Inainte, septembrie 1963 (Anul 20, nr. 5759-5783)

1963-09-01 / nr. 5759

ANUL XIX - NIr. 5759 Un surîs între flori 4 PAGINI 20 BANI DUMINICA 1 SEPTEMBRIE 1963 în sectorul de concepție se vor extinde procedeele tehnologice noi In toate secțiile și sectoarele de mun­că ale Uzinelor mecanice din Tr. Se­verin au loc adunări cu factorii de răspundere pentru analiza realizărilor obținute pe primele șapte luni ale anu­lui curent și cifrelor de plan ce le re­vin pentru anul 1964. Zilele trecute, și corpul tehnic al sectorului de concep­ție sub îndrumarea biroului organiza­ției de bază P.M.R., și a comitetului sindical de secție a analizat amplu sar­cinile ce-i revin pentru anul 1964. Pentru a se crea o bază reală înde­plinirii planului pe 1964, un rol im­portant îl are îndeplinirea tuturor in­dicatorilor de plan pe^^ul A curs. Pornind de la aceast# * * emisă, discu­țiile ce au avut loc*cu­ acest prilej au scos în evidență măsurile ce trebuie luate pentru ca sarcinile ce revin sec­torului de concepție pînă la finele anu­lui curent, să fie realizate. In cuvîntul lor, inginerii Ștefan Ne­­goiță, Velcu Nicolae, Manea Alexandru și Ion Popescu nu au pierdut din ve­dere să arate că la rezultatele slabe obținute pe primele șapte luni ale anu­lui o vină o are și sectorul de concep­ție prin aceea că pregătirea fabricației anului curent s-a făcut cu întîrziere și nu în mod satisfăcător. De asemenea, asistența tehnică necesară realizării ce­lor cinci tipuri de vagoane din acest an nu a fost satisfăcătoare, prin faptul că tehnicienii și inginerii sectorului de concepție au fost supraaglomerați cu noi lucrări. Datorită lipsei de capacitate a secto­rului de concepție, o parte din­­ lucră­rile de mecanizare și modernizare a utilajelor au fost realizate cu întîrziere, ceea ce a contribuit negativ la creș­terea productivității muncii. Pină la finele anului curent, secto­rului de concepție îi revin sarcini din cele mai importante, atît pentru crea­rea unei baze solide în ceea ce pri­vește realizarea producției globale cit și în ce privește realizarea productivi­tății muncii, creșterea gradului de me­canizare, introducerea de noi procedee tehnologice, îmbunătățirea condițiilor de muncă, creșterea numărului de scule, dispozitive și verificatoare etc. O atenție deosebită au acordat vor­bitorii sarcinilor ce revin sectorului de concepție în vederea realizării integrale a planului de producție și tehnic pe anul 1964. Din discuții a reieșit că pentru asimilarea în anul 1964 a unui nou produs încă din tri­mestrul patru al anului curent să se înceapă pregătirea tehnologică , și con­fecționarea conductorilor necesari asam­blării secțiilor și blocsecțiilor, astfel, ca la sfîrșitul trimestrului I 1964 să se înceapă montarea pe cală a navei.. Pentru ca în anul 1964 sarcina de creștere a productivității muncii să fie realizată, vor trebui rezolvate încă de pe acum cîteva probleme ce cad în sar­cina sectorului de concepție și anume: curățirea mecanică cu alice a țunderu­­lui de pe tablele și profilele navale; modernizarea utilajelor învechite din sectorul de confecții navale; mecani­zarea încărcărilor și descărcărilor în depozitele de laminare ; corectarea flu­xurilor tehnologice în concordanță cu producția anului 1964 etc. Pentru anul­­ 1964, colectivul de muncă al sectorului de concepție s-a angajat să revizuiască proiectele de execuție și să îmbunătă­țească tehnologia în așa fel încît să se reducă consumul de metal cu cel puțin 5 la sută pe fiecare produs, să înlocu­iască trei tone metal cu mase plastice, să extindă acțiunea de înlocuire a ma­terialelor deficitare ca : oțeluri aliate, bronzuri, cherestea de rușinoase etc. In vederea dotării uzinei cu utilaje noi, de mare productivitate, s-a pro­pus ca un grup de ingineri să studieze amănunțit fluxul tehnologic pentru pro­ducția anului viitor și să stabilească necesarul de utilaje pentru suprafețele de producție existente. Procedeele teh­nologice noi ca : sudura automată și semiautomată, crashu­rea prin proce­deul arc-aer, sudura aluminiului hadro­­nal prin procedeul arc-argon și sudura în mediu de bioxid de carbon în anul 1964 pot fi cu mult extinse față de rea­lizările anului curent. Aceasta se poate realiza, luîndu-se măsura ca o parte din ele să fie aplicate la producția de vagoane unde seria mare a lucrărilor asigură o extindere considerabilă. Dezbaterea cifrelor de plan în cadrul sectorului de concepție a contribuit la elaborarea unor importante­ măsuri teh­­nico-organizatorice privind îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul viitor, și a relevat hotărîrea acestui colectiv de a munci mai mult și mai bine pentru ca pregătirea fabricației anului 1964 să fie corespunzătoare. Ing. ȘOȘEA ION Uzinele mecanice Tr. Severin Cu planul pe sortimente depășit Antrenați în întrecerea socialistă, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la Ocolul silvic Balș, sub conducerea or­ganizației de partid, obțin z1 de succese importante în domeniul îndepli­ni­nirii angajamentelor luate. Astfel, ei au reușit să realizeze planul producției globale la zi în proporție de 111 la sută, iar al producției marfă în proporție de 115 la sută. Este demn de remarcat că aceste realizări reprezintă succesele în­tregului colectiv. La unele sortimente ca : lemn de mină, traverse normale, lemn pentru construcții rurale, lemn de foc, planul a fost depășit cu peste 10 la sută. In întrecere s-au evidențiat maiștrii Nicolae Matei și Dumitru Ursan, precum și gestionarii de par­chete Nicolae Coman, Marin Vlad, Au­rel Stoica, Gheorghe Voicu și alții. In obținerea acestor importante succe­se în cele opt luni de la începutul a­­nului, colectivul Ocolului silvic Balș a primit un sprijin prețios din partea întreprinderii de mecanizare și trans­porturi forestiere Oltenia. D MORARU coresp. lcul UNE J Consfătuire pe tema creșterii animalelor Din inițiativa comitetului raional de partid Vînju Mare la centrul de raion a avut loc o consfătuire cu activul său lărgit la care au parti­cipat președinți de gospodării co­lective, ingineri agronomi și zoo­­tehniști, medici veterinari, briga­dieri zootehniști și secretari ai or­ganizațiilor de bază Cu acest prilej, președinții gospo­dăriilor colective din Pristol, Valea Anilor, lablanita si Gvardinița au prezentat scurte informări din care a reieșit modul cum s-au dezvoltat sectoarele zootehnice in cadrul aces­tor unități Același lucru a reieșit si din discuțiile purtate apoi de multi dintre participanți, Lucrările de electri­ficare sunt gata Corespondentul nostru voluntar Iancu Emil din Zăval, raionul Se­­garcea, ne informează că zilele tre­cute au fost terminate lucrările pen­tru electrificarea acestei localități. De asemenea, rețeaua electrică de înaltă și joasă tensiune a fost adusă și conectată la transformatorul cen­tral Punct de însămînțăn artificiale La G.A.S. Băilești a fost amenajat unn punct de insămințări artificiale, deservit de un tehnician veterinar. Se asigură astfel însămînțarea ar­tificială a celor 450 de vaci ale gospodăriei, și se realizează toto­dată un înalt grad de fecunditate Pregătiri pentru campania agricolă de toamnă Membrii gospodăriei colective „înainte" din Poiana Mare, raionul Calafat, muncesc în aceste zile cu e­­lan la asigurarea bazei furajere pen­tru hrănirea animalelor aflate în pro­prietatea obștească a gospodăriei. Cu cîteva zile în urmă, cantitatea de plante verzi însilozată la această gos­podărie era de 850 tone. In baza fu­rajeră colectiviștii mai depozitaseră circa 300 tone de fin, 200 tone lu­cerna, precum și mari cantități de paie de griu și orz. In vederea apropiatei campanii a­­gricole de toamnă, harnicii colecti­viști pregătesc terenul, încorporînd în sol cantități mari de îngrășăminte naturale și recondiționează semințe­le. Astfel, pînă în ziua de 28 august ei reușiseră să pregătească terenul pe suprafața de 120 ha. și să selec­teze circa 140 tone de grîu, pentru care au și trimis probe la laborator. De asemenea, colectiviștii purtători de atelaje se preocupă în aceste zile de reparația și revizuirea atelajelor ce vor fi folosite în campania de toamnă. Și harnicii colectiviști din Desa, același raion, se pregătesc în aceste zile intens pentru începerea campa­niei de toamnă. Ei au transportat în cîmp și au încorporat în sol impor­tante cantităti de îngrășăminte natu­rale. In celași timp, o parte dintre colectiviști lucrează la recondiționa­­rea semințelor de grîu, iar alții­ — organizați pe brigăzi și echipe se­ străduiesc să însilozeze mari cantități de plante verzi, dar mai ales porum­bul furajer. Baza furajeră a gospodă­riei colective fin Desa va fi comple­tată, alături de cele 150 tone fin și 20 tone lucerna, cu importante can­tități de furaje însilozate. 1. COCOȘA coretp »»••••,• ­n clișeul de față vă prezen­tăm o minunată priveliște sur­prinsă de obiectivul apăsatului fotografic , un colțișor din fru­mosul parc de odihnă amenajat în orășelul minerilor de la Rovi- Era cea de-a do­ua zi din faza re­gională a celui de-al Vll-lea con­curs al formațiilor artistice de amatori ce a avut loc in orașul Craiova. Acele ceasornicului se apropiau de miezul nopții. De obicei, te aștepți ca după zeci de ore de concentrare, de privire atentă asupra mișcărilor și conținutu­lui interpretării a sute de artiști a­­matori ce evoluau pe scenă, juriul să fie tare plictisit. În seara termi­nării concursului, lucrurile s-au pe­trecut însă astfel: înalta ținută ar­tistică, buna interpretare și bogatul repertoriu cu care s-au prezentat la concurs tineri și v­îrstnici, muncitori și colectiviști, lucrători din diferite instituții — iubitori ai activităților culturale și artistice ce se desfă­șoară la orașe și sate, — au ridicat prin cîntece și jocuri, prin progra­mele brigăzilor artistice de agitație, un frumos și emoționant imn, închi­nat viețili noastre noi. Cât de exi­gent a fost juriul, totuși sunt dese filele caietelor de concurs, unde în dreptul unor soliști vocali și instru­mentiști, tarafuri d­e muzică rară, coruri și brigăzi artistice popi­de agitație s-a pus mențiunea: „Inter­pretare caldă, voce cultivată, curată și corectă" sau „costumație olteneas­că, dans plin de vioiciune, gingășie și grație“ etc., etc. Cu prilejul încheierii acestei faze regionale a celui de-al Vll-lea con­curs al formațiilor artistice de ama­tori, am rugat câțiva din membrii ju­riului să-și spună părerea în legătu­ră cu desfășurarea concursului. Iată ce ni s-a relatat: GEORGE BULANDRA — actor la Teatrul Național Craiova: „Am făcut parte din juriu și la celelalte centre und­e s-au desfășurat fazele regionale ale celui de-al Vll-lea concurs al formațiilor artistice de amatori. Con­cursul de la Craiova s-a desfășurat la un nivel mai bun față de cele­lalte centre. Ca membru al juriului, s-au interesat în spe­cial brigăzile artistice de agitație. Experiența a­­cestui concurs a dovedit că brigăzile artistice de agitație de la căminul cultural din Celani, raionul Caracal, care a prezentat textul „Bună dimi­neața viață", de la Casa de cultură din Tr. Severin care a interpretat „Viață nouă în Severin“, de la I.I.S. „Partizanul"-Craiova și întreprinde­rea Sadu-Gorj, au mers spre rezol­varea unei idei, cu texte bine puse la punct, interpreți foarte bine pre­gătiți, cu mișcări vioaie­­ și intere­sante. Programul prezentat de aceste formații, ne-a plăcut un mod deosebit. Dar s-au prezentat la concurs și bri­găzi artistice de agitație, mai ales din cadrul cooperației și căminelor culturale, la un nivel scăzut, cu text nepus la punct , mișcările în scenă ale interpreților au lăsat de dorit. Spre aceste brigăzi artistice de agi­tație trebuie îndreptată atenția in viitor". POPESCU ION — profesor la Școa­la pedagogică din Craiova: „Am ur­mărit cu atenție la acest concurs, partea corală și instrumentală. M-au impresionat mult bogăția repertoriu­­­lui și calitatea interpretării, pe care au demonstrat-o in­ fața noastră un număr mare de formații corale instrumentale Așa este de pildă ca­și­rul Casei raionale de cultură din Caracal. Cor de proporții impresio­nante, cu repertoriu variat, actual, care cuprinde­­ viața de muncă din toate sectoarele de activitate. Cuvin­te asemănătoare am de spus și pen­tru taraful căminului cultural din Mîrșani, pentru orchestra de mando­line de la cooperativa „Higiena“ clubul „1 Mai“, care au dovedit mul­și­tă sensibilitate și simț artistic la interpretare. Concursul a scos în e­­vidență și necesitatea u­nei pregătiri­­ mai temeinice a dirijorilor de cor. Este nevoie de o depistare a elemen­­­­­telor dirijorale și de o pregătire tot la cursurile organizate periodic a de Casa regională a creației popu­lare și de către Școala populară de artă". BALTA ION — șef sector coregra­fie la Casa regională a createi popu­lare : „Cînd vorbesc despre formații de dansuri îmi amintesc care era situația echipelor de dansatori regiunea noastră cu doi-trei ani din tn urmă și caut să fac o comparație cu prezentul. Nu numai că numărul formațiilor era destul d­e mic, dar, nici calitatea dansurilor nu era corespun­zătoare. La concurs au apăru­t echipe din localități unde altădată nu­ era nici o pereche de dansatori.. Așa fost cazul formațiilor de dansuri din a Amărășlii de Jos — raionul Caracal, din Dănceu­, — raionul Vînju Mare, din Săpata, — raionul Segarcea, etc. Intr-adevăr, la­ faza regională s-au prezentat formații de dansuri masive Numărul membrilor dintr-o formație ajunge în prezent la 50—60. Dansu­rile prezentate pe scena concursului au fost cu temă și executate într-o formă artistică superioară Pe viitor, aceste formații care s-au prezentat la concurs și cele care a să ia ființă trebuie să promoveze cu mai mult curaj și alte genuri de dansuri". I. ZOROCLIU De la juriu spicuite c­o­n­s­t­r­a­c­ț­i­i cu 1L&iifalUtăți Locale Gospodăria colectivă din Broșteni este situată la nord-vestul raionului Strehaia, vecină cu raionul Baia da Aramă. Circa 34 la sută din suprafața agricolă a gospodăriei colectiva este ocupată de pășuni și finețe naturale, terenuri care pot fi "alorificate cu succes pentru creșterea animalelor. Consiliul de conducere al gospodăriei colective împreună cu comitetul executiv al sfatului popular comunal Broșteni a avut în vedere sporirea șeptelului de animale și asigurarea unor adăposturi corespunzătoare. In prezent, gospodăria colectivă din Broșteni posedă 316 bo­vine, 172 vaci și juninci montate, 828 ovine, peste 100 porcine și circa >-Q00 păsări. Față de anul trecut, în 1963 e­­fectivele de animale au sporit simțitor. Nu o dată comitetul executiv al sfa­tului popular Broșteni, împreună cu consiliul de conducere al G.A C. r.a analizat temeinic situația sectorului zootehnic al gospodăriei și s-au luat măsuri mai ales în vederea asigurării unor­ adăposturi corespunzătoare, trai­nice și ieftine. S-a avut în vedere de fiecare dată, valorificarea tuturor ma­terialelor procurate pe plan local, ca­re se găsesc cu ușurință în perimetrul gospodăriei colective, pe Valea Motru­­lui. In ultimii anii colectiviștii au cons­truit patru grajduri, două saivane pen­tru 1200 capete- ovine, o maternitate pentru scroafe, două puternițe și două cotețe pentru păsări, două pături în capacitate de 20 vagoane, două magazii, precum și alte construcții agrozootehni­ce. In realizarea acestor obiective s-a folosit materialul lemnos procurat pe plan local. Colectiviștii au fost mobilizați și an­trenați de către comuniști în confec­ționarea unui important număr de chir­pici și de cărămizi care s-au realizat la un preț de cost scăzut. Tov. Marin Condulescu, vicepreședinte al G.A.C. a fost însărcinat să se ocupe în mod special de executarea construcțiilor a­­grozootehnice. Brigada de construcții alcătuită din 14 dulgheri, trei zidari, trei tîmplari și alți meseriași se stră­duiește să execute lucrări de bună cali­tate. La brigada de la Meriș, gospo­dăria noastră colectivă are un circular cu ajutorul căruia materialul lemnos procurat pe plan local se prelucrează cu mijloace proprii ale gospodăriei. Dintre materialele folosite în acest an ln construcție, nu au fost cumpă­rate cu bani de către gospodăria colec­tivă decit circa 10 mc lemn C.R., 8000 bucăți țiglă, cinci tone ciment, 10 tone var și cinci metri cubi cherestea. Va­loarea materialelor cumpărate nu depă­șește cifra de 25.000 lei, iar valoarea construcțiilor realizate se ridică la peste 140.000 lei. De aici rezultă că o parte însemnată din cheltuielile ce trebuiau făcute (115.000 lei) au fost economi­site, folosindu-se cu succes o serie de materiale procurate pe plan local. S. CONDULESCU C. COJOCARU «orespondenți Ci1 n­e In cei citiva ani de la constituire, gospodăria co­lectivă din satul raionul Vînju Mare Dobra, s-a dezvoltat simțitor. Cele 1850 ha. de teren sînt lu­crate conform azi in condiții noi, recomandărilor științei agricole. Pe lingă cultura plantelor de cîmp — ca sector de bază al gospodăriei colective,­­ colectiviștii și-au dezvol­tat și un puternic sector zootehnic. Astfel, șeptelul de animale al gospodăriei amintite numără 11b vaci și juninci, peste H0 por­cine, 500 ovine și un în­semnat număr de păsări. Pentru animale au fost construite în ultimii ani a­­dăposturi corespunzătoa­re, trainice și ieftine. Ast­fel, gospodăria colectivă posedă trei grajduri, un saivan cu o capacitate de 3000 capete, două puternițe pentru 3000 păsări, un in­cubator, o îngrășitorie pentru 100 capete porcine, o maternitate, precum și alte construcții. Aplicînd in practică re­comandările științei agri­cole și indicațiile specia­liștilor, membrii gospodă­riei colective au reușit să obțină în acest an re­zultate îmbucurătoare la cultura griului. Față de ci­nul trecut, producția a fost mult mai bună: brigăzi și echipe s-a între des­fășurat și se desfășoară întrecerea socialistă. Pen­tru stimulare­a celor mai buni, consiliul de condu­cere a cumpărat obiecte de 6000 lei, arlă expuse intr-o special amenajată. in valoare care se vitrină Aici, colectiviștii admiră bicicleta, ceasurile de mină, perechile de pantofi și alte obiecte, punindu-și întrebarea: Cine va fi ciștigătorul ? Bineînțeles că numai rezultatele mun­cii unei brigăzi, echipe, sau chiar ale unui colecti­vist vor fi hotăritoare în obținerea premiilor. CHEALDIR CRISTEA coresp. va fi cîștigătorul ? O parte din construcțiile zoo­tehnice ale gospodăriei colective din Samarinești, raionul Strehaia. Minerii asturieni continuă lupta In ultimele zile, știrile transmise din Spania de corespondenții occi­dentali de presă arată că guvernul franchist este vădit îngrijorat de proporțiile actualei greve a mineri­lor asturieni. Cititorii își amintesc desigur că in primăvara anului tre­cut aceiași mineri au făcut ca pri­virile întregii lumi să fie ațintite asupra luptei lor pline de sacrificiu și eroism, înfruntînd cu curaj meto­dele bestiale a­ _______________ le autorităților de la Madrid. Ca anul și cea de trecut, noua­ grevă, începută la 20 iulie, stîrnește tot mai multă îngrijorare in rîndurile guvernanților franchiști, care in primele clipe ale izbucnirii o socoteau drept un episod trecător. Fr­anco și camarila sa mizau pe liderii sindicatelor falangiste, care în vara acestui an au fost aleși în posturile respective și nu numiți de guvern ca pînă acum, această ma­nevră fiind întreprinsă în speranța că datorită ei, sindicatele vor căpă­ta o oarecare autoritate în rîndurile oamenilor muncii și vor putea frîna lupta acestora împotriva regimului franchis. Dar autorii manevrei au suferit un eșec total: oamenii mun­cii și-au exprimat neîncrederea în liderii sindicatelor, caracterizîndu-i drept slujitori fideli ai intereselor patronilor și cercurilor diriguitoare. Minerii din Asturia au declarat de îndată grevă deși în această pe­rioadă liderii sindicatelor duceau tratative cu patronii în vederea în­cheierii unui contract colectiv. Prin­tre obiectivele greviștilor se numără mărirea concediilor și aplicarea sistemului premiat.­­Se știe că gu­vernul a hotărît ca anul acesta ..drept pedeapsă" pentru participa­rea lor la grevele de anul trecut, sa nu­ acorde minerilor nici o pri­mă). De asemenea, trebuie arătat că greviștii nu formulează numai revendicări economice. Muncitorii­­ luptă pentru dreptul de a crea sin­dicate independente, libere și își a­­firmă dreptul la grevă, care a fost răpit oamenilor muncii spanioli o dată cu venirea la putere a dictato­rului Franco. Văzînd amploarea grevei mineri­lor din Asturia, guvernul spaniol s-a întrunit de cîteva ori, luin­d măsurile „de rigoare". Corespondentul din Madrid al ziarului american „New York Tirpes“ relata nu de mult că „guver­nul spa­niol a ame­nințat pe mi­_______________ nerii asturieni ---------------------- că va închide mi­nele pe o perioadă nedefinită dacă nu se vor întoarce cu toții la lucru“. Corespondentul arăta, de asemenea, că inspectori ai Ministerului Muncii au declarat greviștilor că guvernul va recurge (și intr-adevăr a recurs) la așa-numita „legislație de autoa­părare a ordinei publice", care nu înseamnă altceva decit trecerea la represalii polițienești împotriva mi­nerilor. Cu toate acestea, continuă lupta cu și mai minerii dîrzenie. Cu fiecare zi greva multă se extinde tot mai mult. In prezent numai in regiunile Asturia și Leon sunt în grevă peste 20.000 de mi­neri. Referindu-se la desfășurarea gre­vei minerilor spanioli, presa fran­ceză subliniază că in timp ce in Asturia situația a rămas neschim­bată, în provincia Leon greva se extinde, cuprinzînd zilnic noi și noi mine. Astfel, săptămînalul „Vie Ouvriere" scrie în ultimul său nu­măr că „toate metodele de repre­siune pe care regimul franchist le folosește împotriva oamenilor mun­cii din Spania sunt sortite eșecului". Lupta grevistă din Spania atrage din nou atenția opiniei publice mon­diale. Ultimele zile au arătat cu prisosință că această luptă crește neîncetat, lovind cu vigoare în pla­nurile guvernanților de la Madrid. Minerii asturieni sînt deciși să cîștige această bătălie. ION CUCUI CARNET EXTERN

Next