Inainte, august 1961 (Anul 18, nr. 5113-5139)
1961-08-01 / nr. 5113
95» ANUL XVII — Nr. 5113 PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚI-VAL ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 PAGINI 20 f1 [Cü ȘA 11»M^UGUST 1961 Citiți în pag. 4-a. 1 — Un strălucit document al marxismleninismului creator. Proiectul de Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. — Multiple manifestații și întâlniri ale participanților la Forumul Mondial al Tineretului. — Cu trenul prieteniei în U.R.S.S. Moscova — orașul în care prezentul se interpătrunde cu viitorul. — Ecouri la Proiectul de Program al P.C.U.S. — Paris : Creșteri de prețuri la produsele alimentare. — „Cred în tratative și discuții“ Interviul acordat posturilor de televiziune americane de senatorul democrat William Fulbright. Sosirea Moscova a delegației de partid și guvernamentale a R.P.R. (^Alunțarea tovarășului ^SteAipglie II^heorgh DRAGA TOVARȘE HRUȘCIOV, DRAGA TOVARĂȘE BREJNEV, DRAGI TOVARĂȘI ȘI PRIETENI! Sosind în glorioasa capitală a Uniunii Sovietice îngăduiți-ne, înainte de toate, să exprimăm mulțumirile noastre cordiale Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și guvernului sovietic pentru invitarea delegației de partid și guvernamentale a Republicii Populare Romîne, pentru primirea atît de caldă pe care ne-o faceți, și, totodată să vă transmitem salutul frățesc adresat din toată inima de poporul român marelui popor sovietic. Ca și de alte ori cînd am avut prilejul de a ne afla în Uniunea Sovietică, venim și acum în mijlocul oamenilor sovietici ca la prietenii cei mai buni și cei mai apropiați ai poporului român. Poporul noctru urmărește cu admirație succesele epocale pe care le obține poporul sovietic sub conducerea înțeleaptă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a Comitetului său Central, în frunte cu iubitul nostru tovarăș și prieten Nichita Sergheevici Hrușciov, a cărui activitate prodigioasă — pusă în slujba cauzei comunismului și păcii — i-a cîștigat în întreaga lume un înalt prestigiu, stima și dragostea celor ce muncesc. Victoriile repurtate de poporul sovietic în crearea bazei tehnico-materiale a comunismului, în dezvoltarea giganticei forțe economice a statului sovietic și în făurirea unei vieți de înaltă bunăstare materială și spirituală pentru poporul sovietic, excepționalele realizări tehnico-științifice ale U.R.S.S., constituie un puternic factor mobilizator în lupta oamenilor muncii de pretutindeni, exercită o înrîurire profundă asupra întregii dezvoltări contemporane. In fața poporului sovietic se deschide perspectiva strălucită a construirii societății comuniste în următoarele două decenii. In proiectul noului program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, publicat ieri de presa sovietică, noi vedem un document al marxism-leninismului creator, de însemnătate principală și practică imensă. Trasînd sarcinile concrete ale construirii societății comuniste în U.R.S.S., analizînd problemele fundamentale ale trecerii omenirii de la capitalism la comunism, programul P.C.U.S. va fi de un neprețuit sprijin pentru toate partidele frățești, pentru toate popoarele lumii. După cum vă este cunoscut, Republica Populară Romînă a obținut rezultate de seamă în construcția socialistă. Se dezvoltă continuu industria, agricultura socialistă, cultura, crește an de an nivelul de trai al oamenilor muncii. Poporul român muncește cu însuflețire și hărnicie pentru înfăptuirea planului de 6 ani, care are ca obiectiv fundamental desăvîrșirea construcției socialiste în țara noastră. Sprijinul frățesc, multilateral, pe care-l primim din partea Uniunii Sovietice, colaborarea și într-ajutorarea reciprocă cu celelalte state socialiste sporesc considerabil forțele creatoare și eficacitatea eforturilor poporului român, avînd o însemnătate primordială pentru înaintarea rapidă a țării noastre pe drumul socialismului. Popoarele noastre sunt indisolubil legate prin fidelitatea față de învățătura marxist-leninistă, care ne călăuzește întreaga activitate, față de principiile internaționalismului proletar, care stau la baza unității de nezdruncinat a lagărului socialist și mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Popoarele noastre poartă sus steagul luptei pentru pace și prietenie între (Continuare în pag. 4-a) Qin lut ar Kt Glikita Sejtshrerniel Ierufolmi DRAGA TOVARĂȘE GHEORGHIUDRAGA TOVARĂȘE MAURER, DRAGI TOVARĂȘI ȘI PRIETENI! Permiteți-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al Prezidiului Sovietului Suprem și al Consiliului de Miniștri, în numele întregului popor sovietic să salut cordial pe pămîntul sovietic pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, pe tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, pe toți stimații membri ai delegației de partid și guvernamentale a Republicii Populare Romîne. Oamenii sovietici întâmpină cu dragoste pe solii poporului frate român care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român pășește cu încredere pe calea socialismului. In persoana poporului sovietic, oamenii muncii din Romînia socialistă au un prieten de nădejde și un frate. Acest lucru a fost dovedit nu odată în fapt, a fost confirmat de viață, de întreaga istorie a relațiilor frățești dintre Uniunea Sovietică și Republica Populară Romînă. De acest lucru vă veți putea convinge încă o dată și acum, cu prilejul călătoriei dv. în Țara Sovietica. Acordăm, dragi prieteni, o mare însemnătate vizitei dv. în Uniunea Sovietică. Noi vedem în această vizită o nouă manifestare a năzuinței reciproce a popoarelor noastre, a partidelor noastre de a întări și mai mult și a DEJ, dezvolta unitatea și colaborarea între Uniunea Sovietică, Republica Populară Romînă, între toate țările lagărului socialist. Prietenia dintre popoarele țărilor socialiste reprezintă o forță atît de invincibilă, o avuție atît de mare cum n-a mai avut nimeni și niciodată în lume. Noi, comuniștii, suntem mîndri că ne-a revenit fericirea de a crea și a întări această Uniune a popoarelor, libere în numele unei vieți mai bune a oamenilor muncii, spre binele păcii în întreaga lume. Republica Populară Romînă, împreună cu celelalte țări socialiste, aduce o mare contribuție la cauza comună a întăririi unității și coeziunii puternicului lagăr socialist, apăra cu hotărîre pacea în întreaga lume. Permiteți-mi să-mi exprim convingerea că vizita de prietenie a delegației de partid și guvernamentale române în țara noastră va contribui la întărirea continuă a prieteniei și colaborării frățești dintre popoarele sovietic și romîn, va sluji intereselor păcii și socialismului. Vom face totul pentru ca în timpul vizitei în țara noastră să vă simțiți tot atît de bine ca la dv. în patrie, împreună cu întregul popor sovietic vă spunem : Bun venit, scumpi prieteni ! MOSCOVA 31 De la trimișii speciali Agerpres C. Raducanu și Al. Cîmpeanu. Moscova, gara Kiev, ora 14,20 de minute. Sub cupola uriașă de sticlă și oțel filme drapele romînești și sovietice. In departare se zărește înaintînd încet trenul special care aduce în capitala Uniunii Sovietice delegația de partid și guvernamentală a R. P. Române, venită, la invitația C.C. al P.C.U.S. și a guvernului sovietic, într-o vizită de prietenie în Uniunea Sovietică. Piața gurii, de la o margine la alta, este plină de lume. Au venit aici zeci de mii de moscoviți — reprezentanți ai oamenilor muncii din întreprinderi, ai colectivelor diferitelor instituții, ai organizațiilor obștești pentru a saluta pe înalții oaspeți. K.Salut frățesc oamenilor muncii din Republica Populară Romînă care construiește socialismul!", „Trăiască prietenia sovieto-romînă!", „Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn — organizatorul și inspiratorul victoriilor oamenilor muncii din R.P. Romînă în lupta pentru pace și socialism!", „Trăiască și înflorească măreața comunitate a popoarelor țărilor lagărului socialistic, „Trăiască unitatea și coeziunea de nezdruncinat a partidelor comuniste și muncitorești !" — stă scris pe pancarte purpurii. Pe clădirea gării, uriașe drapele încadrează portretele tovarășilor Gh. Gheorghiu-Dej, N. S. Hrușciov, L. I. Brejnev, iar sub ele — în limbile romînă și rusă este înscrisă urarea „Bine-ați venit". In întîmpinarea delegației de partid și guvernamentale a R. P. Române au sosit tovarășii L. I. Brejnev, N. S. Hrușciov, F. R. Kozlov, A. I. Mikoian, N. A. Muhudinov, D. S. Poleanski, M. G. Pervuhin, G. I. Voronov, I. S. Kodița, vicepreședinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., K. N. Rudnev, V. N. Novikov, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., V. G. Bakaiev, B. P. Beșcev, A. A. Gromîko, M. A. Olșanski, N. S. Patolicev, miniștri, S. A. Skacikov, A. N. Șclepin — președinți ai comitetelor de stat ale U.R.S.S., mareșalul Uniunii Sovietice A. A. Greciko, E. I. Afanasenko, ministrul lnvățămîntului al R.S.F.S.R., I. V. Andropov, șef de secție la C.C. al P.C.U.S., P. N. Demicev, prim-secretar al Comitetului orășenesc Moscova al P.C.U.S., N. I. Bobrovnikov, președintele Comitetului Executiv al Sovietului Orășenesc Moscova, F. F. Molocikov, șeful secției Protocol din M.A.E. al U.R.S.S., activiști de răspundere ai C.C. al P.C.U.S., ai Consiliului de Miniștri, ai Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. La gară au sosit de asemenea șefi ai reprezentanțelor diplomatice acreditați în Uniunea Sovietică, membri ai ambasadelor, personalul diplomatic al Ambasadei Republicii Populare române, ziariști sovietici și străini. ...Trenul se oprește în fața peronului. Din vagoane coboară tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, conducătorul delegației, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniștri, Nicolae Ceaușescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., șeful direcției de Propagandă și Cultură a C.C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, Nicolae Guiă, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul R. P. Române la Moscova. Tovarășii N. S. Hrușciov, L. I. Brejnev și ceilalți conducători sovietici îi salută cu căldură pe oaspeți. Un grup de copii înmînează membrilor delegației de partid, și guvernamentale a R. P. Române buchete de flori. In fața gării conducătorii celor două țări sînt întîmpinați cu aclamații și aplauze puternice. In fața lor este aliniată compania de onoare. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej primește raportul companiei de onoare. Se aud acordurile solemne ale imnurilor de stat. ale R. P. Române și Uniunii Sovietice. (Continuare în pag. 4-a) NOI OGOARE UNITE Și în satele comunei Padina Mare a fost sărbătoare Duminică 30 iulie a.c., întreaga comună a îmbrăcat haină de sărbătoare. Drapele roșii și tricolore au fost arborate la portalele ce indicau intrarea în comună, la casele proaspăt văruite. La veselia și voia bună au luat parte toi cei din satele comunei Padina Mare. Alături de ei, la marea sărbătoare au participat și colectiviștii din Botoșești-Paia, Almăjel, Slașoma, Punghina, Iablanița precum și numeroși alți vizitatori de prin comunele învecinate veniți cu tarafuri și brigăzi artistice. Oaspeții și gazdele și-au strîns mîna, s-au prins în marea horă a înfrățirii făcînd să răsune valea Blahniței de cîntece și veselie. SE ȘTERG URMELE TRECUTULUI Cu 17 ani în urmă, țăranii muncitori din satul Padina Mare, care au inaugurat duminică o gospodărie colectivă, posedau cam o treime din suprafața agricolă a satului. Și acest lucru nu pentru că restul suprafeței nu ar fi fost bună de muncă ci, pentru că, ea aparținea celor cîțiva chiaburi pe ale căror pămînturi țăranii muncitori din sat erau nevoiți să trudească din zori și pînă în noapte pe te miri ce. Urmele trecutului au început însă să se șteargă. Prin înfăptuirea politicii partidului nostru, pămîntul a intrat în stăpînirea celor ce-l muncesc. Fața comunei Padina Mare se schimbă neîncetat. An de an, zeci de familii de țărani muncitori își construiesc case noi, își cumpără biciclete, aparate de radio, mobilă etc. Prin contribuție voluntară ei au construit o școală de 7 ani în satul Padina Mare și lucrează la încă una în satul Padina Mică , au amenajat un Cămin cultural. Și comuna este în plină transformare, așa cum de altfel sunt și oamenii, în mintea cărora s-a înfiripat o concepție nouă despre viață. Dacă ar fi să vorbim despre schimbarea mentalității oamenilor de aci ar trebui să începem cu mulți ani în urmă, de cînd în satul Padina Mare, un grup de țărani muncitori, în frunte cu comuniștii, au luat hotărîrea să desființeze haturile și să-și unească laolaltă pămîntul citînd o întovărășire agricolă. Văzînd rezultatele obținute de întovărășiți, alături de ei au venit apoi zeci și zeci de țărani muncitori.* Și, muncind în întovărășire, ei au obținut rezultate superioare față de cele pe (Continuare în trag. 2 a) PLENARA COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P. M. R. Ieri. la Craiova au avut loc lucrările plenarei lărgite a Comitetului regional Oltenia al P.M.R., cu activul de partid din domeniul agriculturii, în care s-au dezbătut sarcinile ce izvorăsc din Raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. din 50 iunie — 1 iulie ac. asupra mersului îndeplinirii Directivelor Congresului al III-lea al partidului privind construirea socialismului la sate și dezvoltarea agriculturii. La lucrările plenarei au mai luat parte primii secretari și secretarii cu probleme economice ai comitetelor raionale de partid, președinții și vicepreședinții cu problemele agriculturii ai comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale, primii, secretari ai comitetelor raionale UT.M., directori și organizatori de partid din G.A.S. și S.M.T., președinți ai unor g.a.c, fruntașe din regiune, ingineri, tehnicieni și specialiști din agricultură,activiști de partid, conducători ai organizațiilor de masă. Au mai participat ca invitați reprezentanți ai Ministerului Agriculturii: Trv. Cornel Fulger, prim-secretar al Comitetului regional de partid a prezentat raportul privind munca desfășurată de organele și organizațiile de partid pentru îndeplinirea Directivelor Congresului al 111-lea al P.M.R. cu privire la construirea socialismului la sate și dezvoltarea agriculturii. Raportul a scos în evidență rezultatele obținute după Congresul al lll-lea al partidului în consolidarea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective și dezvoltarea relațiilor socialiste a sate, în creșterea producției agricole vegetale și animale și a subliniat totodată că în regiunea Oltenia sînt create toate posibilitățile ca prin intensificarea muncii politice organizatorice să se realizeze chiar mai devreme sarcina trasată de Congres cu privire la terminarea colectivizării, în scopul de a obține un avînt general în toate ramurile agriculturii și pe această bază o creștere însemnată a nivelului de trai al țărănimii. La discuții au luat cuvîntul tovarășii : Oprițescu Mihai — prim-secretar al Comitetului raional de partid Vînju Mare, Ioana Iulian — vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al raionului Balș, Iarcu Gheorghe — președintele g.a.c. din comuna Izbiceni, raionul Corabia, Cioană Aurel—directorul G.A.S. Aloțăței, Mihai Pădureanu — președintele g.a.c. din comuna Catane Vechi, raionul Băilești, Flueraș Ion — prim-secretar al Comitetului raional de partid Caracal, Năstăsel Ion — vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al raionului Segarcea, Gheorghe Antonescu — președintele a.c. din comuna Piscu Vechii raionul Calafat, Căpeț Emanoil — prim secretar al Comitetului raional de partid Filiași, Burdeștn Mihai, prim-secretar al comitetului raional de partid Craiova, Dimi Bogdan, secretar al comitetului raional de partid Olteț, Rădulescu Ion, directorul G.A.S. Caracal, Cojocaru Alexandru, președintele a.c. din comuna Gruia raionul Vînju Mare, Dima Ion, organizator de partid la G.A.S. Redea, Dăescu Vasile, prim secretar al comitetului raional de partid Băilești, Paloș Haralambie, prim secretar al comitetului raional de partid Corabia, Tulitu Alexandru, președintele g.a.c. din comuna Bechet raionul Corabia, Roșu Marin, președintele Comitetului executiv al sfatului popular raional Gilort, Marghita Emil, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional Oltenia, Șegârceanu Marin, președintele a.c. din comuna Rast raionul Băilești. La discuții, a mai luat parte tov. Alexe Eugen, ministru adjunct al agriculturii. Vorbitorii au scos în evidență entuziasmul cu care au întîmpinat oamenii muncii din satele regiunii Oltenia Raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej expus la recenta plenară a C.C. al P.M.R. precum și faptul că datorită muncii politice și organizatorice desfășurată de organizațiile de partid, gospodăriile agricole colective au realizat pași însemnați pe calea consolidării lor economico-organizatorice, s-a creat un climat favorabil muncii de colectivizare a agriculturii, tot mai mulți țărani muncitori, convinși de justețea politicii partidului, pășesc cu încredere spre forma superioară de cooperare în producția agricolă — g.a.c. Majoritatea G.A .. și a gospodăriilor colective au obținut producții mari de cereale, au sporit simțitor efectivul animalelor de producție și productivitatea lor, au dezvoltat averea obștească, dovedind superioritatea agriculturii socialiste față de munca în gospodărie individuală. Plenara Comitetului regional de partid a adoptat un plan de măsuri corespunzătoare pentru înfăptuirea sarcinilor ce revin organizațiilor de partid și sfaturilor populare din regiunea Oltenia din documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 30 iunie — 1 iulie a.c. A luat apoi cuvîntul tovarășii Cornel Fulger, prim-secretar al Comitetului regional Oltenia al P.M.R., care a apreciat că dezbaterile au fost fructuoase, discuțiile au prilejuit un bogat schimb de experiență în munca organelor și organizațiilor de partid, a sfaturilor populare și a conducerilor unităților agricole socialiste. Ele au relevat că în regiunea Oltenia sunt create toate condițiile ca sarcinile trasate de Congresul partidului în domeniul dezvoltării agriculturii să fie realizate mai devreme, au evidențiat dorința și hotărîrea fermă a participanților la dezbateri de a transpune întocmai în viață indicațiile plenarei C.C. al P.M.R. din iunie — iulie a.c., majoritatea celor care au luat cuvîntul făcînd în acest sens valoroase propuneri. De asemenea, tovarășul Cornel Fulger a subliniat cum trebuie să muncească comitetele raionale de partid și organizațiile de bază din agricultură în vederea traducerii în viață a măsurilor adoptate de plenara Comitetului regional de partid. Vorbitorul a arătat necesitatea întăririi continue a organizațiilor de partid și a rolului lor de conducător politic în activitatea unităților în care activează, necesitatea îmbunătățirii de către comitetele raionale de partid a muncii politice și organizatorice pentru mobilizarea tuturor forțelor din agricultură la sprijinirea concretă și operativă a gospodăriilor colective, îndeosebi a celor nou create, pentru creșterea producției agricole vegetale și animale, pentru intensificarea muncii de atragere a țăranilor muncitori întovărășiți și cu gospodării individuale, pe calea gospodăriei colective. In încheiere, participanții la lucrările plenarei au aprobat cu entuziasm o telegramă pe care au adresat-o C.C. al P.M.R., personal tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prin care este exprimată hotărîrea fermă a organizației regionale de partid, a tuturor comuniștilor de a munci fără preget pentru mobilizarea tuturor forțelor, astfel ca mărețele obiective trasate de Congresul al lll-lea al P.M.R. în domeniul dezvoltării agriculturii să devină realitate vie în regiunea Oltenia. IN PRIMA ZI DUPĂ REDUCEREA PREȚURILOR In vitrine și prin magazine (hiut) alături si miei in coteli ) dimineață obișnuita de vară. Ploaia căzută în cursul nopții a trezit la viața întreaga natură, a înviorat totul. Pe străzile curate, oamenii circulă încoace și încolo, se opresc în fața vitrinelor. S-ar părea că este o zi ca oricare alta, că vitrinele se bucură de aceeași atenție deosebită. Astăzi însă, vitrinele au ceva festiv ; ele nu mai constituie un fapt obișnuit. Este prima zi după noua reducere de prețuri. Etichetele nou fixate pe mărfurile expuse în vitrine oferă prilejul unor însuflețite comentarii. Prezența alăturata a vechilor prețuri tăiate în diagonală cu cerneală roșie stimulează în același timp reflecții economice, umplu inimile de bucurie ale celor ce comentează. Să ne apropiem de grupurile restrînse în jurul vitrinelor. — Ah, ce mari reduceri de prețuri s-au făcut la stofele pentru rochii de damă ! Nu-i așa că aceea albastră e mai drăguță — cere părerea o femeie între două vîrste, — probabil fiicei sale. — Și cea grena e frumoasă. Acum, metrul costă 25 lei — în loc de 31 lei. Hai s-o cumpărăm ! Desigur, în cele mai multe cazuri hotărîrile se iau pe loc. Am intrat în magazinul de țesături (unitatea nr. 9) de pe strada 30 Decembrie, însoțind aceste două femei. Aci, vînzătorul, Constantin Firănescu ahiă prididea să deservească și alte cumpărătoare, să dea lămuriri. — Dați-mi trei metri de stofă din aceea cu preț redus — s-a adresat femeia mai în vîrstă vînzătorului. La înmînarea stofei, alături de tradiționalele cuvinte : „S-o purtați sănătoasă“, vînzătorul a întrebat amahi pentru diferența de preț — 18 lei — cu ce vă putem servi ?... — Să văd , poate ceva tot la... preț redus. De asta am și venit să-mi cumpăr acum. Știam că partidul nostru a venit iarăși cu o hotărîre, să ne facă traiul mai bun. In tinerețe, pe vremurile alea blestemate am purtat numai cămăși de in și cînepă , și fuste din dimie țesute cu multă trudă în casă... Intrînd în discuție cu această femeie simplă, dar încrezătoare în tot ceea ce face partidul nostru, am aflat că o cheamă Constantina Ionera, că este țărancă întovărășită din comuna Scăești, raionul Filiași. Ea ne-a relatat cu adîncă bucurie in continuare : — Aasă-zică, mi au mai rămas 18 lei în buzunar. Cu banii ăștia o să-mi cumpăr acum un batic... Alături, în fața vitrinei de la magazinul de încălțăminte pentru bărbați, un alt grup de oameni erau atrași de aspectul elegant al pantofilor și sandalelor, și mai ales de reducere substanțială de prețuri. Un om îmbrăcat în salopetă își cumpărase o pereche de sandale cu talpă de cauciuc. Era bucuros ca sandalele le cumpărase mai ieftin. Ii punem o întrebare legată de noua reducere de prețuri la care ne răspunde : — Sunt șofer la întreprinderea de construcții drumuri Craiova. Lucrez după amiază și, de aceea, am venit încă de dimineață, să văd noile prețuri. După cum vedeți, am și cumpărat ceva. Am rămas cu șapte lei economic. S-ar părea că nu sunt mulți dar, să vedeți... De aici șapte lei, de ceto 15 lei, se adună. In plus, creșterea salariului mediu cu 10 la sută... Reducerile de prețuri au devenit în țara noastră un lucru obișnuit ; ele fac parte din însăși politica partidului nostru, al cărui prim obiectiv este creșterea nivelului de trăi al oamenilor muncii. In același timp ele sunt un rezultat direct al succeselor obținute de oamenii muncii. De aceea răspunzînd noii hotărîri a partidului, oamenii muncii vor lucra mai mult, și mai bine. De obicei, dimineața, trecătorii se opresc mai puțin în fața vitrinelor, mai ales dacă n-au plecat in oraș penru a face cumpărături. Ieri insă, situația a fost cu totul alta. Chiar dacă plecaseră după alte treburi, nu puteau să nu-și arunce măcar o clipă ochii in vitrine. Unii — curioși, alții doritori să cumpere ceva. La fiecare sortiment de mărfuri erau afișate prețuri de vinzare. Pe unele le cunoșteau, pe altele, insă, abia acum se aflau. Doar era primă zi cînd în magazine apăruseră noile prețuri stabilite de recenta ■hotărîre privind creșterea salariilor și reducerea prețurilor de vînzare la unele bunuri de larg consum. Grupuri de oameni se opreau in fața la vitrinelor, priveau, comentau. Din scurtele discuții reieșea mulțumirea și bucuria fiecăruia pentru noile măsuri stabilite de partid în legătură cu creșterea nivelului de trai al celor ce muncesc... ■l.a, magazinul de articole electrice nr. 56 din strada A. I. Cazan era mare afluență de cumpărători. Lucrătoarele și lucrătorii de aici abia pridndeau să răspundă la întrebări și să servească. O gospodină voia să cumpere o lustră, un cetățean cerea condensatori electrolitici, iar alții— zeci și zeci de alte articole electrice, ale căror prețuri s-au redus cu mult față de cele dinainte. Fiecare dintre ei avea de cîștigat. Își cumpăra un obiect în culsă și ii mai rămineau bani și pentru alte cheltuieli. lucrătorii magazinului avuseseră grijă să expună toate articolele la care s-au redus prețurile. Afluență mare de cumpărători cunoaște in aceste zile și magazinul „Romarta" din strada A. I. Cuza . La raionul de țesături de in și bumbac, cumpărătoarele solicitau numeroase țesături ale căror prețuri fuseseră reduse. Totí. Iosif Merand, vânzătorul raionului, se străduia să deservească pe fiecare cumpărătoare, punându-i la dispoziție țesăturile solicitate. Nu trecuse nici o oră de la deschiderea magazinului, și dansul deservise peste 30 de cumpărătoare. Fotoreporterul l-a surpris prezentând una din frumoasele țesături al căror preț de vînzare s-a acis față de prețul anterior (Fotografia din singa). Priviți fotografia din dreapta. Știți ce reprezintă? Un aspect de la expoziția de țesături de bumbac și mătase, organizată in incinta magazinului universal din orașul Craiova. Și în acest magazin, se observa o mare afluență de tâmpărăoi. erau solicitate in special țesăturile ale căror ■prețuri s-au redus. O gospodină iși cumpărase stofă din care, după spicele ei, va confecționa trei rochii pentru lentele sale. Era foarte bucuroasă pentru că săptămâna trecută hotărise să cumpere rochii numai pentru cele două felițe mai mari. Acum insă, deoarece, prețurile s-au redus, ea a avut posibilitatea să cumpere mai multă stofă pentru a confecționa o rochiță și pentru fetița cea mică. Mai spunea dînsa că este foarte bucuroasă, deoarece familia ei ciștigă din două părți: pe de o parte prin reducerea prețurilor, iar pe de altă parte, prin creșterea salariului soțului său. 1. FREADA _ A. POPESCU * ****••• *Ș.v;