Inainte, august 1963 (Anul 20, nr. 5733-5758)

1963-08-01 / nr. 5733

ANUL XIX - NIr. 5733 PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN IȚI-VA I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 PAGINI 20 BANI JOI 1 AUGUST 1963 IN INTERIORUL ZIARULUI: — Meșterii vitrinelor lumi­noase (pag. 2-a). — Sport (pag. 2-a). — Maistrul — figură cen­trală în producție. Un educator neobosit (pag. 3-a). — Pregătiri pentru deschi­derea învățămîntului de partid (pag. 3-a). — Dezvoltarea creșterii ani­malelor — sarcină de mare răspundere (pag. 3-a). Propaganda prin conferințe în timpul verii Alături de celelalte forme ale propa­gandei de partid, propaganda prin conferințe constituie o latură impor­tantă a muncii ideologice a partidului nostru. Această latură a propagandei de partid are o deosebită importanță, deoarece se adresează maselor largi de oameni ai muncii Cunoscînd marea însemnătate a pro­pagandei de partid prin conferințe, la indicația Comitetului regional de partid Oltenia, comitetele raionale și orășenești de partid au luat din timp măsuri ca în perioada lunilor de vară să se asigure ridicarea continuă a ni­velului de cunoștințe politice și ideolo­gice al membrilor și candidaților de partid, al activului fără partid, al ute­­miștilor și celorlalți oameni ai muncii. Este cunoscut faptul că munca de educație nu este o sarcină de campa­nie, ea nu poate fi întreruptă. Ținînd seama de acest fapt, încă înainte de încheierea anului de învățămînt de partid comitetele raionale și orășenești de partid au luat măsuri pentru elabo­rarea unor expuneri care să fie ținute în perioada lunilor de vară în fața membrilor și candidaților de partid, a activului fără partid. Esențial în pro­paganda prin conferințe este ca expu­nerile ce se fac să fie instructive, să trezească interesul auditorilor. De con­­ținutul ideologic, de nivelul teoretic și științific depind în multe privințe edu­cația maselor de oameni ai muncii, mo­bilizarea lor la îndeplinirea sarcinilor ce le stau în față. Tocmai de aceea, în stabilirea temelor conferințelor ce se țin în adunările generale ale orga­nizației de partid, cea mai mare parte a comitetelor raionale și orășenești de partid au ținut seama de sarcinile ac­tuale. Așa­ de pildă, comitetul raional de partid Vînju Mare a organizat ținerea unui ciclu de conferințe pe teme de partid, economice și de politică in­ternațională. Pînă acum, în fața mem­brilor și candidaților de partid, expuneri și conferințe cum ar fi: „Creșterea ro­lului conducător al partidului în perioa­da de desăvîrșire a construcției socialis­mului", „Rolul și sarcinile organizații­lor de partid din gospodăriile colective în sporirea producției vegetale și ani­male“ au fost ținute de membrii birou­lui comitetului raional de partid. Ex­punerile „Centralismul democratic — principiu călăuzitor al structurii orga­nizatorice și al activității partidului", „Calitatea de membru de partid, drep­turile și îndatoririle comuniștilor" și altele au fost ascultate cu viu interes. In lunile aprilie, mai și iunie la aceste expuneri au participat circa 6250 de auditori. Cea mai mare parte a expunerilor și conferințelor ce s-au ținut în adu­nările generale ale organizațiilor de partid din raionul Strehaia au avut o tematică variată, iată citeva din aces­tea : Politica externă a R.P.R. — polsifică de apărare și consolidare a păcii“, „P.M.R. — conducătorul po­porului nostru pe drumul desăvîrșirii con­strucției socialismului“ , „Profilul moral al omului nou" și altele privind cam­pania de recoltare și treieriș, care au adus o reală contribuție la educarea membrilor și candidaților de partid și a altor colectiviști care le-au ascultat. Comitetul de partid de la G.A.C. „Viață nouă" din comuna Urzicuța, raionul Băilești, a luat din timp mă­suri pentru desfășurarea unei susținute munci de propagandă. Printre altele, în planul de muncă a prevăzut și un nu­măr de conferințe și expuneri pe diferite teme. Instructorul teritorial de partid Ion Mărc­ulescu a vorbit despre „Carac­terul științific și realist al politicii P.M.R.“, „înaltul titlu de membru de partid" și altele. Asemenea expuneri s-au ținut în multe organizații de partid din raioanele Caracal, Corabia, Calafat. Unele expuneri au avut ca temă dezvoltarea sectorului zootehnic în gospodăriile colective, dezvoltarea și apărarea avutului obștesc etc. O serie de conferințe pe teme educa­tive ca: „Principalele trăsături moral­­politice ale comuniștilor", „Drepturile și îndatoririle membrilor de partid“, „Să muncim în chip comunist" și altele ce s-au ținut in raioanele Gilort și Oltețu au avut menirea de a contri­bui la educarea membrilor și candida­ților de partid. Conferințele au fost axate de cele mai multe ori pe problemele care con­tribuie la ridicarea nivelului politic și ideologic și formarea unei concepții ma­terialiste despre lume și viață. Totuși, în unele raioane și comune s-a ținut un număr mic de conferințe. De ase­menea, trebuie să amintim că în viitor va fi necesar să se asigure un carac­ter mai diferențiat propagandei de partid prin conferințe, în funcție de sarcinile ce stau în fața organizației de partid din unitatea respectivă, de concluziile ce se desprind pentru orga­nizațiile de bază în care se vor ține asemenea expuneri. Nu toate conferințele elaborate la nivelul raioanelor au avut un caracter corespunzător. Unele au avut un carac­ter de instructaj, n-au fost legate de specificul comunei sau unității res­pective. Asemenea expuneri nu și-au atins scopul. Comitetele raionale și orășenești trebuie să acorde o atenție deosebită propagandei prin conferințe în perioa­da care a mai rămas pînă la deschide­rea noului an de învățămînt de partid. Plenara C.C. al P.RM.R. din aprilie 1962 a stabilit măsuri pentru îmbunătă­țirea muncii de primire în partid. Toc­mai de aceea, organele și organizațiile de partid sînt chemate să se ocupe de educarea sistematică a viitorilor candi­dați de partid, în special a celor prove­niți din rîndul colectiviștilor. Desigur că o mare parte din aceștia vor să fie încadrați în invățămîntul de partid. Dar, pînă la deschiderea noului an de învățămînt de partid, ne mai desparte încă o perioadă de timp. Pînă atunci însă activitatea educativă nu poate să stagneze. Este necesar ca în mod­ deo­sebit la sate, organizațiile de partid să desfășoare o muncă politică educativă în rîndul colectiviștilor, inginerilor, zootehniștilor, cadrelor didactice care urmează să devină candidați de partid, in acest scop, este bine ca organizațiile de bază, ajutate de comitetele raionale și orășenești de partid să organizeze expuneri și conferințe, referate și alte manifestări cu caracter educativ. Este bine ca la expunerile ce se fac în adu­nările generale ale organizației de bază să fie invitat în mod sistematic, acti­vul fără partid, in aceste adunări tre­buie să se țină conferințe pe diferite teme ale politicii partidului, despre pro­filul moral al comuniștilor. Pentru ca aceste conferințe să aibă un caracter cît mai educativ, vor trebui să fie făcute în strînsă legătură cu sarcinile ce stau în fața organizației de partid, urmărin­­du-se ca ele să fie instructive, pline de conținut, pentru ca participanții să tragă învățăminte. In propaganda prin conferințe ce se va face în această perioadă, nu tre­buie neglijată explicarea temeinică a evenimentelor ce au loc pe plan intern și internațional, îmbunătățind munca de propagandă prin conferințe, vom putea să obținem rezultate și mai însemnate în mobili­zarea oamenilor muncii din industrie și agricultură la traducerea în viață a sarcinilor reieșite din Directivele celui de-al III-lea Congres al P.M.R. Organizîindu-și bine munca, tinăra Popa Maria de la I.I.L. Independen­­ta-Craiova își de­pășește lunar sar­cinile de plan, fapt pentru care a fost evidențiată în muncă, iat-o în fotografia de fată lucrînd la mașina de răsucit. 9 Entuziasta întrecere a constructorilor de locomotive Alături de ceilalți constructori de mașini și aparataj electrotehnic din cadrul Uzinelor „Electroputere"-Cra­­iova, muncitorii, inginerii și tehni­cienii fabricii de locomotive Diesel­­electrice au reușit ca în primul se­mestru al anului 1963 să înfăptuias­că importante sarcini izvorîte din Directivele Congresului al III-lea al partidului. Sporind zi de zi avîntul în între­cerea socialistă, punînd în valoare noi rezerve interne eficiente, mem­brii acestui colectiv de muncă, ne relatează într-o scrisoare co­respondentul voluntar Valentin Boboc — lăcătuș, au să îndeplinească planul anual reușit de producție în proporție de 85 la sută și să realizeze peste plan o locomo­tivă Diesel-electrică. Un însemnat succes — se subliniază în continua­re, a fost înregistrat în ceea ce pri­vește obținerea de economii la pre­țul de cost, angajamentul anual fiind realizat în proporție de 100 la sută. Față de angajamentul inițial de a depăși planul la producția marfă cu 1,8 la sută și de a realiza economii la producția comparabilă în valoare de 250.000 lei, constructorii din fa­brica de locomotive Diesel-electrice au notării, cu prilejul unei recente consfătuiri de producție, să-și spo­rească angajamentele, realizînd eco­nomii în valoare de 3.200.000 lei. Angajamentul inițial de a realiza o locomotivă în plus și următoarele subansamble: doi pereți laterali, două cabine post-conducere, un a­­coperiș, un rezervor combustibil, o instalație pneumatică, un bloc a­­parate, cabluri electrice pentru locomotivă a fost sporit considera­­­bil. Reduceri Incepînd cu data de azi, ca urma­re a recentei Hotărîri a Consiliului de Miniștri al R.P.R., s-au redus preturile de vînzare cu amănuntul la o serie de mărfuri din sectorul textile-încălțăminte. Astfel, au fost reduse în mod simțitor preturile cu amănuntul la țesăturile din fire ar­tificiale tip bumbac și la confecțiile din țesături de fire artificiale tip bumbac. Mărfurile la care s-au aplicat re­duceri de prețuri, pe lîngă faptul că sunt de calitate­­ superioară sunt și de sezon, și deci solicitate de cum­părători. Direcția comercială a Sfatului popular regional Oltenia, regională a cooperativelor de Uniunea con­sum și I.C.R.T.I. Craiova au luat măsuri de aprovizionare a magazi­nelor, în așa fel, ca toti cumpără­torii să găsească articolele solici­tate. Reducerea preturilor de vînzare la unele bunuri de consum contri­buie la creșterea salariului real, la ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii din pa­tria noastră. O*egiune de prețuri în comerțul cu amănuntul IW»—»»1«« ■­fc» —■ ------­ Zece zile prin țară 34 muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari de la Uzinele „Elec­­troputere"-Craiova au hotărît­ să-și petreacă într-un mod destul de ori­ginal o parte din concediul lor de odihnă. Prin O.N.T. „Carpați“ ei au organizat­­ cu autocarul o­­ excursie de zece zile, prin țară, vizitînd ast­fel cele mai pitorești și mai fru­moase localități, cele mai mari mu­zee și întreprinderi industriale de stat. Printre altele, în program sînt cuprinse a fi vizitate orașele: Sibiu, Deva, Timișoara, Arad, Oradea, Cluj, Tg. Mureș, București etc. Lumină electrică la Brădești . Recent a fost electrificată o nouă­­ localitate din raionul Filiași. Este vorba de comuna Brădești, în care zilele trecute s-au aprins becurile. Mulți locuitori din această comună au ac­t în casele lor lumină elec­trică. De la o 7,î la alta, numărul abonaților crește. După cum se vede și In clișeul de față, in ace­ste zile la baza de recepție Podari — Craiova dom­nește o activitate febrilă. Lucrările agricole de vară, la timp și în bune condiții! » » Ritmul arăturilor de vară trebuie intensificat Datorită puternicei baze tehnico­­materiale cu care statul a înzestrat agricultura regiunii noastre, organi­zării mai bune a muncii în S.M.T., gospodării de stat și colective, anul acesta strînsul recoltei de păioase și leguminoase în întreaga Oltenie se va termina mult mai devreme de­cit în alți ani. După cum se știe, în raioanele Calafat, Segarcea, Băilești, Corabia treieratul a fost terminat, iar în ra­ioanele Caracal, Vînju Mare, Balș, Filiași, această lucrare va lua sfîr­­șit în următoarele zile. Se înțelege că eliberarea mai din timp decit în alți ani a terenurilor de păioase creat largi posibilități pentru exe­a­cutarea unui mare volum de arături de vară, precum și a ce­lorlalte lucrări pentru pre­gătirea viitoarei recolte. Așa se explică faptul că la data de 29 iulie, în raionul Segarcea existau e­­xecutate arături de vară pe 15.175 ha., in raionul Calafat pe 13.625 ha., în raionul Caracal pe 11.175 ha., în raionul Băilești pe 10.141 ha., în ra­ionul Vînju Mare pe 9542 ha., în raionul Corabia pe 8749 ha. Fată de timpul înaintat în care ne aflăm, de numărul mare de trac­toare existente în regiunea noastră, ritmul arăturilor de vară, în multe raioane este încă nesatisfăcător. Deși la începutul actualei campanii, raionul Corabia de pildă, se situa pe primul loc la arăturile de vară, în momentul de față se situează pe locul șase. De altfel, ritmul arăturilor este nesatisfăcător și în alte raioane. De pildă, pînă la data de 29 iulie în raionul Craiova au fost executate arături pe abia 6146 ha., în raionul Balș pe 4314 ha., în raionul Filiași pe 3671 ha., în raionul Stre­haia pe 2341 ha., în raionul Olteți pe 2263 ha., în raionul Gilort pe 883 ha., în raionul Tr. Severin pe 601 ha. în raionul Tg. Jiu pe 576 ha., în raionul Baia de Aramă pe 242 ha. — adică cu mult prea puțin față de plan. Trebuie subliniate în mod deose­bit avantajele pe care le oferă ară­turile de vară. Experiențele oameni­lor de știință au dovedit că la un hectar de teren cu un strat de sol de 30 cm. și cu o greutate de 4200 tone, dacă în urma arăturilor se a­­dună numai cu 1 la sută mai multă apă, înseamnă 42 tone apă la hec­tar. Or, pentru un kilogram de grîu sunt necesari nu mai puțin de 500 litri apă. Rezultă așadar, că această rezervă de apă contribuie la obține­rea unui plus de producție de 84 kg. grîu la ha. In realitate însă, cantitatea de apă ce se acumulează în sol acolo unde arăturile de vară s-au făcut la timp și la adîncimea corespunzătoare, se ridică la circa 900 tone la ha Este ușor de înțe­les ce spor de recoltă se poate ob­ține cu această însem­nată cantitate de apă. In același timp trebuie spus că în solul arat vara, resturile ve­getale se descompun ușor și elibe­rează o mare cantitate de substanțe organice necesare plantelor. Ploile căzute în ultima vreme dau putință ca în toate raioanele arătu­rile să se facă de cea mai bună ca­­­litate. Experiența a dovedit că mo­bilizarea solului la adîncime cu scormonitorul aduce un spor de pro­ducție de 640 kg. la ha. Este nece­sar ca peste tot arătura să se exe­cute cu plugul în agregat cu grapa stelată, astfel ca solul să se mă­­runțească cît mai bine. Sub brazdă vor trebui încorporate cantități de îngrășăminte organice și minerale po­trivit indicațiilor specialiștilor. In întreaga regiune există toat­e condițiile pentru a se executa ală­turi de cea mai bună calitate, — însă în mod diferențiat, așa cum recomandă Institutul Central de Cercetări Agricole, — pe toate su­prafețele eliberate de păroase și le­guminoase. L­­ a miezul zilei, soarele dogo­rește puternic. Oamenii mun­cesc încolo și-ncoace. E aici un adevărat șantier. Sunt mașini, oameni, atelaje. Materia primă este asportată din cîmp de care trase Activitatea n-a început che­ile, dar privind acest tablou re omul, munca se afla în prim constant că s-a pășit cu dreptul, este bine organizat. Două e­­chipe din cadrul brigăzii a șasea de cîmp alimentează neîntrerupt tocă­­toriie de nutreț, transportă din tar­laua cu porumb pentru siloz, masă verde. Insilozează furaje verzi In gropile dinainte amenajate. In pri­mele zile se insilozaseră circa Î50 tone de porumb furajer bine tocat, un amestec cu trestie de baltă și alte ierburi. Gheorghe Topazu, șeful unei echipe, împreună cu Ana Ris­­tea, Stefan Gabroveanu, Stefan Jia­­nu,, Gheorghe Dincă și altă, alimen­tează tocătorile cu diferite plante furajere, care după ce sunt bine to­cate se transportă la o șiră de paie, unde se depozitează: un strat de paie, un strat de furaje. Iarna — ne explică tov. Gavrilă Roșu, vice­președinte in consiliul de conducere al G.A.C. „23 August“ din Băilești — acest furaj, (era vorba de boji în amestec cu paie), este consumat mm „ies de ovine. n miezul acestei zile de sfirșit­­~~p~ de iulie, omul muncii, în cîn­­tec și voioșie, d­ădeci șire de paie Erau la număr vreo 20—30 de colectiviști desfășurați pe coama u­­nei șire de paie. Mai încolo, alte zeci de colectiviști pe alte șire de paie de orz. Gheorghe Roșu, Gheorghe Poenaru, Ion Ivanov­ici, Constantin Sfetcu, Floarea Vulturu, Elena Asan — iată numele acestor oameni harnici. Marin Cula, mecanicul, se îngri­jește de bunul mers al tocătorilor și tractoarelor și în același timp de calitatea silozului tocal. Vorbeam de un șantier. N-am e­­xagerat afirmînd­ 41 de gropi să­pate la adîncimea de doi-trei m., a­­vînd o lungime de 10-12 m.. curate cu pereții bine uscați, văruite, se a­­liniază de o parte și de alta, alcă­tuind o perfectă simetrie. Mai în­colo, pe fundalul albastru al cerului se văd profilate clăi înalte de l u­­cernă, șire de paie clădite din ba­loturi dreptunghiulare, șire de paie de mazăre etc. Așadar, ne aflăm­ la baza furajeră a gospodăriei colecti­ve, situată in apropierea fermelor de animale. O scurtă discuție despre zooteh­nie, despre asigurarea furajere, discuție purtată bazei cu tov. Gavrilă Roșu și iată că ne-am documentat. Există aici depozitate corespunzător 260 tone fin de lu­cerna, peste 50 tone paie balotate, circa [UNK] 1­0 tone paie de mazăre, trei șire lungi de paie de grîu, o șiră de paie de orz, colectate de pe cele 80 ha. recoltate și nu uităm cele 150 de tone de porumb furajer, care în amestec cu trestia de baltă și alte ierburi s-au și însilozat zilele trecute in două rtropi. Așadar, crțiunea de însilozare, deși se află la început, se desfășoa­ră cu intensitate. Oamenii muncesc cu multă tragere de inimă. Sunt con­vinși că asigurind animalelor furaje consistente, îndestulătoare reușesc să obțină de la acestea producții mari de carne, lapte etc. A­l. LUCIAN ÎN SILOZARI « Un aspect, de la recoltarea piersicilor la gospodăria de stat Halinga a­dmiram prietenul care de­sena. Plimba cu inspirație pe hirtie cărbunele, contura tintina cu ciutură de lingă sin­gurul pom uitat in mijlocul miriș­­tei, casa tractoriștilor, grădina din fata ei în care s-au copt pepenii. Mulțumit de perspectiva reali­zării sale artistice, prietenul trecu la amănunte. Agăță cu cărbunele garnita cu arta rece de un cirlig al prispei, așeză tot în prispă scaunele și masa, așa cum se așeza in fiecare zi la ora prînzului Florea Țuguran — trimis aici de colectiviștii din Ostroveni cu tre­buri de bucătar îmi închipuiam tabloul înrămat, aducînd intr-o expoziție o nouă­ și semnificativă realitate statorni­cită în relațiile dintre tractoriști și colectiviști. ...„Tractoriștii ne ară pămintu­­rile, ne seamănă grinele și ni le recoltează in prietenie, dar și in harță cu vînturile, cu ploile­­, pri­măvara după dezgheț cu frigul, vara cu soarele. Să le dovedim prietenia, meșterindu-le un „cuib“ al lor in mijlocul cîmpurilor Poate așa au chibzuit colecti­viștii din Ostroveni cind au pornit să dureze așezare de oameni lingă pomul uitat în miezul cimpiei. Poa­te așa au chibzuit și cei din alte colective. Și din grija aceasta pen­tru frumusețea prieteniei dintre tractorist și colectivist au răsărit în cîmpuri, ca după o ploaie îmbel­șugată, nenumărate case albe, cu prispe răcoroase, gata sa pri­mească omul obosit de muncă. Ungă fiecare casă, o ciutură. Lingă fiecare ciutură, grădină de zarzavat, florile, pomii care au rodit sau care au să rodească la anul Aici, în cîmpia Ostrovenilor, singuratică dar ospitalieră, casa tractoriștilor adăpostește o „fami­lie“ linără și harnică, veselă și plină de optimism. Ștefan Coteț este — ca să-l nu­mim ușa — capul familiei, iar Stan Opriceanu „mezinul“. Casa este &CLICLelmp­it construită gospodărește, cu bucă­tărie, dormitor, cameră pentru ali­mente, biroul șefului de brigadă și al pontatorului, atelier de fie­rărie. In vreme de vară, sufrageria se improvizează in prispa largă. In ziua cind am poposit îm­preună cu pictorul la casa din cîmpia Ostrovenilor, tractoriștii porniseră să răstoarne brazde pe 900 de ha. și să insăminteze po­rumbul pentru hrana animalelor în zilele iernii. Bucătarul pregătea la dogoarea focului, pentru masa de seară un ghiveci cu carne grasă de batal, privit rugător de un pui de dulău adus să crească la casa tractoriști­lor. Pictorul și-a căutat unghi de unde să admire așezarea, lăsîn­­du-și plăcerea de a sta de vorbă cu bucătarul fără bonetă de eru­dit. — E bun, ghiveciul ? — Gusta­f/ Am gustat dospirea zarzavaturi­lor culese , din grădină, în grăsi­mea cărnii, bine ardeiată și m-am convins că nea Țuguran o să pri­mească multe stringeri de mină. — O să fie mare bucurie astăzi, m-a asigurat bucătarul. — — De ce ? — Le-am făcut băieților pline nouă... din griul strîns săptămina trecută. Seara, cind au început să pîlpîie negurile, tractoriștii au venit la casa lor. I-a întîmpinat „Haiducul", invîrtindu-și coada și incurcîndu-se în picioarele lor. Ciutura a înce­put­­ să coboare in noaptea funti­mi. Veseli, rizînd bărbătește, trac­toriștii iși spălau cu apă rece, trupurile rumenite de soarele verii. Răduiica și Opriceanu au început să ude florile și zarza­vaturile din grădina lor. Respectînd un „cod“ nescris al familiei lor, tractoriștii fac această treabă și altele prin rotație. Nea Țuguran, ca de obicei, a adus în prispă ziarele și a dat drumul aparatului de radio, primi un dar din partea colectiviștilor la sfirșitul muncilor de recoltare Pictorul a căutat cărbunele să pună viață in tabloul lui. Cineva a deschis cuptorul și spre miriști și alături a început să plutească miros de­pline nouă. LUCIAN ZATTI j CÂ

Next