Inainte, noiembrie 1961 (Anul 18, nr. 5191-5216)

1961-11-01 / nr. 5191

► i 4 / Teriminare«!l!?'!insă«ninfărilor nu suferă a m snare! "UH1 • hhmiiiii« -wilt uiiik =iííi!' -mii» -iiiii- -mii- -mii-min- -mu- -mii- -mu- -hui- -mu- -um- -um- -ihh- -uw- -um- -uiih -isi- -um- min- uhu -iiiu- -iiiii- -iiih- -um- -um- -um- -mit- -um- -um- •nun min- Ajutați, de briga­da a doua de tractoriști de la S.M.T. Circen, membrii gospodă­riei qgricole co­lective „Vasile Roaitű" dia co­muna Brabova, ra­ionul Craiova, mun­cesc cu însuflețire pentru a termina cit mai repede in­­sămințatul griului. In clișeu: un as­pect de muncă de pe terenurile g.a.c. „Vasile Roadă”. A Raioanele Filiași și Gilort au terminat însămînțările Zilele acestea, însămînțările de toamnă au luat sfîrșit și în raioanele Filiași și Gilort. Astfel, in raionul Fi­liași,­ față de 23.700 h­a, planificate a fi însămânțate cu grin și secară, au fost insămînțate 23.965 ha. De aseme­nea, în raionul Gilort au fost însă­­mînțate 12.379 ha. cu grîu și secară — față de 12.309 ha. planificate. Terminarea însămințărilor în cele două raioane se datorește faptului că organele și organizațiile de partid, sfaturile populare raionale și comu­nale, organele agricole au desfășurat o largă și susținută muncă politică pentru mobilizarea tuturor forțelor și mijloacelor în vederea respectării vi­tezei zilnice planificate la arat și in­­sămînțat. Cele mai bune lucrări la arături și însămînțări au fost efectuate în gos­podăriile colective. Folosind din plin avantajele pe care le oferă proprieta­tea obștească asupra mijloacelor de producție, colectiviștii, cu ajutorul me­canizatorilor de la S.M.T., au aplicat în bune condiții regulile agrotehnice, asigurând seminței un bun pat ger­minativ. In momentul de față, mecanizatorii, colectiviștii, întovărășiții și țăranii cu gospodării individuale din raioanele Filiași și Gilort își îndreaptă întrea­ga atenție spre executarea în cele mai bune condiții a arăturilor adinei de toamnă pe toate terenurile destinate însămințărilor din primăvară. In toate raioanele vor trebui mobi­lizate toate forțele și mijloacele, incit insămînțările să fie grabnic termi­nate în întreaga regiune. TRACTORISTA Am văzut-o aseară cu sparcete-n plete... Plecase de-acasă ca un spiriduș. Aș fi vrut să-i spun o vorbă pe-ndelete, Să-i citesc In ochii-i mici și jucăuși. In pasu-i voinicește, arăta nălucă Și lăsa in urmă iz de lămu­ță Gîndurile-mi toate colindau in fugă, Să-mpresoare-ndată candida ființă. Plopii de pe vale păreau colonadă, iar poteca fină — covor oltenesc. Aș fi dat o lume numai să mă vadă Și apoi să simtă, ce mult o iubesc. Ca, ca o Scufiță sălta prin coclauri,­­Mersu-i devenise parcă mai gingaș. Unduia pe umeri părul său de aur. Fin, catifelat și plin de miraj. I ■ • < < ■ i I I ■ « • ■ « Inserase bine... Peste-ntinse haturi, Se­ auzea un murmur, sec și sacadat. Un tractor zorea să răstoarne straturi. Să deschidă drumuri rodului bogat... ION CUCUI Tehnicianul agronom Ștefan Ciurea, de la sfatul popular oră­șenesc Bârlești, în loc să se ocu­pe de probleme privind campania de însrămînțări, se interesează de rezolvarea unor interese perso­nale. ȘTEFAN CIUREA : Ce, însămîn­­țări pe primul plan ? Pe primul plan sînt cărămizile și tucăria pen­tru casă. Griul nu-i al meu. Casa este a mea. Trebuie s-o termin cu­ mai repede) Au terminat însămințatul griului Membrii gospodăriei colective ,Drum Nou" din Corabia au terminat în în­tregime însămînțatul celor 265 ha. cu grîu. La această importantă lucrare un aport deosebit l-a adus și brigada de tractoare nr. 8, condusă de Traian­ Gherasia de la S.M.T. Corabia. Para­lel cu lucrările agricole din această campanie, colectiviștii au livrat în întregime cerealele contractate. VAFIADIS KOSTAS, corcsp. TÍr Datorită bunei organizări a muncii precum și ajutorului primit din partea mecanizatorilor, și membrii gospodă­riei colective „7 Noiembrie“ din Piscu Nou, raionul Calafat au terminat in­­samînțările din această toamnă. Ei au însămînțat 400 h­a. cu grîu, 40 ha. cu secară masă­ verde și 20 ha. cu orz. Cele mai bune rezultate la însămîn­­țări le-a obținut brigada nr. 4 condu­să de Gheorghe Buzatu. PETRE D. NICU, coresp. Forța comunismului Priviți, la Bratsk, Siberia vuind I­zolare ape-n piepturi de capcane Tăcerile adincului aprind peste taiga în arc de fanioane. Acest pămînt, sub polii de zăpadă, Ursuz prin veacuri multe a rămas. Aici, sub cerul tundrelor de zada Cinci va și Lenin viselor da glas. Bâtrîna haină vînată de vinturi Trecea în dimineață de Amur Culcînd în ea bogatele pămînturi Și al Angarei înghețat contur. Eroii veterani ca-n zeci de albii Frîng vremea apei vechilor înghețuri. Deși i-au nins în treceri anii, dalbii. Trec săbii de lumină peste cețuri Și parcă iarăși la Kașino sînt Cînd îi scriau lui Lenin ca să vină Să vadă peste-al Rusiei pămînt. Intiiul bec de proaspătă lumină. ILARIE HINOVEANU In contul anului viitor întrecerea socialistă ce se desfă­­­­șoară la întreprinderea orășeneas­­­­că de industrie locală „11. Iunie” [ din Craiova dă rezultate dintre­­ cele mai bune. In întrecere au fost­­ antrenate colectivele de muncă ale­­ tuturor secțiilor productive ale in­­­­treprinderii. Avâ­nd ca obiective­­ principale în întrecere: realizarea sarcinilor de plan, obținerea de e­­conom­ii și beneficii peste cele pla­nificate,­­ reducerea prețului de cost și îmbunătățirea permanentă a ca­lității produselor, colectivul de muncă al întreprinderii a reușit ca in cursul trimestrului III 1961 să realizeze planul producției globale­­ cu 111,5 la sută, iar planul produc­­­­ției marfă cu 117,7 la sută. Cele mai bune rezultate in în­trecerea socialistă le-au obținut mun­citorii secției bobinaj care au ra­portat că, o dată cu realizarea pla­nului de producție pe luna sep­tembrie a.c., au realizat și planul anual pe 1961, trecînd să lucreze in contul lunii ianuarie 1962. Un merit deosebit revine brigăzii de producție U.T.M. condusă de tov. Matara Constantin, care in perma­ nență și-a Îndeplinit planul lunar de producție cu 130—140 la sută. Rezultate bune au mai obținut­­ in cursul trimestrului III — 1961 1 și muncitorii secțiilor legătorie și 1 turnătorie I, care și-au realizat Í * planul în procent de 141,5 la sută și 128,2 la sută. Luptind cu avânt în întrecerea­­ socialistă, muncitorii, inginerii și­­ tehnicienii de la I.O.I.L. „11 Iunie" ^ se străduiesc să-și realizeze cu­­ cinste angajamentul lucit de a în­deplini planul anual pe 1961 Ia Ing. M. ANTONESCU coresp. numai 11 luni.\ Å CONSTRUCTORII DE UZINE De la sute de metri distanță, pe dea­supra spinărilor de oțel ale unei hale în construcție se zărește brațul galben al unei macarale ce ține în cioc una din fermele grele. De la distanță bra­țul pare nemișcat; în realitate însă, el­ se apleacă ușor, se deplasează dreapta sau în stingă, mînuit de bra­în­țele vînjoase ale unui om. Spinarea Șantier S­ă pătrundem pe o poartă ce dis­pare în pămînt, la apropierea noastră, în curtea uzinelor „Elec­­troputere" și să-i cunoaștem pe acești uriași ai zilelor noastre, constructorii de uzine. De la prima vedere în față ți­ se desfășoară panorama industrială cu două­­ aspecte: mai întîi se profilează halele vechi, unde pulsează cu putere activitatea de construcții a mașinilor electrice, apoi întreaga curte este îm­­pînzită de oameni care ridică noi edificii industriale. Chiar lingă poartă, de oțel a halei este potrivită ușurel cu maximum de atenție și precizie în lo­cașurile pregătite de cîțiva oameni în vîrful a doi enormi stîlpi metalici. A­­cești oameni sunt parcă urmașii uria­șilor din poveste care pot să ridice mii de kilograme la zeci de metri înălțime și să-și clădească astfel palate din fier și piatră­ și uzină _ imediat în stingă, se întinde — pe vreo 100 de metri lungime — un garaj de motociclete și biciclete, vehicule ce se odihnesc sub el la unul din capete, pen­tru ca la celălalt dulgherii și zidarii să-și desfășoare din plin m­unca de­rmărind­­ procesul de instalare a unei ferme de oțel pe stîlpii sus­ținători, nu se poate să nu fii cap­tivat. Rămîi mai uimit de dibik­ia oa­menilor , ești încordat ca și ei pînă ce ai văzut că, în sfîrșit, au ridicat construcții. Puțin mai înainte sînt în lucru două haie: A-6, care va dubla capacitatea actualei sculării și M-1 îm­preună cu prelungirea de 20 m­. a hale­lor KLM destinate fabricației trans­formatoarelor. Aci se observă o altă construcție deja gata — stația de ali­mentare cu apă potabilă a uzinelor. In mijlocul curții se inalță o construcție zveltă, turn — centrala de acetilenă. „Electroputere“­­este deci concomitent șantier și uzină. Șantierul își desfășoară în prezent activitatea în partea de nord a uzinelor, însă nu peste mult timp el va cuprinde și alte laturi. Dubla denumire de șantier și uzină va deve­ni deci și mai proprie, schelăria metalică la o înălțime ameți­toare; îți ții respirația parcă în mo­mentul fixării ei în locașurile din vîrful (Continuare în pag. 3-a) IT Printre uriași J. încheierea lucrărilor celui de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S. MOSCOVA 31 (Agerpres).­­ TASS transmite : In ședința din dimineața din 31 octombrie, Congresul al XXII-lea a ascultat comunicarea lui P. N. DEMICEV, președintele Comisiei pentru numărătoarea voturi­lor cu privire la rezultatele alegeri­lor în organele centrale ale parti­dului. Delegații la Congres au întîm­­pinat prin aplauze furtunoase, pre­lungite, informarea despre alege­rea unanimă a membrilor Comite­tului Central al P.C.U.S., a mem­brilor supleanți ai C.C., a membri­lor Comisiei Centrale de Revizie. Tovarășul N. S. HRUȘCIOV a subliniat că votul unanim în ale­gerea organelor centrale ale partidului dovedește încă o dată unitatea și coeziunea de monolit a partidului. In numele tovarăși­lor aleși, el mulțumește delegați­lor la Congres pentru înalta lor încredere. Marți după amiază, sub preșe­dinția lui N. S. HRUȘCIOV a avut loc ședința de închidere a Con­gresului al XXII-lea al P.C.U.S. Din partea Comisiei pentru ela­borarea rezoluției cu privire la Raportul de activitate a­ Comitetu­lui Central a luat cuvîntul delega­tul LEONID ILICEV, care a supus Congresului spre dezbatere și aprobare proiectul de rezoluție. Rezoluția cu privire la raportul de activitate al Comitetului Cen­tral a fost adoptată în unanimi­tate. Rezoluția aprobă în între­gime linia politică și activitatea practică a C.C. al P.C.U.S. în do­meniul politicii interne și externe. Delegatul BORIS PONOMARIOV a supus apoi spre examinare Congresului proiectul de rezolu­ție cu privire la Programul P.C.U.S. El a amintit că, la 30 iulie proiec­tul de Program al P.C.U.S. a fost publicat în presă pentru a fi dez­bătut de întregul popor. Poporul sovietic, a subliniat BORIS PONO­MARIOV, a aprobat în unanimi­tate noul Program al P.C.U.S., ca program marxist-leninist de luptă pentru crearea primei societăți comuniste din lume. Comisia a examinat toate pro­punerile și completările la pro­iectul de Program și supune spre aprobare Congresului proiectul de rezoluție cu privire la Programul P.C.U.S. In rezoluție se spune : Congre­sul al XXII-lea al P.C.U.S., după audierea raportului lui NIKITA HRUȘCIOV cu privire la proiectul de Program al P.C.U.S. hotărăște­ să fie adoptat Programul Partidu­lui Comunist al Uniunii Sovietice. Timp de citeva minute sala ră­sună de puternice ovații. Delegații și invitații la Congres se ridică în picioare. Se aud urale. In continuare Congresul al XXII- lea a aprobat in unanimitate noul Statut al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice prezentat spre examinare de Comitetul Central al partidului. A luat cuvîntul N. S. Hrușciov. Din însărcinarea Prezidiului C.C. el a informat pe delegații la Con­gres că a avut loc o plenară a Co­mitetului Central care a ales or­ganele de conducere. N. S. Hrușciov a rostit cuvînta­­rea de închidere a Congresului, care a fost primită cu puternice și îndelungi aplauze. Apoi N. S. Hrușciov a declarat închis Con­gresul al XXII-lea. Delegații și invitații la Congres intonează imnul clasei muncitoare „Internaționala". Din toate colțurile sălii răsună aclamații : „Pentru Congresul al XXII-lea al P.C.U.S.- Ura !" ; „Sla­vă partidului leninist !"; „Trăiască Programul leninist al partidului. Ura !“ ; „Pentru partidele marxist­­leniniste frățești — Ura !" ; „Pentru lagărul socialist — Ura !" ; „Tră­iască Comitetul Central leniniști Ura!“, „Pentru poporul sovietic­­ Ura !". Sala scandează : „Leninism — comunism !", „Leninism — comu­nism, Ura !" ; Prietenie între popoare !", „Prietenie între popoa­re !", „Pace!“ , „Ura !". Tovarășul Hrușciov exclamă:­­ Pentru partidele marxist-leni­­niste frățești, Ura ! Ca tunetul răsună din nou ova­țiile, se aud aclamații in cinstea mișcării comuniste și muncitorești internaționale, în cinstea marxism­­leninismului. — Trăiască popoarele care luptă pentru libertate și independență, împotriva jugului colonialismului și imperialismului ! Ura ! Miile de delegați și oaspeți la Congres ovaționează cu căldură pe reprezentanții popoarelor Asiei, Africii, Americii Latine, care luptă pentru libertate și independență. Oaspeții de peste hotare aclamă Uniunea Sovietică, marele Partid al lui Lenin, unitatea și înfrățirea popoarelor în lupta pentru pace și un viitor luminos. (Cuvintarea lui N. S. Hrușciov la în­chiderea Congresului și Rezoluția Con­gresului al XXII-lea al P.C.U.S. sunt publicate în pagina IV-a a ziarului)j C­OMUNICAT cu privire la plenara Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : La 31 octombrie 1961 a avut loc plenara Comitetului Central al P.C.U.S., ales de Congresul al XXII-lea al Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice. Plenara a ales Prezidiul C.C. al P.C.U.S. în următoarea com­ponență : Membri ai Prezidiului: Brej­­nev L. I., Hrușciov N. S., Kosî­­ ghin A. N., Kozlov F. R., Kuu­­sinen O. V., Mikoian A. I., Pod­­gornîi N. V., Poleanski D. S., Suslov M. A., Șvernik N. M., Voronov G. I. Membri supleanți ai Prezidiu­lui : Grișin V. V., Rașidov Ș. R., Mazurov K. T., Aljavanadze V. P., Șcerbițki V.V. Plenara a ales Secretariatul C. C. al P.C.U.S. în următoarea componență : Hrușciov N. S. —, prim secretar al C.C. al P.C.U.S., Kozlov F. R., Demicev P. N., Ilicev L. F., Kuusinen C. V., Ponomariov B. N., Spiridonov I. V., Suslov M. A., Selepin A. N­­elenara l-a ales pe Șvernik N. M., președinte al Comitetului Controlului de Partid de pe lin­gă C.C. al P.C.U.S. iar pe Ser­­diuk Z. T., prim-vicepreședinte al Comitetului Controlului de Partid. Ședința Comisiei Centrale de Revizie a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: Din partea Comisiei Centrale de Revizie a Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice. La 31 octombrie 1961 a avut loc ședința Comisiei Centrale de Revizie a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Comisia Centrală de Revizie a ales pe Muraviova N. A. pre­ședinte al comisiei. Biroul C.C. al P.C.U.S. pentru R.S.F.S.R. MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : Prezidiul C.C. al P.C.U.S. a confirmat Biroul C.C. al P.C.U.S. pentru R.S.F.S.R. în următoarea componență : Hrușciov N. S. Voronov G. 1. președinte: Somako P. F. dinte, președinte, prim vice­vicepreșe- Membri ai Biroului: Abramov G. G., Ciuraev V. AL, Efremov L. N., lasnov M. A., Kirilenko A. P., Organov N. N., Poleanski D. S., Romanov A. V. Pentru sporirea vitezei de circulație a trenurilor Muncitorii, tehnicienii și inginerii de la secția L-7 C.F.R. Tr. Severin desfășoară o întrecere tot mai avîn­­tată pentru a întâmpina ziua de 7 Noiembrie cu noi succese în produc­ție. Astfel, în luna octombrie colec­tivul de muncă respectiv muncind în mod organizat, a reușit să-și îndepli­nească planul la producția globală în proporție de 102 la sută In vederea obținerii unei producții ritmice și de calitate, s-a executat retrasarea a trei curbe de cale ferată pentru sporirea vitezei de circulație a trenurilor pe distanța Balota-Șimian, ceea ce a fă­­cut ca productivitatea muncii să fie depășită pe această perioadă cu la sută, iar prețul de cost să fie­­ redus cu 2 la sută. N. NICOLAE, coresp. 2x)TM".or^-n:or."o:::ro.TMc<x)TM0TM"02::::o::::r.o:::2:o::;::o:::r.:or:::c:2c:::o::::::o:::::x):2ro~2:a::TMo:2nx)=nx)TMoroznxx::rx>2"zo:2"o::::::o::::::a:::::o2;2x):rc-co pr/wwiwt/wwiCE ÎNSEAMNĂ MV­NC­A VNITA /WWW­ MIWVWTQ In curtea gospodăriei colective „2 Martie” din Gostavăț, raionul Caracal, stăteam de vorbă cu pre­ședintele acestei colective milio­nare, îmi vorbea de ferma de ani­male, de cele trei autocamioane și, mai ales, despre viața nouă a ce­lor ce s-au unit in marea familie. — Vedeți colectivistul acela? Ar fi bine să stați de vorbă cu el lini zise președintele colectivei. II cheamă Badea I. Dumitru. In anul acesta e printre primii la zile-mun­­că. Harnic colectivist i l-am ascultat sfatul și am fă­cut întocmai. N-am regretat. Nea Mitra cum ii zic oamenii, mi-a spus lucruri interesante in legătură cu viața din colectivă. Colectivistul acesta pare oarecum deosebit in felul de a fi. Nu-i pla­ce să vorbească prea mult. Cînd o întrebi, iți răspunde întotdeauna foarte pe scurt, dar bine gindit. — Am auzit că anul acesta ai ieșit printre primii la numărul de zile-muncă ? — l-am întrebat în­dată după ce ne-am cunoscut. — Or fi ieșit. — Și... nu ce sector muncești ? — La vile, sunt răspunse din nou. Dar încet, încet, discuțiile noas­tre au prins a se lega mai bine. Se vede treaba că nea Mutra se acomodase cu mine. Iutii mi-a spus că in al doilea an de cînd s-a înscris în colectivă a și reușit să-și ridice casă nouă. Și-a făcut casă cu trei odăi și cu antreu, toată din cărămidă; cea ve­che era din patente și nu chiar așa de arătoasă. Lucrul acesta s-a pe­trecut în 1959. In­ anul acesta și-a cumpărat vacă. E hotărit să-și ia și mobilă, i-au rămas ochii la o mobilă nouă nouță pe care a văzut-o la un ce­tățean dintr-un sat apropiat. Omul acela nu are ce face cu ea, că nu i se potrivește pe odăi. E prea vo­luminoasă și, de aceea, o ține îm­pachetată. In orice caz, nea Mitra e hotărit să facă și pasul acesta. La nevoie o să se ducă chiar la oraș să-și aleagă o garnitură de mobilă pe gust. Haine și-a luat pentru el și întreaga familie, de-ale mișcării are să mai și vîndă. In anul trecut a dus acasă mult belșug: 2770 kg. de porumb / 1702 kg. de grîu; 150 kg. de zahăr/ 16 kg. ulei de floarea-soarelui, fa­sole, ceapă și diferite cantități de produse ale grădinii de legume. In afară de toate acestea a primit și 6942 de lei. Pentru anul acesta, nea Mitru și-a făcut socoteli și mai mari. Are multe zile-muncă. Dar co­lectivistul mai știe și alt lucru: in anul acesta, ziua-muncă e mai bogată ca anul trecut. A văzut el lucrul acesta chiar de la împărțirea avansului, cind numai grîu i s-au cuvenit 1300 kg., iar bani, — 3700 lei. La lichidare o­ să primească încă pe atîta și grîu și bani și alte produse. Și dacă te uiți în re­gistrele socotitorului, la partida lui nea Mitru și să vezi că anul a­­cesta, din familia colectivistului au lucrat in total trei persoane. Dar toți trei au fost harnici. L-am întrebat pe tov. Badea Du­mitru să-mi spună și mie cum o ducea in trecut. Și mi-a spus: Mi-a arătat deschis că pe vremea cind erau la putere moșierii trebuia să trudească din greu, ca și ceilalți țărani muncitori, ca să-și poată a­­sigura un trai cu­ de rit omenesc. Cerealele pe care le agonisea, abia ii ajungeau pentru ale gurii. Pe vremea aceea nu s-a gindit la mobilă și nici la casă din cără­midă, cu trei odăi și antreu. In anii regimului nostru demo­crat, înainte de a fi colectivist se­măna in fiecare an 4 hectare: două cu grîu și celelalte cu porumb. Sco­tea cite o sută de banițe de grîu, sau chiar ceva mai mult cite oda­tă. Dar, spre deosebire de azi, din cantitatea aceea era nevoit să pună an de an de-o parte săm­ința pen­tru anul viitor, iar din celelalte produse pe care le avea, o bună parte erau destinate consumului vi­telor de muncă. Acum, in afara faptului că pri­mește de la colectivă aproape încă­­odată ca înainte, nu mai are nici grija să oprească cereale pentru să­­­ mintă. Tot ce primește este al lui in întregime. An de an, nea Mitru, ca și cei­lalți colectiviști, își poate înfăptui tot ce dorește. Dacă la anul vrea să-și ia un aparat de radio mai aspectuos ca toate din sat, sau o mașină de cusut, motocicletă pentru unul din flăcăi, e foarte posibil s-o facă. Și nu mai e ceva de mirare. Nu-i departe nici vremea cind pe casa unuia din harnicii colectiviști ai Gostavățu­­­lui o să apară chiar o antenă de televizor. Iată ce înseamnă munca unită. C. GHEORGHE Cx-ViTVf/VVVVAVVVfVVVVV/\VVVAiVVVVTVVVWVVV\VVVVWVVVVVAAAVTVVVVV'V\VVT/Vi\Vf.V\VV\'V\VV\V\Vl\\AVVVV\VVV'VVVV\VVl\A/ W/WVV\A,VW\VVV\AA^ (Continuare în pag. 3 a) în vederea a­sigură­rii ptroducției anului viitor Congresul al III-lea al P.M.R. a pus în fața constructorilor de mașini agri­cole importante sarcini. La înfăptuirea mărețului plan de șase ani, în care timp se­ vor trimite pe ogoarele patriei mii de mașini ș­i unelte agricole, iau parte cu însuflețire și metalurgiștii de la uzina „7 Noiembrie" Craiova. Colectivul uzinei noastre, intensifi­­când ritmul muncii pentru realizarea planului de producție pe 1961, se pre­gătește intens și pentru asigurarea producției în anul viitor. Pentru anul 1962, cifrele de plan fiind sporite cu 5,4 la sută, co­lectivul întreprin­derii, studiază cu mult simț de răspundere măsurile tehnico-organiza­­torice ce se vor aplica în scopul in­troducerii pe scară tot mai largă a tehnicii noi, al sporirii productivității muncii și îmbunătățirii calității pro­duselor. Rolul tehnologiei Printre principalele probleme ce con­stituie obiectivul pregătirilor în vede­rea unei producții de calitate în anul Viitor, se numără instalația pentru montajul în flux tehnologic a remorcii cisterne R.C. 1.8. Această linie moder­nă va asigura obținerea unor produse de calitate superioară, va spori produc­tivitatea muncii și va aduce însemnate economii peste plan. Tot în scopul ex­tinderii tehnicii noi, colectivul serviciu­lui tehnic a studiat construirea unui dispozitiv pentru montarea și sudarea capotajelor și modificarea tehnologiei de fabricație a pîrghiei și fuzetei la sistemul de direcție de la remorca cis­ternă pe două axe. De asemenea, se va executa un sistem de răcire și de refo­­losire a apei pentru tratamente termice în secția forje. Mecanizarea lucrărilor în turnătorie In sectorul I turnătorie, unde planul pieselor turnate­ crește simțitor în anul 1962, s-au luat o serie de măsuri. Prin­tre acestea amintim instalarea unei li­­nii mecanizate pentru prepararea ames­tecurilor de formare, mecanizarea trans­portului de pămînturi și piese, insta­­­larea unei conducte speciale pentru aer comprimat la mași­nile de format me­canic și mecaniza­rea alimentării cup­torului de uscat ni­sip. Tot în acest sector s-au luat mă­suri de îmbunătăți­re a procesului teh­nologic prin­ exe­cutarea modelelor metalice și­ ampla­sarea lor în grupe de 4—6 bucăți pe plăci din aluminiu. Această măsură face să crească cu 50 la sută productivita­tea muncii. îmbunătățiri tehnologice se vor aduce în anul viitor la peste 60 repere cu pondere mare în planul sec­torului. Pentru ușurarea formării și evitarea rebuturilor, serviciul metalurgic pregă­tește rame din tablă profilată, ușor de manevrat și cu o durabilitate de două-­ trei ori mai mare decât cele din fontă. De asemenea, s-au luat măsuri să ste execute bucșarea ramelor pentru uni­formizarea tijelor de ghidare. Această măsură evită deplasarea formelor în planul de separație. Spații de producție corespunzătoare In scopul îmbunătățirii procesului tehnologic și măririi gradului de uti­lizare a reperelor cu S.D.V. se pregă­tește o hală nouă, corespunzătoare pentru secția sculărie. Aici, mașinile

Next