Inainte, iulie 1961 (Anul 18, nr. 5087-5112)

1961-07-22 / nr. 5105

psg. 2 Agitația vizuală în sprijinul campaniei de vară Panourile, lozincile, gazetele de arte sunt elemente ce întregesc tabloul mun­cii însuflețite care se desfășoară în aceste zile la ariile de treier. Un panou, o lozincă, un articol, în limbajul lor sugestiv îți vorbesc cu mîndrie de re­zultatele frumoase obținute de cei care dau bătălia pentru strîngerea și treie­ratul păioaselor la timp și fără pier­deri. în comuna Coțofenii din Față, raio­nul Craiova, cu mult timp înainte de începerea campaniei de vară, sfatul popular comunal s-a îngrijit de asigu­rarea materialului necesar pentru o vie agitație vizuală la ariile de treier. La aria de treier a gospodăriei co­lective „înainte“ din Coțofenii din Fa­ță, agitația vizuală are un puternic caracter mobilizator, contribuind la provocarea întrecerii socialiste între brigăzi și la popularizarea fruntașilor. Panoul cu fotomontaje așezat la loc vizibil, prin graiul imaginilor, face cu­noscute­ colectiviștilor realizările regi­mului de democrație populară, aspecte din viața nouă a satelor noastre. Nu lipsesc nici fotografiile care exprimă realizările oamenilor muncii din țările prietene. In preocupările colectiviștilor a de­venit o obișnuință, chiar o necesitate să se oprească pentru cîteva clipe în fața panoului cu fotomontaje, care la două-trei zile se schimbă. Multe au cunoscut și învățat colectiviștii din Co­­țofenii din Față din fotografiile ex­puse în acest panou. — Ai citit articolul despre arăturii«­adinei de vară ? — Ai văzut, că cei din brigada a patra au fost popularizați la gazetă pentru rezultatele obținute? — Ce zid de caricatura cu pescuitul?­­ Asemenea discuții se înfiripă între harnicii colectiviști care dau zor pen­­­tru terminalul treierișului, dar care nu uită să zăbovească în timpul pauzelor și în fața gazetei de arie, oglindă a activității lor. Intr-adevăr, gazeta de arie de aici își trăiește viața prin pu­blicarea periodică a articolelor de cea mai acută actualitate. Popularizarea fruntașilor este o ru­brică nelipsită a gazetei, în care s-au înscris numele brigadierilor Păun N. Constantin, Ciucă Ion, ale harnicilor colectiviști Vasile C. Ștefan, Grețu Ma­ria, Duică Vasile, Victor Oprea și alții. Cu pricepere și eficacitate este folo­sită și rubrica „Știați că...“, rubrică ce aduce la cunoștință cititorilor ulti­mele rezultate obținute de fruntașii re­­­coltelor bogate atît din localitate cît și din celelalte comune ale regiunii. Cu un deosebit interes colectiviștii ur­măresc zi de zi veștile publicate în a­­cest spațiu rezervat ultimelor noutăți. Caricatura, deși mai puțin folosită, e un gen gazetăresc care a prins bine celor din Coțofenii din Față. Oamenii de aici sînt gospodari harnici dar... cîte unii mai sînt amatori ai undiței. In obiectiv au fost prinși cei din brigada a treia condusă de Oligă Grigore. Și critica le-a prins bine: brigada a terminat prima treieratul griului. Periodic, gazeta publică articole pri­vind situația internațională într-o pe­rioadă anumită. Adesea, în pauzele pentru odihnă, colectiviștii Gruia Nico­­lae și Corduș Ion citesc diferite arti­cole din ziar. Un deosebit interes pre­zintă articolele privind mersul lucrări­lor agricole din campania de vară pu­blicate în ziarul „Înainte“. Tov. Budid Anton, bibliotecarul, în numai cîteva zile a citit la arte, colectiviștilor, pe capitole. Raportul prezentat de tovară­șul Gheorghe Gheorghiu-Dej la recenta Plenară. Capitolul privind dezvoltarea sectorului zootehnic, bogat izvor de venituri, a constituit baza numeroase­lor discuții. Ziarele sunt la îndemîna tuturor, fiind afișate zilnic. Și cei care lucrează pe combine se bucură în timpul pauzei de odihnă ins­tructivă și plăcută. Li se citesc articole din ziare, se fac lecturi în grup din broșuri agrotehnice și, adesea, radioul îi delectează cu cîntece populare olte­nești. Agitația vizuală de la aria de treier a gospodăriei colective „înainte“ din comuna Coțofenii din Față este bine folosită și contribuie din plin la sus­ținerea campaniei agricole de vară. P. MONDOC AU APĂRUT 1 * In colecția „Cunoștințe economice" nr. 16 Dezvoltarea bazei tehnico­­materiale a socialismului în R. P. R. de I. CHIRCULESCU și L. MELINTE Noțiunea de bază tehnică-materi­­ală a socialismului a căpătat o lar­gă popularitate in rindul oamenilor­­ muncii din țara noastră, obiectivul­­ principal al desâvîrșirii construcției­­ socialismului în R.P.R. fiind tocmai­­ dezvoltarea bazei tehnice-materiale­­ a socialismului și încheierea proce­­­­­ului de făurire a relațiilor de pro­­­­ducție socialiste în întreaga econo­­­­­­mie. In broșura de față se explică pe­­ înțelesul oamenilor muncii o serie­­ de noțiuni și de probleme legate de­­ baza tehnică-materială a socialis­t t malici. In prima parte a broșurii autorii înfățișează istoricele succese obți­nute de oamenii muncii conduși de­­­ partid pe drumul construirii socia­lismului. In partea a 2-a a broșurii se a­rată grandiosul program de dezvol­tare a bazei tehnice materiale a­l socialismului adoptat de cel de-al­­ 111-lea Congres al P.M.R. In vederea creșterii rapide și multilaterale a forțelor de producție în țara noastră, în cadrul planului de 6 ani, atenție deosebită se acordă introducerii pe scară largă în producție a celor mai­­ noi cuceriri ale științei și tehnicii Prezentând rolul hotăritor al ma­n­­selor muncitoare conduse de partid M în crearea și dezvoltarea bazei teh­­­nico-materiale a socialismului, au­torii arată sarcinile mărețe ce revin oamenilor muncii in dezvoltarea for­­­­țelor de producție în vederea creării­­ belșugului de produse care va per­mite trecerea la satisfacerea din ce in ce mai largă a cerințelor mate­riele și culturale ale poporului. In colecția „Cunoștințe economice" nr. 17. Marca fabricii (calitatea produselor) de I. MILETINEANU și I. ENE Răspunzind unor cerințe de o deosebită actualitate, broșura „Mar­ca fabricii“ contribuie la populari­zarea în rândul celor mai largi mase de oameni ai muncii a unor cunoș­tințe economice legate de realiza­rea unei sarcini centrale a întregii noastre economii naționale — îm­bunătățirea permanentă a calității produselor. In broșură se arată că produsele de calitate superioară sunt acelea care corespund întru totul scopului pentru care au fost fabricate, fiind o durată de întrebuințare îndelun­gată și prezentându-se cu un aspect atrăgător potrivit gusturilor și exi­gențelor mereu sporite ale consuma­torilor. După ce prezintă însemnătatea calității produselor, autorii se opresc îndeosebi asupra principalelor mij­loace și căi de ridicare a calității produselor. Broșura popularizează în paginile sale experiența înaintată a colecti­velor de muncitori, tehnicieni și in­gineri, care în lupta pentru calitate au obținut succese remarcabile. 160­­0 pionieri și elevi din raionul Filiași petrec vacanța în tabere Prin grija partidului, care zi de zi se străduiește să creeze tineretului nos­tru o viață cît mai fericită, frumoasă și îmbelșugată, în vara aceasta vor pleca la odihnă în tabere centrale și regionale un număr de 160 pionieri și elevi dintre cei mai silitori la învă­țătură. Fiii colectiviștilor și muncitori­lor vor petrece vacanța de­ vară în locuri pitorești din regiunea noastră. In prima jumătate a lunii august, 45 de pionieri și elevi se vor bucura de frumusețea climatului subcarpatic, petrecînd clipe frumoase în tabăra de la Călugăreni, iar 60 de școlari vor fi în tabăra de la Stănești. In cea de-a doua jumătate a lui august, 55 de pio­nieri vor fi oaspeții taberei regionale „Victoria“. LEPĂD­ATU CONSTANTIN, coresp. ----= o­ggg---­ Intensă activitate culturală La căminul cultural din comuna Ji­­rov, raionul Strehaia se desfășoară o intensă activitate culturală. Directoarea căminului cultural antrenează ti­neri și tinere din comună la brigada ar­tistică de agitație, la formațiile artistice de dansuri și la cor. Acum, în campa­nia de vară, tov. Gândescu Ioana, direc­toarea căminului se află în mijlocul ță­ranilor la ariile de treier. Face recenzia unei cărți, citește un articol din ziar. Deși muncile de vară sunt în toi, ti­neri ca Boldici Istrate, Jiroveartu Gheor­ghe, vin seară de seară la cămin pentru pregătirea programelor artistice. In fie­care duminică echipa artistică organi­zează șezători literare. Artiștii amatori din Jirov s-au făcut cunoscuți și în co­munele Malu Roșu, Cernaia și Vlă­­dești. Brigada artistică a prezentat de curînd un program cu tema : „Nici un spic să nu se piardă­“. TATARU VIRGIL coresp. f Corespondențele participă la „con­cursul nostru“). LA C. I. L. TG. JIU S-au Încheiat cursurile universității populare Pentru cunoașterea problemelor pri­vind desăvîrșirea construcției socialis­te, dezvoltarea multilaterală a econo­miei naționale, crearea de noi ramuri industriale, avîntul neîntrerupt al teh­nicii moderne, transformarea socialis­tă a agriculturii, dezvoltarea științei și culturii, se cere din partea oameni­lor muncii să fie înarmați cu bogate și variate cunoștințe, să aibă o temei­nică pregătire ideologico-profesională. Pentru a satisface această necesitate, Consiliul central al sindicatelor, Mi­nisterul Invățămîntului și Culturii și S.R.S.C., au înființat și în cadrul Com­plexului de industrializare a lemnului Preajba-Tg. Jiu o universitate popu­lară muncitorească la care au urmat 66 cursanți. Frecventarea acestei forme de în­­vățămînt de către muncitori i-a a­­jutat să-și formeze o concepție științifică despre societate, cultivîndu-le o dragoste nețărmurită față de pa­trie, față de partid. Le-a dezvoltat gustul pentru frumos și a contribuit la ridicarea pregătirii lor tehnico-profe­­sionale și ideologico-politice. Din cei 66 cursanți, 28 sînt fruntași în ducție. Toți sînt muncitori care pre­lu­crează direct în procesul de producție, sau sînt ajutori de maiștri. In primul an de învățămînt al universității au fost predate lecții­­ cu următoarele dis­cipline : matematică, tehnologia lem­nului, economie politică, geografie etc. — discipline predate de către cei mai buni profesori trimiși de S.R.S.C. In timpul frecventării acestor cursuri, nici un muncitor nu a fost sub normă, iar unii dintre ei, printre care Florica Stipi, Elisabeta Meneș, Ion Ion Negrea, Dumitru Badea și Tocan, alții s-au situat printre fruntașii în pro­ducție, au dat lucrări de calitate și și-au îndeplinit sarcinile de plan. Uni dintre ei (16 muncitori) datorită pre­gătirii la aceste cursuri s-au înscris la școala medie serală de pe lingă­r complex. In anul de învățămînt 1961—1962 este necesar ca încă de pe acum, să se ia unele măsuri tehnico-organizatorice pentru asigurarea condițiilor nece­sare bunei desfășurări a cursurilor. Va trebui ca secțiile să fie predate în așa fel încît, toți muncitorii din schim­buri să fie prezenți la cursuri. Pentru viitor ar fi bine să se procure un aparat de proiecție și să se prezinte un ciclu de diafilme cu caracter știin­țific, precum și diverse materiale di­dactice (hărți, planșe etc.) și să­­ organizeze pe lingă universitatea populară un lectorat. VICTOR IN MARA, coresp. 7 NrAT­N T­E Noua școală elementară de 4 ani din satul Criva, comuna Vîrvoru, construită prin muncă voluntară un timp record (6 luni). Pornind de la obiective concrete în acest an, obiectivele de seamă care au stat în fața întreprinderii fo­restiere Novaci au fost: realizarea unei producții­ de calitate, creșterea conti­nuă a indicilor de utilizare a masei lemnoase, valorificarea superioară și rațională a pădurilor. Pornind de la aceste obiective, co­lectivul de muncă al întreprinderii și-a luat însemnate angajamente în produc­ție, atît la începutul anului, cot mai ales în urma dezbaterii Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării partidului, chemînd chiar la întrecere toate întreprinderile forestiere din regiune. Spre îndeplinirea planului de pro­ducție, a angajamentelor luate, a fost îndreptată întreaga muncă politică și organizatorică a organizației de bază. Comuniștii, agitatorii, activul fără de partid, au fost îndrumați cum să mun­cească­ în mijlocul muncitorilor spre a le lămuri necesitatea înfăptuirii obiec­tivelor stabilite, îndeplinirea înainte de termen a planului de producție. îndrumat îndeaproape de organiza­ția de bază, comitetul sindicatului a dat la rîndul său o atenție deosebită întrecerii socialiste, găsirii formelor cele mai potrivite pentru antrenarea în în­trecere a tuturor muncitorilor. Totodată a fost extinsă întrecerea pe profesii. Periodic, organizația de bază și co­mitetul sindicatului au analizat mer­sul întrecerii, rezultatele obținute. Cu prilejul acestor analize s-a generalizat experiența bună a unor colective și muncitori fruntași, s-au luat măsuri pentru lichidarea lipsurilor, acolo unde s-au constatat rămîneri în urmă. Or­ganizația de bază și comitetul sindi­catului au popularizat pe larg meto­dele înaintate ale colectivelor și mun­citorilor fruntași, rezultatele lor. La panoul de onoare și la gazeta de pe­rete au fost popularizați deseori mun­citorii fruntași Vasile Roșea, Gheor­ghe Căplănuș, Valter Vărzaru, care ob­țin cele mai bune rezultate. Rezultatele muncii, desfășurată de organizația de bază, de comitetul sin­dicatului în rîndul muncitorilor, măsu­rile­ tehnico-organizatorice luate de con­ducerea întreprinderii pentru introduce­rea pe scară largă a mecanizării, s-au văzut recent, cu prilejul analizei muncii pe­­ primul semestru al anului. Astfel, în această perioadă colectivul întreprinde­rii forestiere Novaci a îndeplinit planul la producția globală în proporție de 109 la sută, iar la producția marfă în proporție de 122 la sută. Paralel cu îndeplinirea planului de producție la exploatarea și industriali­zarea masei lemnoase, s-a desfășurat și o activitate în domeniul lucrărilor de întreținere și împăduriri. La aceste lu­crări și-a adus contribuția și tineretul din comunele Novaci, Jupînești, Cărbu­­nești și altele, obținîndu-se economii de aproape 110.000 lei. NICU GITAN, coresp. (Corespondența participă la con­cursul ziarului nostru). Deschiderea expoziției „Tehnica nouă în slujba septenalului“ Ieri după amiază, în holul Sfatului popular regional Oltenia a avut loc des­chiderea expoziției „Tehnica nouă în slujba septenalului“. Cu acest prilej, tov. dr. Ion Bîrzu, — vicepreședinte al Consiliului regio­nal A.R.L.U.S. Oltenia a vorbit despre succesele obținute de Uniunea Sovietică in îndeplinirea sarcinilor din planul sep­­tenal, scoțînd în relief dezvoltarea im­petuoasă a științei și tehnicii sovie­tice. De la început, expoziția s-a bucurat de afluența unui număr mare de oa­meni ai muncii. Vizitatorii sînt atrași îndeosebi de pa­nourile care ilustrează automatizarea proceselor de producție pe agregate și chiar secții întregi. De altfel, peste tot ai să întîlnești imaginile mașinilor și agregatelor folosite atît în industria metalurgică, minieră, petroliferă, chimi­că, în transporturi, ca și în agricultură. In primul panou predomină noul fur­nal de la Combinatul metalurgic din Nijni-Taghil — unul din numeroasele unități de producție intrate în funcțiu­ne în anul 1959. Tot în acest panou sînt arătate aspecte dintr-o secție intrată în funcțiune la Combinatul de nichel din regiunea Orenburg. Ceea ce stîrnește mai mult admirația în acest panou este secția automatizată de la uzina de rulmeți din Moscova. In secție, pe lîngă zecile de mașini care lucrează comandate de la distanță, nu se vede decit un singur om care urmă­rește procesul de producție. Panoul următor prezintă o vedere de pe șantierul noului furnal în construc­ție de la Combinatul metalurgic din Sta­­linsk, iar alături este prezentat lami­norul automatizat de la Combinatul me­talurgic din Dniepropetrovsk, precum și pupitrul de comandă al unei secții a Combinatului metalurgic din Nijni-Ta­ghil. Din industria minieră este scoasă în evidență noua combină K-26 pentru tă­ierea și încărcarea cărbunelui din stra­turile înclinate. Productivitatea acestei mașini este de două tone pe minut. Un alt panou redă folosirea izotopi­lor radioactivi în industrie. Alte panouri redau aspecte în ceea ce privește mecanizarea și automatizarea în industria încălțămintei, textilă, de ceasornicărie, mobilă etc. Ceea ce atrage în mod deosebit atenția aici este linia automată de prelucrare în vid a lămpi­lor de televizoare de la uzina de lămpi electrice din Moscova. Sectorul con­strucțiilor de locuințe este, de aseme­nea, prezent în expoziție. Sînt redate aici aspecte d­e la unele șantiere de con­strucție unde se folosesc prefabricatele. Atrage atenția în mod deosebit con­strucția unei autostrăzi cu mijloace mo­derne mecanizate. Agricultura este prezentă la expoziție prin multiplele imagini — începîn­d de la arat și însămînțat — și pînă la re­coltat, mașini care ușurează mult munca omului și o fac mai productivă. Expoziția poate fi vizitată timp de 15 zile. Procedee avansate de lucru în sudură — E gata, tovarășe Diaconu ! Cred că această soluție este cea mai bună. — La aceasta m-am gîndit și eu, to­varășe Pop. Acetilena produsă în sta­ția centrală pe care am proiectat-o va fi de o calitate mai bună. Se va în­lătura munca manuală de alimentare­. Vor dispare din fabrică generatoarele acestea mici de acetilenă care împîn­­zesc sectoarele și, bine­înțeles, se vor descongestiona însemnate suprafețe in­dustriale. In același timp, vor fi înlă­turate eventualele posibilități de explo­zie a vreunui generator. Cred că și proiectul conductelor de aducțiune de la stația centrală la fiecare hală de fabricare prezintă oarecare avantaje. — Desigur. Dar să lăsăm aceasta s-o discutăm mai tîrziu. Știi, am vă­zut memoriul tehnic întocmit în urma experiențelor făcute privind introduce­rea sudurii semiautomate la L.D.E. pe care-l vom înainta la Direcția gene­rală. Am convingerea că vom reuși după cltăva vreme să obținem para­metri și mai buni, deși primele expe­riențe arată că rezultatele sînt net su­perioare sudurii manuale. — Da... Cei 18 muncitori pe care i-am pregătit să mînuiască aparatele de sudură specială promit că ne vor fi de sprijin în această acțiune, dar... Aici s-a întrerupt, datorită interven­ției mele, una din discuțiile obișnuite pe care o purtau deunăzi Gavrilă V. Pop, sudorul șef al uzinelor „Electro­putere“ și inginerul Vlad Diaconu. La întrebarea care e sfera de apli­care a procedeelor de sudură în uzi­nele „Electroputere“, tov. Gavrilă Pop a arătat că în prezent aici se folosesc cu bune rezultate sudura automată și semiautomată sub strat de flux, sudura în mediu de argon, cu electrod culcat și prin rezistență în capete și prin puncte. Din cele ce mi-a spus interlocu­torul, am tras concluzia că de aici, din serviciul relativ tînăr (fiind cons­tituit doar de cîteva luni) „pleacă“ în sectoarele de producție procedeele de sudură moderne care sînt îndreptate spre îmbunătățirea calității produselor, spre ridicarea parametrilor tehnici ale acestora la nivelul celor similare de pe piața mondială, așa cum a indicat cel de al III-lea Congres al P.M.R. SUDURA AUTOMATĂ ȘI CALITATEA de un mare necaz. După executarea cu sudură automată a cusăturilor cu­­relor, de la transformatori cu puteri cuprinse între 315 și 1000 kVA, s-au înlăturat curgerile dese care se produ­ceau în perioada cînd se sudau ma­nual. Aceasta deoarece în prezent au dispărut posibilitățile de apariție, în urma sudării, a porilor, crăpăturilor sau incluziunilor nemetalice. In ace­lași timp, penetrația este mai bună iar rezistența la rupere mărită. Ace­lași lucru se poate spune și despre cali­tatea sudurii la schelele de la trans­formatorii de 1000-1600 kVA precum și cea de la axele motoarelor electrice. Aici cînd nervurile butucului rotoare­lor se fixau prin sudură manuală pe ax la mai mult din jumătate ieșeau defecte, îndeosebi crăpături. Aceasta dădea de lucru în plus nu numai su­ LA UZINELE „ELECTROPUTERE” dărilor ci și lăcătușilor și strungarilor. In general, era o muncă de slabă ca­litate la care productivitatea era re­dusă și se foloseau în plus materiale, bani etc. In urma aplicării procedeului de sudură automată sub pernă de flux, pe lîngă faptul că o sudură nu se mai execută din 3—5 treceri ca înainte, ci dintr-o singură trecere, obținîndu-se o productivitate a muncii de patru ori mai mare iar calitatea este ireproșa­bilă, crăpăturile, incluziunile nemeta­lice și porii s-au înlăturat în întregime. Aceeași calitate superioară se ră­ține și la sudarea barelor de aluminiu atelierul de bobinaj-transformatori, su­în bare ce se execută în mediu de argon precum și la sudarea cu electrod cul­cat a rezervoarelor de ulei. DE LA 13 KGM/CM2 LA 19,9 KGM/CM2 distentă chiar decit materialele înseși. Prin aceasta se creează posibilitatea obținerii unor produse de înaltă teh­nicitate și de calitate superioară. Și alte caracteristici arată superioritatea netă a acestor procedee avansate de lucru. Așa de pildă, experiențele au demonstrat că la o cusătură sudată se­miautomat crește rezistența la rupere de la 45 kgf/mm2 la 48—50 kgf/mm2 iar alungirea de la 23—25 la sută la 30—35 la sută. In același timp, pe­netrația (puterea de pătrundere) este superioară celei manuale și se obțin însemnate economii de materiale de sudură, iar productivitatea la execuție depășește de 2,5-6 ori pe cea manuală. IN VIITOR, PROCEDEELE SPECIALE DE SUDURA SE VOR EXTINDE De la începutul anului, volumul de sudură executată prin procedee speci­ale de lucru în cadrul uzinelor „Elec­­troputere“ a depășit de două ori pe ce! din întreg anul trecut. Am aflat apoi că de cîteva zile se experimentează metoda de îmbinare a două table din oțel folosind ca material de adaos sîrmă de cupru. Aceasta este o sudură antimagnetică și se va folosi la sudarea cuvelor de la întrerupătorii în ulei puțin de 100 kV. Procedeul se aplică pentru prima oară în țara noas­tră. Tot în fază experimentală se află și metoda de sudură în capete prin rezistență. Prin aplicarea acesteia se vor suda deșeuri­le de țevi ce rămîn de la confecționarea cuvelor transfor­matorilor și în felul acesta se vor ob­ține însemnate economii. De asemenea, zilele acestea va începe să se aplice și tăierea oxiacetilenică automată a materialelor feroase. Dragostea de meseria aleasă a unor ingineri cum sînt Vlad Diaconu, Gheor­ghe Momîrleanu și alții din cadrul ser­viciului, preocuparea pentru ridicarea calificării sudorilor din partea ingineri­lor și a comitetului U.T.M. care a ini­țiat concursul pentru „Cel mai bun su­dor" și sprijinul pe care-1 acordă or­ganizația de partid extinderii acestei metode sînt indici ce arată că în vii­tor la uzinele „Electroputere“, mîndria industriei regiunii noastre, se vor ob­ține rezultate și mai bune în îmbună­tățirea calității lucrărilor, în creșterea productivității muncii și îndeplinirea angajamentelor luate. M. COANDA Pe lîngă aspectul plăcut, lipsa de pori, incluziuni și crăpături, cusătura executată cu aparatele de sudură auto­mată și semiautomată are o rezisten­ță superioară. După măsurări repetate s-a stabilit că rezistența unei cusă­turi executată automat și semiautomat crește de la 13 kgm/cm2 la 19,9 kgm/cm2. Acest lucru are o mare în­semnătate întrucît la unele repere de *— De cîtva timp, controlorii tehnici de calitate din sectorul transformatori — a arătat tov, Pop — s-au scăpat^ multe ori partea sudată este mai re» ük întreprinderea raională de industrie locală Calafat, str. N. Bălcescu nr. 17, telefon 124 —138. Execută produse din prefabricate de beton conform STAS, ca: borduri, pavele și altele. Vinde din stoc­­ îglă solzi dim. 17 x 33. Vinde materiale de construcție, orice can­titate : piatră, nisip, mărgăritar, la pref cont, catalog prin încheieri de contracte. VA INVITĂ SA PETRE­CETI O SEARA PLĂCUTA U NOUL RESTAURANT CONA $F­EC­ALITĂȚI CULINARI ȘI BĂUTURI A? — SERVICIUL IREPROȘABIL — ■TfrfiT1i íTiiüímgg— ■ fi* -3W CRAIOVA CINEMATOGRAFE Casa de cultură a sindicatelor fil­mul : Nu aștepta luna­­ mai. „Patria“ fil­mul: Fii aten­tă buniculo ! „Maxim Gor­ki“ filmul : Bufonul rege­lui „30 De­cembrie" fil­mul : Imagini ale unui tre­cut glorios „23 August“ filmul : Bufonul regelui „Tineretului“ filmul: Pisica își scoate ghiarele „8 Mai“ filmul. Mama India. Muzeul „Procesul luptătorilor cefe­riști și petroliști din iunie-iulie 1934” din Graiova, str. Unirii nr. 9 este deschis Intre orele 8,30—13 și 17— 20,30. Muzeul de artă din Graiova este deschis intre orele 10—13 și 17—20. Muzeul regional al Olteniei este deschis intre orele 9—13 și 17—20. BIBLIOTECI Biblioteca centrală regională este deschisă între orele 8—20. Biblioteca casei de cultură a sindi­catelor din Craiova este deschisă între orele 9—13 și 17—21. RADIO DUMINICA 23 IULIE DIN PROGRAMUL I 6.00 Cîntece și jocuri populare ro­­­­mînești. 6.30 „In excursie“ —• muzică ușoară. 7.00 Buletin de știri. Sumarul presei centrale. 7.15 Muzică de estradă. 8.00 Școala și viața. 8.30 Piese simfoni­ce de compozitori romîni. 9.00 Poe­mul simfonic „Til Buhoglindă“ pre­zentat un montaj muzical-literar. 9.30 Teatru la microfon,pentru copii. 10.25 Muzică distractivă. artistice de amatori 11.00 Formații participante la Cel de-al VI-lea concurs pe țară. Corul Direcției Regionale C.F.R. Bra­șov. 11.30 VORBEȘTE MOSDOVA! 12.00 Viața nouă a satelor. Program de cîntece și jocuri. 12.25 Fragmente din operete. 13.00 Radiojurnal. 13.10 De toate pentru toți. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 „Vitrina cu noutăți“. In program muzică popu­lară. 14.30 Muzică ușoară. 14.55 Săptămîna muzicii poloneze. 15.20 La șezătoare. 16.00 Frumusețile pa­triei oglindite ch folclorul nostru și cu cîntecul și jocul de-a lungul Mu­reșului. 16.30 Muzică corală de Au­gustin Bena. 16.45 Estrada melodii­lor. 17.15 Muzică ușoară. 18.45 Muzică. 19.30 „Melodii, melodii“ — program de muzică ușoară romîneas­­că. 20.00 Teatru la microfon „22­48 33 — Aici centrala... vă dăm numărul“. 20.50 Piese vocale. 21.05 Cîntă ansamblul instrumental condus de Vilmos Körmendi din R. P. Ungară. 21.30 Noi înregistrări ale orchestrei de muzică populară „Cin­­drelul“ a Filarmonicii de Stat din Sibiu, dirijor Nicolae Irimescu. In program : Invîrtita măirenilor, o polcă din Cristian, Jiana de la Jina, Invîrtita din Săliște, un landler și o hațegană din Sibiu, doina „Sară bu­nă mîndrulița“, Cîntecul din folclo­rul nou „Dragă mi-i mîndruța mea“, melodia „Eu pe deal, mîndru-i pe șes“, voce Mutin Dumitru, cîntecul „Cu­­­ soarele de sus“ voce Maria Coterlea și o învîrtită din Gîrbova, la acordeon Constantin Bordeanu. 22.00 Radiojurnal, Buletin meteoro­logic. Sport. 22.35 Muzică de dans. 23.10 Ciclul „Simfoniile lui Brahms, dirijate de Bruno Walter“. Simfonia a IV-a în mi minor. 23.52—23.55 Buletin de știri. DIN PROGRAMUL II 14.00 Radiojurnal. Buletin meteo­rologic. 14.15 Muzică instrumentală interpretată de soliști romîni. 14.30 La Microfon: „Satira și umorul“. 15.15 Concert de estradă. 16.00 Oa­meni și fapte. 16.10 Muzică distrac­tivă interpretată de fanfară. 16.30 „In vîrtejul jocului“. 17.00 Program interpretat de violonistul Mihai Con­­stantinescu. „Siciliana“ și „Rigan­­don“ de Francoeur­ Kreisler. „La campanella“ de Paganini. 17.15 E­­misiune literară. 17.25 Concert din muzica popoarelor. 18.20 Cîntă Ben­­jamino Gigli. In program­arii din opere. 19.00 Itinerarii vechi și noi. 19.15 Muzică ușoară romînească. 19.30 Muzică populară romînească interpretată de Magda Constantines­­cu, Tudor Pană și Nicolae Albulescu. 20.00 Buletin de știri. 20.05 Muzică de dans. 20.30 Almanah muzical nr. 7. 21.15 Lectură ghicitoare. 21.30 Muzică de dans. 22.30 Romanțe in­terpretate de Jean Iacobescu, Dorel Livianu și George Niculescu. 23.00 Buletin de știri. 23.10—24.00 Mu­zică de dans. »II* Atelierul de reparat utilaj comercial, cu sediul în Craio­va, Calea Lem­n nr. 170, tele­fon 1075, execută orice fel de lucrări de strungărie, atît cu materialul clientului, cît și cu materialul atelierului.

Next