In secție, pe lîngă zecile de mașini care lucrează comandate de la distanță, nu se vede decit un singur om care urmărește procesul de producție. Panoul următor prezintă o vedere de pe șantierul noului furnal în construcție de la Combinatul metalurgic din Stalinsk, iar alături este prezentat laminorul automatizat de la Combinatul metalurgic din Dniepropetrovsk, precum și pupitrul de comandă al unei secții a Combinatului metalurgic din Nijni-Taghil. Din industria minieră este scoasă în evidență noua combină K-26 pentru tăierea și încărcarea cărbunelui din straturile înclinate. Productivitatea acestei mașini este de două tone pe minut. Un alt panou redă folosirea izotopilor radioactivi în industrie. Alte panouri redau aspecte în ceea ce privește mecanizarea și automatizarea în industria încălțămintei, textilă, de ceasornicărie, mobilă etc. Ceea ce atrage în mod deosebit atenția aici este linia automată de prelucrare în vid a lămpilor de televizoare de la uzina de lămpi electrice din Moscova. Sectorul construcțiilor de locuințe este, de asemenea, prezent în expoziție. Sînt redate aici aspecte de la unele șantiere de construcție unde se folosesc prefabricatele. Atrage atenția în mod deosebit construcția unei autostrăzi cu mijloace moderne mecanizate. Agricultura este prezentă la expoziție prin multiplele imagini — începînd de la arat și însămînțat — și pînă la recoltat, mașini care ușurează mult munca omului și o fac mai productivă. Expoziția poate fi vizitată timp de 15 zile. Procedee avansate de lucru în sudură — E gata, tovarășe Diaconu ! Cred că această soluție este cea mai bună. — La aceasta m-am gîndit și eu, tovarășe Pop. Acetilena produsă în stația centrală pe care am proiectat-o va fi de o calitate mai bună. Se va înlătura munca manuală de alimentare. Vor dispare din fabrică generatoarele acestea mici de acetilenă care împînzesc sectoarele și, bineînțeles, se vor descongestiona însemnate suprafețe industriale. In același timp, vor fi înlăturate eventualele posibilități de explozie a vreunui generator. Cred că și proiectul conductelor de aducțiune de la stația centrală la fiecare hală de fabricare prezintă oarecare avantaje. — Desigur. Dar să lăsăm aceasta s-o discutăm mai tîrziu. Știi, am văzut memoriul tehnic întocmit în urma experiențelor făcute privind introducerea sudurii semiautomate la L.D.E. pe care-l vom înainta la Direcția generală. Am convingerea că vom reuși după cltăva vreme să obținem parametri și mai buni, deși primele experiențe arată că rezultatele sînt net superioare sudurii manuale. — Da... Cei 18 muncitori pe care i-am pregătit să mînuiască aparatele de sudură specială promit că ne vor fi de sprijin în această acțiune, dar... Aici s-a întrerupt, datorită intervenției mele, una din discuțiile obișnuite pe care o purtau deunăzi Gavrilă V. Pop, sudorul șef al uzinelor „Electroputere“ și inginerul Vlad Diaconu. La întrebarea care e sfera de aplicare a procedeelor de sudură în uzinele „Electroputere“, tov. Gavrilă Pop a arătat că în prezent aici se folosesc cu bune rezultate sudura automată și semiautomată sub strat de flux, sudura în mediu de argon, cu electrod culcat și prin rezistență în capete și prin puncte. Din cele ce mi-a spus interlocutorul, am tras concluzia că de aici, din serviciul relativ tînăr (fiind constituit doar de cîteva luni) „pleacă“ în sectoarele de producție procedeele de sudură moderne care sînt îndreptate spre îmbunătățirea calității produselor, spre ridicarea parametrilor tehnici ale acestora la nivelul celor similare de pe piața mondială, așa cum a indicat cel de al III-lea Congres al P.M.R. SUDURA AUTOMATĂ ȘI CALITATEA de un mare necaz. După executarea cu sudură automată a cusăturilor curelor, de la transformatori cu puteri cuprinse între 315 și 1000 kVA, s-au înlăturat curgerile dese care se produceau în perioada cînd se sudau manual. Aceasta deoarece în prezent au dispărut posibilitățile de apariție, în urma sudării, a porilor, crăpăturilor sau incluziunilor nemetalice. In același timp, penetrația este mai bună iar rezistența la rupere mărită. Același lucru se poate spune și despre calitatea sudurii la schelele de la transformatorii de 1000-1600 kVA precum și cea de la axele motoarelor electrice. Aici cînd nervurile butucului rotoarelor se fixau prin sudură manuală pe ax la mai mult din jumătate ieșeau defecte, îndeosebi crăpături. Aceasta dădea de lucru în plus nu numai su LA UZINELE „ELECTROPUTERE” dărilor ci și lăcătușilor și strungarilor. In general, era o muncă de slabă calitate la care productivitatea era redusă și se foloseau în plus materiale, bani etc. In urma aplicării procedeului de sudură automată sub pernă de flux, pe lîngă faptul că o sudură nu se mai execută din 3—5 treceri ca înainte, ci dintr-o singură trecere, obținîndu-se o productivitate a muncii de patru ori mai mare iar calitatea este ireproșabilă, crăpăturile, incluziunile nemetalice și porii s-au înlăturat în întregime. Aceeași calitate superioară se răține și la sudarea barelor de aluminiu atelierul de bobinaj-transformatori, suîn bare ce se execută în mediu de argon precum și la sudarea cu electrod culcat a rezervoarelor de ulei. DE LA 13 KGM/CM2 LA 19,9 KGM/CM2 distentă chiar decit materialele înseși. Prin aceasta se creează posibilitatea obținerii unor produse de înaltă tehnicitate și de calitate superioară. Și alte caracteristici arată superioritatea netă a acestor procedee avansate de lucru. Așa de pildă, experiențele au demonstrat că la o cusătură sudată semiautomat crește rezistența la rupere de la 45 kgf/mm2 la 48—50 kgf/mm2 iar alungirea de la 23—25 la sută la 30—35 la sută. In același timp, penetrația (puterea de pătrundere) este superioară celei manuale și se obțin însemnate economii de materiale de sudură, iar productivitatea la execuție depășește de 2,5-6 ori pe cea manuală. IN VIITOR, PROCEDEELE SPECIALE DE SUDURA SE VOR EXTINDE De la începutul anului, volumul de sudură executată prin procedee speciale de lucru în cadrul uzinelor „Electroputere“ a depășit de două ori pe ce! din întreg anul trecut. Am aflat apoi că de cîteva zile se experimentează metoda de îmbinare a două table din oțel folosind ca material de adaos sîrmă de cupru. Aceasta este o sudură antimagnetică și se va folosi la sudarea cuvelor de la întrerupătorii în ulei puțin de 100 kV. Procedeul se aplică pentru prima oară în țara noastră. Tot în fază experimentală se află și metoda de sudură în capete prin rezistență. Prin aplicarea acesteia se vor suda deșeurile de țevi ce rămîn de la confecționarea cuvelor transformatorilor și în felul acesta se vor obține însemnate economii. De asemenea, zilele acestea va începe să se aplice și tăierea oxiacetilenică automată a materialelor feroase. Dragostea de meseria aleasă a unor ingineri cum sînt Vlad Diaconu, Gheorghe Momîrleanu și alții din cadrul serviciului, preocuparea pentru ridicarea calificării sudorilor din partea inginerilor și a comitetului U.T.M. care a inițiat concursul pentru „Cel mai bun sudor" și sprijinul pe care-1 acordă organizația de partid extinderii acestei metode sînt indici ce arată că în viitor la uzinele „Electroputere“, mîndria industriei regiunii noastre, se vor obține rezultate și mai bune în îmbunătățirea calității lucrărilor, în creșterea productivității muncii și îndeplinirea angajamentelor luate. M. COANDA Pe lîngă aspectul plăcut, lipsa de pori, incluziuni și crăpături, cusătura executată cu aparatele de sudură automată și semiautomată are o rezistență superioară. După măsurări repetate s-a stabilit că rezistența unei cusături executată automat și semiautomat crește de la 13 kgm/cm2 la 19,9 kgm/cm2. Acest lucru are o mare însemnătate întrucît la unele repere de *— De cîtva timp, controlorii tehnici de calitate din sectorul transformatori — a arătat tov, Pop — s-au scăpat^ multe ori partea sudată este mai re» ük întreprinderea raională de industrie locală Calafat, str. N. Bălcescu nr. 17, telefon 124 —138. Execută produse din prefabricate de beton conform STAS, ca: borduri, pavele și altele. Vinde din stoc îglă solzi dim. 17 x 33. Vinde materiale de construcție, orice cantitate : piatră, nisip, mărgăritar, la pref cont, catalog prin încheieri de contracte. VA INVITĂ SA PETRECETI O SEARA PLĂCUTA U NOUL RESTAURANT CONA $FECALITĂȚI CULINARI ȘI BĂUTURI A? — SERVICIUL IREPROȘABIL — ■TfrfiT1i íTiiüímgg— ■ fi* -3W CRAIOVA CINEMATOGRAFE Casa de cultură a sindicatelor filmul : Nu aștepta luna mai. „Patria“ filmul: Fii atentă buniculo ! „Maxim Gorki“ filmul : Bufonul regelui „30 Decembrie" filmul : Imagini ale unui trecut glorios „23 August“ filmul : Bufonul regelui „Tineretului“ filmul: Pisica își scoate ghiarele „8 Mai“ filmul. Mama India. Muzeul „Procesul luptătorilor ceferiști și petroliști din iunie-iulie 1934” din Graiova, str. Unirii nr. 9 este deschis Intre orele 8,30—13 și 17— 20,30. Muzeul de artă din Graiova este deschis intre orele 10—13 și 17—20. Muzeul regional al Olteniei este deschis intre orele 9—13 și 17—20. BIBLIOTECI Biblioteca centrală regională este deschisă între orele 8—20. Biblioteca casei de cultură a sindicatelor din Craiova este deschisă între orele 9—13 și 17—21. RADIO DUMINICA 23 IULIE DIN PROGRAMUL I 6.00 Cîntece și jocuri populare romînești. 6.30 „In excursie“ —• muzică ușoară. 7.00 Buletin de știri. Sumarul presei centrale. 7.15 Muzică de estradă. 8.00 Școala și viața. 8.30 Piese simfonice de compozitori romîni. 9.00 Poemul simfonic „Til Buhoglindă“ prezentat un montaj muzical-literar. 9.30 Teatru la microfon,pentru copii. 10.25 Muzică distractivă. artistice de amatori 11.00 Formații participante la Cel de-al VI-lea concurs pe țară. Corul Direcției Regionale C.F.R. Brașov. 11.30 VORBEȘTE MOSDOVA! 12.00 Viața nouă a satelor. Program de cîntece și jocuri. 12.25 Fragmente din operete. 13.00 Radiojurnal. 13.10 De toate pentru toți. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 „Vitrina cu noutăți“. In program muzică populară. 14.30 Muzică ușoară. 14.55 Săptămîna muzicii poloneze. 15.20 La șezătoare. 16.00 Frumusețile patriei oglindite ch folclorul nostru și cu cîntecul și jocul de-a lungul Mureșului. 16.30 Muzică corală de Augustin Bena. 16.45 Estrada melodiilor. 17.15 Muzică ușoară. 18.45 Muzică. 19.30 „Melodii, melodii“ — program de muzică ușoară romînească. 20.00 Teatru la microfon „2248 33 — Aici centrala... vă dăm numărul“. 20.50 Piese vocale. 21.05 Cîntă ansamblul instrumental condus de Vilmos Körmendi din R. P. Ungară. 21.30 Noi înregistrări ale orchestrei de muzică populară „Cindrelul“ a Filarmonicii de Stat din Sibiu, dirijor Nicolae Irimescu. In program : Invîrtita măirenilor, o polcă din Cristian, Jiana de la Jina, Invîrtita din Săliște, un landler și o hațegană din Sibiu, doina „Sară bună mîndrulița“, Cîntecul din folclorul nou „Dragă mi-i mîndruța mea“, melodia „Eu pe deal, mîndru-i pe șes“, voce Mutin Dumitru, cîntecul „Cu soarele de sus“ voce Maria Coterlea și o învîrtită din Gîrbova, la acordeon Constantin Bordeanu. 22.00 Radiojurnal, Buletin meteorologic. Sport. 22.35 Muzică de dans. 23.10 Ciclul „Simfoniile lui Brahms, dirijate de Bruno Walter“. Simfonia a IV-a în mi minor. 23.52—23.55 Buletin de știri. DIN PROGRAMUL II 14.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 14.15 Muzică instrumentală interpretată de soliști romîni. 14.30 La Microfon: „Satira și umorul“. 15.15 Concert de estradă. 16.00 Oameni și fapte. 16.10 Muzică distractivă interpretată de fanfară. 16.30 „In vîrtejul jocului“. 17.00 Program interpretat de violonistul Mihai Constantinescu. „Siciliana“ și „Rigandon“ de Francoeur Kreisler. „La campanella“ de Paganini. 17.15 Emisiune literară. 17.25 Concert din muzica popoarelor. 18.20 Cîntă Benjamino Gigli. In programarii din opere. 19.00 Itinerarii vechi și noi. 19.15 Muzică ușoară romînească. 19.30 Muzică populară romînească interpretată de Magda Constantinescu, Tudor Pană și Nicolae Albulescu. 20.00 Buletin de știri. 20.05 Muzică de dans. 20.30 Almanah muzical nr. 7. 21.15 Lectură ghicitoare. 21.30 Muzică de dans. 22.30 Romanțe interpretate de Jean Iacobescu, Dorel Livianu și George Niculescu. 23.00 Buletin de știri. 23.10—24.00 Muzică de dans. »II* Atelierul de reparat utilaj comercial, cu sediul în Craiova, Calea Lemn nr. 170, telefon 1075, execută orice fel de lucrări de strungărie, atît cu materialul clientului, cît și cu materialul atelierului.