Inainte, noiembrie 1963 (Anul 20, nr. 5811-5836)

1963-11-01 / nr. 5811

S ANUL XX - Nr. 5811 PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI VÁ I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 PAGINI 20 BANI VINERI 1 NOIEMBRIE 1963 Cîmp larg inițiativelor Regională Oltenia în întrecere­a fibnoviC« Centrala O scrisoare sosită la redacția ziaru­lui nostru aducea zilele trecute vestea că in întrecerea socialistă peutru în­deplinirea angajamentelor luate în cel de-al patrulea an al sesenatului înainte de termen, muncitorii, inginerii și teh­nicienii schelei de extracție Țicleni au reușit să raporteze îndeplinirea planu­lui de producție la țiței din sonde inac­tive cu mai mult de 75 de zile înainte de termen. Acest succes important cît și altele care alcătuiesc minunatul bilanț al pe­troliștilor de la Țicleni, se datoresc în mod nemijlocit unei eficiente munci politice de masă desfășurată de către comitetul de partid al schelei prin in­termediul organizațiilor de bază din secțiile și parcurile de extracție, de la unitățile de dezbenzinca și stațiile de compresoare. In întrecerea socialistă pentru cea mai înaltă productivitate a muncii în fiecare sector de activitate — condiție esențială în realizarea unei producții ritmice și l> calitate, munci­torii, inginerii și tehnicienii petroliști au extins inițiativa .La fiecare sondă Inactivă — intervenții rapide și de calitate“. Acțiunile organizatorice între­prinse în acest domeniu s-au soldat cu rezultate remarcabile în sensul că pla­nul de producție revenit pe întregul an la țiței din sonde inactive a fost depășit cu mi*­ bine, iar față de programul de valorificare a fondului inactiv de sonde, la nivelul Trustului de extracție Tg. Jiu să se raporteze zilele trecute îndeplinirea acestuia tot­­ ca urmare a inițiativei petroliștilor de la Țicleni în întrecerea pentru creșterea producției de țiței. Demne de laudă sunt și inițiativele constructorilor chimiști. La marginea Craiovei, în viitorul leagăn al chimiei Olteniei unde se înalță marea cetate­­­ petrochimică s-au născut inițiativele: „In fiecare sector de activitate — o productivitate a muncii ridicată“ „O zi pe săptămînă să lucrăm cu mare­ri­a­al lemnos economisit“, acțiuni de mare importanță în viața șantierului, care s-au soldat lună de lună cu rezultate bune. Făcînd bilanțul muncii entuzias­te pentru punerea în funcțiune a obiec­tivelor din șantierul combinatului chi­mic înainte de termen, constructorii de la I.S.C.M. au constatat că productivi­tatea muncii planificată a crescut cu circa 2,5 la sută, iar economia la mate­rial lemnos adunată de la începutul anului depășește necesarul consumului planificat pentru o perioadă de o săp­­­tămână de zile. Comitetul de partid din șantierul combinatului chimic a stimu­lat preocupările oamenilor pentru valo­rificarea resurselor industriale spre mecanizarea lucrărilor cu volum sporit de muncă manuală și gospodărirea mai bună a lemnului. Analizând consumul de material lem­nos la cîteva unități de construcții in­dustriale din regiunea Oltenia cum sunt I.S.C.M., întreprinderea nr. 6 con­­strucții-montaj Craiova și altele rezultă că in comparație cu cantitățile de lemn folosit pentru realizarea unui milion lei valoare de investiție în anul 1959, s-a realizat în anul 1963 un consum redus cu peste 58 la sută. Cifrele existente în acest domeniu zugrăvesc incontesta­­­­bila forță și valoare a inițiativei mase­lor în entuziasta întrecere pentru a în­făptui prevederile Directivelor celui de-al II­I-lea Congres al partidului. Experiența numeroaselor colective din regiunea Oltenia reprezintă un bogat tezaur în lupta pentru indicatori înalți în întrecerea socialistă. Această expe­riență este îmbogățită cu forme noi de atragere a maselor la rezolvarea sar­cinilor economice. Succesele construc­torilor de mașini și aparataj electro­tehnic de la Uzinele „Electroputere“ Craiova care realizează în acest an o productivitate a muncii pe salariat mai mare cu circa 70 la sută peste ni­velul productivității muncii din anul 1959, ale muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de la C.I.L. Tg. Jiu și ale altor colective de muncă din regiunea Oltenia au subliniat încă o dată că este necesară o participare activă a comite­telor sindicatelor și UTM, sub îndru­marea organizațiilor de partid, la a­­tragerea maselor în întrecere, spre soluționarea celor mai importante pro­bleme care condiționează ritmul pro­ducției. Situațiile nesatisfăcătoare exis­tente în unele întreprinderi cum sunt Trustul regional de construcții Oltenia, I.R.C.P.O., I.A.F.L., I.M. Sadu-Gorj și alte unități, dovedesc că nu în mă­sura cuvenită cadrele tehnico-ingine­­rești se străduiesc să acorde o asis­tență tehnică crespunzătoare actualelor cerințe. O serioasă rămînere în urmă s-a înregistrat în acest an pe șantierele centralei electrice și de termoficare de la Craiova. Comitetul sindicatului de aci n-a fost îndrumat efectiv de către comitetul de partid în vederea organi­zării și urmăririi activității maselor în întrecerea socialistă. Constructorii de pe șantiere n-au avut create de fiecare dată condiții optime pentru îndeplinirea ritmică a prevederilor de plan. Față de această rămînere în urmă, un colec­tiv de activiști de partid și specialiști a studiat concret posibilitățile și mă­surile organizatorice cele mai bune, pentru a lichida starea necorespunză­toare de lucruri de pe șantierul centra­lei electrice și de termoficare de la Craiova. Este de datoria comitetului orășenesc de partid și a consiliului lo­cal al sindicatelor Craiova să urmă­rească în permanență traducerea în viață a acestor măsuri menite să ducă la îmbunătățirea muncii politice de masă pe șantiere. Muncitorii, inginerii și tehnicienii din fabricile și uzinele Olteniei, de pe nu­meroasele șantiere, au dezbătut cu viu interes cifrele de plan revenite în cel de-al cincilea an al sesenalului. Au fost elaborate măsuri eficiente care să asi­gure în anul viitor un ritm mai înalt de creștere a productivității muncii, ridicarea performanțelor produselor rea­lizate la nivelul celor mai de seamă succese ale științei și tehnicii con­temporane, care să creeze o bază teh­­nico-materială corespunzătoare ritmului viu al întrecerii socialiste. In condițiile planului de producție pe anul viitor, se cere din partea fiecărui colectiv o și mai mare participare la descoperirea resurselor locale, se cere mai multă inițiativă, mai multă preocupare pentru a deschide căi noi me­todelor avansate și celor mai de seamă cuceriri în domeniul construcții­lor de mașini, executării investițiilor, în industria ușoară și alimentară etc. Fiecare inițiativă în întrecere va în­semna o nouă rezervă în uriașa bătălie pentru cea mai înaltă productivitate a muncii, pentru a obține produse cu parametri la nivelul celor care se rea­lizează pe piața mondială. Ridicînd tot mai sus steagul între­cerii socialiste, muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderile regiunii noastre sunt chemați să-și aducă tot mai mult contribuția la promovarea noului, la îndeplinirea exemplară a Directivelor celui de-al llI-lea Congres al partidului. Sub semnul stimulării necontenite a valoroaselor inițiative apărute în în­trecerea socialistă pentru înfăptuirea sarcinilor economice înainte de termen, organele și organizațiile de partid au datoria să desfășoare o susținută mun­că politică de masă pentru a arăta muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor căile care duc spre cea mai înaltă pro­ductivitate a muncii, pentru a dezvolta spiritul inventiv al maselor, pentru a mobiliza cadrele tehnico-inginerești și cu munci de răspundere la crearea bazei tehnico-materiale corespunzătoare des­fășurării întrecerii socialiste intr-un ritm tot mai viu. £ Rezultate bune Ca urmare a măsurilor organizatorice luate de conducerea A.I.C.C. Tr. Seve­rin pentru o mai bună aprovizionare a populației pe timpul iernii, centrul de semiindustrializare a produselor legumi­cole din Tr. Severin a obținut pînă la 20 octombrie a.c. rezultate bune pe linia realizării sarcinilor de plan. Pînă la data amintită, la acest centru au fost produse 36.875 kg bulion de roșii, 2815 kg bulion de ardei, 11.065 kg castraveți saramurați, 32.300 kg murături asor­tate etc. Lucrătorii de la centrul de semiindus­­trializare a legumelor din Tr. Severin, sunt hotărîți ca prin munca lor și în perioada următoare să obțină rezultate însemnate, punînd astfel la îndemîna populației cantități sporite de legume și zarzavaturi semiindustrializate. Producție sporită de cărbune la Rovinari Colectivul sectorului Rovinari al Exploatării miniere Rovinari spo­rește zi de zi avîntul în întrecerea socialistă pentru a da patriei cărbune m­ai mult și de calitate superioară. Munca rodnică desfășurată de la în­ceputul anului este încununată în fiecare zi cu realizări din cele mai frumoase. După cum ne relatează co­respondentul voluntar Gheorghe Ne­­grescu, planul de producție revenit pînă la data de 23 octombrie a fost îndeplinit în proporție de 133 la sută. La această realizare au contri­buit în special membrii colectivului de muncă din schimbul condus de tînărul maistru miner Dumitru Radu, colectiv care de la începutul anului a obținut numai locul I în între­cerea socialistă. O contribuție valoroasă la obține­rea acestui succes au adus excava­­­t­oriștii Alexandru Raicu, Costică Boțea, Ion Bobei, Ion Soncoloș și alții. In foto , strungarul Nicolae Flo­­rescu, unul din evidențiații între­cerii socialiste de la Atelierul de Zonă C.F.R. din Craiova, executînd strunjirea roților de locomotivă. îmbunătățirea continuă a procesului de producție Colectivul de munci­tori, tehnicieni și ingineri de la Complexul pentru industrializarea lemnului Tg. Jiu, desfr­­amă o vie în trecere pentru a da produse tot mai multe, mai bune și mai ieftine. De aceea, în toate sec­toarele celor cinci fabrici se constată o vie activi­tate în ceea ce privește instalarea de noi mașini, aplicarea de inovații, îmbunătățirea continuă a desfășurării procesului de producție. La fabrica de placaj, electricienii și bobina­torii conduși de tînărul inginer Ion Trancău și maistrul Alboiu Ștefan lucrează la repararea ge­neratorului de curent de la derulorul nr. 1. Tot aici, în sectorul uscătorie, mecanicii lucrează la re­pararea curentă a celui de-al doilea uscător. La fabrica de mobilă, în sectorul croit și curbat, se fac lucrări pentru construirea noului sistem de evacuat deșeuri iar în sectorul curbătorie s-a turnat beton în vede­rea unei mai bune circu­lații a cărucioarelor electrocarelor. Și la Ia­și­brica de cherestea activi­tatea este intensă. Unii lucrează la revizuirea ga­terelor, alții se ocupă de recuperarea pînzelor de ferestrău sau de confec­ționarea unor piese de schimb. Sub îndrumarea maistrului Mîndreș Gheor­ghe, mecanicii, lăcătușii și electricienii au rezolvat confecționarea unui cir­cular automat. Ca urmare a bunei în­trețineri a utilajelor și a sporirii volumului pro­ducției, s-au înregistrat numai în primele trei tri­mestre ale acestui an pes­te 900.000 lei economii la prețul de cost iar va­loarea produselor date peste plan se ridică la a­­proape 5.000.000 lei. 7. PODARIȚA coresp. (Pentru concurs) Se construiește un nou magazin La Racovița în raionul Tg. Jiu, se constuiește un magazin sătesc. Folosin­­du-se materialele procurate pe plan lo­cal, lucrările la noul magazin au fost executate în mare parte. Astfel, au fost confecționate pe plan local circa 20.000 bucăți cărămizi. Tot pe plan local au fost procurate nisipul, pietrișul și o can­titate însemnată de var. Da­torită aportului pe care l-au adus cetățenii din Racovița la con­strucția noului magazin precum și da­torită folosirii cu succes a materialelor procurate pe plan local, s-a reușit ca pînă în prezent să se economisească ma­teriale în valoare de 17.500 lei. ION CIUCA coresp. In centrul atenției colectivului de muncitori de la I.I.S. „Partizanul" din Craiova stă calitatea produse­lor cît și prezentarea lor. Iată în fotografia alăturată pe maistrul Ilie Bălașa și muncitoarele Ioana Slătan și Elena Florescu in­tr-o discuție privind estetica pun­gilor cu macaroane. Construcțiile zootehnice în cadrul gos­podăriei colective „1 Mai" din Dăbuleni, raionul Corabia, se desfășoară cu multă încetineală. LA ... ADAPOST ! Desen de G. PAPAZIAN o 0 ■ Trei milioane iei venituri de la vie Membrii gospodăriei colective „Plaiul viilor" din Călărași, raio­nul Corabia, au cultivate cu viță de vie 525 ha. Ca urmare a unei munci bine organizate, lucrările de întreținere pe această suprafață au fost aplicate la timp și cu maximum de eficacitate, reușindu-se astfel să se asigure obținerea unei producții sporite de struguri la ha. Deși au avut contract cu statul pentru 136 vagoa­ne de struguri, colectiviștii din Călărași au valorificat pînă acum 150 vagoane. Ei sunt hotărîți ca și o bună parte din strugurii ce vor rezulta de pe cele 70 ha cultivate cu vie care nu au fost încă recol­tate, s-o livreze statului. Pină acum gospodăria a obținut pe strugurii li­vrați un venit de peste trei mili­oane lei. V. COSTAS, coresp. > Avansuri bănești Zilele trecute, în cadrul gospodăriei colective „Drumul belșugului" din co­muna Redea, raionul Caracal, a fost re­partizat cel de-al doilea avans bănesc drept retribuție a zi­lor-muncă efec­tuate de colectiviști în gospodărie. Fa­miliile colectiviștilor Oprea Diaconu, Petre Dobre, Ștefan Gheorghi au pri­mit 928, 1168 și respectiv 3200 lei. RADU VASILE coresp. ACȚIUNEA In acest an, sistemul de irigație Stoenești — Scărișoara din raionul Caracal a contribuit în mare parte la fertilizarea miilor de hectare aflate pe partea dreaptă a Oltului. Folo­sind această ploaie artificială, harnicii colectiviști din cadrul G.A.C. „2 Martie" Gostavăț au reușit să obțină o a doua cultură și anume cantități sporite de porumb furajer pe care în aceste zile îl insilozează în gropi special amenajate. Co­lectiviștii din comuna amintită au însămînțat în sistem irigat, imediat după recoltarea culturilor păioase, porumb furajer pe circa 150 ha. Au fost efectuate două udări și cul­tura porumbului s-a dezvoltat foarte bine. In prezent se re­coltează de pe suprafața amintită sute de tone de porumb, furajer. Zilnic la baza furajeră a gospodăriei colective se întîl­­nește o vie activitate. Cele două tocători ale colectivei func­ționează fără întreruperi. Atelajele transportă porumbul fura­jer pe care harnicii colectiviști îl insilozează în combinație cu alte plante furajere în gropile de siloz. „Producția de porumb furajer obținută de pe fiecare hec­tar — ne­informa­tov. Dumitru Iova, președintele gospodăriei colective, depășeșt­e 10.000 kg. Baza furajeră a gospodăriei CONTINUA noastre colective este asigurată în întregime. Animalele aflate în proprietatea obștească a gospodăriei colective vor avea pe timpul stabulației hrană suficientă, consistentă. Alături de cele 326 tone fîn de lucerna, 61 tone fîn de borceag, 120 tone paie de mazăre, precum și de cele aproape 400 tone paie de grîu și orz, vor mai fi folosite în hrana animalelor circa 2500 tone siloz. Colectiviștii noștri au mai însămînțat în cultură dublă, pe suprafața de 10 ha mazăre și porumb fura­jer. Terenul pe care am însămînțat culturile amintite nu este irigat, dar producțiile de furaje pe care le vom obține sînt bune. Cele 292 de vaci, 1580 ovire, 316 taurine tinere, vor avea pe timpul iernii furaje îndestulătoare". Despre rezultatele pe care le obțin colectiviștii din Gostavăț în acțiunea de insilozare a porumbului furajer și deci de asigurare­a în continuu a bazei furajere ne-a vorbit și tov. Mirea Drăghiceanu, brigadier la ferma de vaci, precum și comunistul Dumitru Dincă, brigadier la ferma de oi. De la ei am­flat că pînă în prezent au fost deja umplute cu siloz 11 gropi și că acțiunea de fnsilozare a porumbului rezultat din cultură dublă va continua și în zilele următoare. L. T, Jun­erării de îmbunătățire a pășunilor în raionul Baia de dir­a­mă Pînă la sfîrșitul acestui an, gospodă­riile colective din raionul nostru și-au propus să mărească efectivele de ani­male, astfel, încît pe întregul raion să se ajungă la 19.802 taurine, din care 10.818 vaci și juninci precum și 6865 porcine și circa 54.799 capete ovine. In ce privește porcinele, și ovi­nele aceste cifre au fost de­pășite, iar la taurine se apropie de realizare. Rezultatele acestea au fost posibile mulțumită asigurării furajelor și adăposturilor necesare evidenței clare a mișcării efectivelor pe bază de regis­tre anume instituite, restricțiilor în ceea ce privește sacrificările neraționale, asi­gurării reproducției și altor măsuri luate de consiliul agricol raional. In ceea ce privește adăposturile, în prezent se află în faza finală construc­țiile de grajduri pentru 270 taurine. Pentru restul efectivelor condițiile de cazare sunt asigurate. Vorbeam mai îna­inte de asigurarea condițiilor de fura­jare. Printre acestea un loc important în preocupările consiliului agricol raio­nal, ale specialiștilor și conducerilor gospodăriilor colective îl deține spori­rea producției de masă­ verde pe pășuni și pe suprafețele de finețe naturale. Așa a au reușit să asigure colectiviștii din ra­ionul nostru pășunatul efectivelor de oi și taurine de care dispun, precum și al unui număr de 1000 de taurine din alte raioane ale regiunii. S-a recoltat totodată o cantitate îndestulătoare de fîn natural. In raion avem o suprafață de 8500 ha pășuni situate în goluri alpine. Anul Medic veterinar GRIGORE IORGOVAN, vicepreședinte al Consiliului agricol al raionului Baia de Aramă trecut au fost făcute aici o serie de defrișări pentru înlăturarea arboretelui. Au fost amenajate patru tabere de vară care au funcționat anul acesta. Taberele respective au fost prevăzute cu tot ceea ce este necesar pentru adăpostirea oa­menilor și animalelor. In cursul acestui an, pe pășunile din­ raion au fost făcute lucrări de cu­rățire și îngrășare pe 2000 de ha. Tot­odată, a fost defrișat arboretul de in­vazie de pe 200 ha. In urma aplicării a­­cestor lucrări, producția de masă­ verde la ha a crescut de două-trei și chiar de patru ori la gospodăriile colective din Gîlcești, Zegujani, Florești și altele. Aici au fost construite și numeroase fîntîni pentru adăpatul animalelor. Au mai fost făcute și alte lucrări de îmbunătățire a pășunilor cum ar fi strîngerea pietrelor, împrăștierea mușuroaielor, tîrlirea etc. Numai în această toamnă se va tîrli o suprafață de aproape 4000 ha pășune în întreg raionul. In vederea îmbunătățirii pășunilor, în prezent se lucrează, la Florești, pentru amenajarea unei pășuni model. Aici vor fi organizate apoi vizite ale conduceri­lor celorlalte gospodării colective din raion și ale crescătorilor de animale pentru ca pe baza rezultatelor concrete să se desprindă concluzii și îndemnuri la îmbunătățirea activității în această direcție. In gospodăria colectivă din Florești se lucrează la curățirea de arboret dău­nător a încă 60 ha pășune invadată. Se construiesc adăposturi pentru ani­male și fîntîni, lucrările bucurîndu-se de sprijinul competent al O.R.P.O.T. Ol­tenia. O bună parte din lucrările sporirea producției de masă verde pentru pe pășuni au fost făcute cu ajutorul co­lectiviștilor din satele raionului care au răspuns la diferitele acțiuni întreprinse în acest sens de către consiliul agricol al raionului și conducerile gospodării­lor agricole colective. Pe linia reducerii zgomotului, așa după cum s-a procedat și în alte orașe ale patriei noastre, comitetele executive ale sfaturilor populare oră­­șenești Craiova și Tr. Severin au emis decizii prin care s-a hotărît in­terzicerea claxonării pe raza acestor orașe,­atît ziua cît și noaptea, cu în­cepere de la 1 noiembrie 1963. Aplicarea acestei măsuri impune tot mai multă ordine pe străzile aces­tor orașe, disciplină și prudență în circulație, grijă față de viața oa­menilor și de bunurile materiale proprietate obștească sau personală. In condițiile interzicerii claxonării trebuie să crească atenția tuturor conducătorilor de vehicule (șoferi, motocicliști, tractoriști, bicicliști, căruțași) și a pietonilor. Nerespec­­tarea regulilor de circulație poate avea consecințe deosebit de grave. Este suficient ca un șofer, motoci­­clist, biciclist sau căruțaș să nu circule perfect pe partea dreaptă sau să nu semnalizeze intenția de a depăși sau de a vira la stingă ori la dreapta, să staționeze in locuri nepermise, ori un cetățean să nu fie atent la traversarea străzii și accidentul se poate produce. Condu­­cerea vehiculelor sub influența al­coolului, nerespectarea vitezei legale. Col. CONSTANTIN SPRINCENATU Șeful Direcției regionale a miliției­ Oltenia, transportul de persoane peste încăr­cătură sau în picioare, neacordarea priorității de trecere, jocul copiilor pe străzi etc., pot provoca accidente, cu atît mai mult în condițiile inter­zicerii claxonării. Pentru a veni în sprijinul cetățeni­lor in sensul cunoașterii tot mai bine a normelor de circulație, au fost luate o serie de măsuri, ținîn­­du-se ședințe cu conducătorii auto­mata și salariații din întreprinderi, s-au publicat în presă multe arti­cole și fotografii, în piețele orașelor au fost prezentate filme pe teme de circulație, iar caravana amena­jată în acest scop zilnic face cu­noscute regulile de circulație cetă­­ților din aceste orașe. In locurile unde a fost nevoie, au fost plantate indicatoare ce reglementează cir­culația, s-a marcat trecerea pieto­nilor la multe intersecții Este îmbucurător faptul că ma­joritatea cetățenilor, indiferent în ce calitate circulă pe drumurile pu­blice, acordă atenție respectării re­gulilor de circulație. Opinia publică admiră și manifestă stimă față de toți cei care înțeleg în mod con­știent necesitatea respectării întoc­mai a tuturor regulilor de circula­ție. Din păcate însă, mai sunt unii cetățeni care manifestă indiferentă față de disciplina ce trebuie să existe în vederea desfășurării nor­male a circulației pe drumurile pu­blice. Deseori, pietonii sunt cei care provoacă accidente fiindcă sta­­ționează, discută și circulă pe partea carosabilă a Străzilor, considerînd că șoferii sau motocicliștii trebuie să-i ferească. Mulți pietoni nu res­pectă culorile semafoarelor electrice sau nu traversează străzile prin locurile marcate ori în linie dreaptă pe la colțurile intersecțiilor. Unii cetățeni, la traversarea străzilor, nu se uită în stingă și în dreapta și traversează străzile în fugă, la in­tim­plare, expunîndu-se unor grave accidente. Alți pietoni nu respectă regulile de a aștepta autobuzele pe trotuare în stații, se urcă prin ușile din față și coboară prin cele din spate. Numărul bicicliștilor care circulă pe drumurile publice s-a mărit foarte mult. La orașe și sate bici­cleta a devenit un plăcut mijloc de transport dar, care poate prezenta și un pericol în cazurile cînd nu se cunosc sau nu se respectă regulile de circulație. Mai sunt bicicliști care își riscă viața circulînd noapta fără lumini pe mijlocul șoselelor sau al străzilor, conduc bicicleta sub in­fluența alcoolului, nu se asigură și nu semnalizează cu brațul atunci cînd schimbă direcția de mers. Pe­riculoasă este și fapta acelora care (Continuare în pag. 2-a) Claxonatul interzis flăm­ c­erere Tovarăși de la Comi­tetul regional pentru cultură și artă Oltenia, vă rog în numele to­varășelor mele de sufe­rință să parcurgeți cu privirea și aceste cîteva cuvinte ce le cuprinde jalba pe care ne-am ho­tărît să v-o trimitem. Știm că dv. aveți și multe alte probleme de rezolvat, poate de două ori de trei ori, sau, cine știe, de zeci de ori mai importante decît ceea ce vă rugăm să luați cunoștință, dar nu mai putem suporta situația in care ne a­mîntem 161 de scaune, construcție tip pentru sălile de cinema, care am fost trimise de la centrul de cineficare Tr. Severin la căminul cultural din Gura Văii, localitate ce se află la cîțiva kilo­metri de centrul de raion. Ce-i drept, noi am fost scoase de la unul din cine­matografele severinene, pentru­ că altele mai moderne ne-au luat locul, dar încă nu sîntem de aruncat. Dar, deși sîntem la Gura Văii de prin luna iunie, stăm și acum aruncate, care prin spatele căminului cultural, care pe scenă, în spate­le decorurilor. Ne înciudează mai mult această situație ce ne-a fost dată s-o trăim atunci cînd vedem că în sala de spectacole intră mulți cetățeni cu scau­nele aduse ...de acasă, iar noi stăm în așteptarea unei... inițiative din partea tovarășilor de la sfatul popular comu­nal, care să se soldeze cu instalarea noastră în sală. Mai întîi din cauza căldurilor mari, apoi din cauza intemperiilor, o bună parte dintre noi am început să ne... des­compunem. Și dacă o să mai fim lăsate mai mult timp în acest fel, aceeași soartă ne așteaptă pe toate. Ne apucă groaza cînd ne gîndim că se apropie iarna și vom căpăta înfățișa­re de... oameni de zăpadă, în timp ce sala de spectacole va rămîne în con­tinuare gazda spectatorilor veniți cu scaunele în spate de pe la casele lor. Iată pe scurt ce am dorit noi să vă aducem la cunoștință, tovarăși de la Comitetul regional pentru cultură și artă. Credem că dv. veți înțelege durerea noastră și prin organele de resort din raionul Tr. Severin veți lua măsuri să ne ocupăm locul cuvenit în căminul cul­tural din comuna Gura-Văii. In numele suratelor mele Scaunul 83 (Pentru conformitate GH. FECIORU)

Next