Inainte, decembrie 1963 (Anul 20, nr. 5837-5863)
1963-12-01 / nr. 5837
ANUL XX - NIr. 5837 4 PAGINI 20 BANI DOMINICA 1 DECEMBRIE 1963 Olo-L Lo-aucnțe. dt ie.it ixLeLu, La începutul acestei săptămîni s-a dat în folosință o nouă locuință de serviciu compusă din două apartamente executate de muncitorii șantierului 22 construcții transporturi Pitești De la începutul acestui an și pînă în prezent s-au dat în folosință pe întreg cuprinsul Direcției regionale C.F.R. Craiova noi locuințe de serviciu în stațiile Băbeni, Pietrele Albe, Răcari, Bumbești și Valea Sadului, în care s-au instalat confortabil familii de ceferiști care concură prin natura serviciului la siguranța circulației trenurilor de mărfuri și călători. C. MOTOC coresp: „Călătorind pe noua hartă a patriei“ In orașul Tr. Severin a avut loc o interesantă manifestare culturală intitulată: „Călătorind pe noua hartă a patriei". Cu acest prilej tov. Alexandru Roșu, cercetător științific din București a trecut în revistă mărețele realizări ce s-au obțțnut sub conducerea partidului în anii regimului democrat-popular. R. VICTOR, coresp. Simpozion „Pentru voi, părinți“ Comitetul orășenesc al femeilor-Caracal, în colaborare cu Casa raională de cultură, a organizat zilele trecute un simpozion pe tema : „Pentru voi, părinți". In cadrul simpozionului au vorbit specialiști de la Institutul de cercetări pedagogice din București. Vorbind despre autoritatea părinților față de copii, tovarășa Luminița Ghivirigă a dezbătut tema : „Cum se cîștigă autoritatea părinților față de copii și cum trebuie s-o manifeste mama și tatăl", în continuarea simpozionului, tov. Constantin Păunescu a vorbit participanților despre cum se poate pierde autoritatea părinților față de copii și cauzele ce decurg din exemplul personal al părintelui respectiv — mama sau tatăl. Venind cu exemple desprinse din realitatea vieții, cercetătorii în probleme pedagogice au reușit să ciștige total asistența. MARIA ANDRONACHE coresp. Foi volante pentru unitățile agricole socialiste Consiliul agricol regional Oltenia a acordat tot mai multă atenție editării materialelor de propagandă agricolă care să vină în ajutorul GAS, GAG și S .M.T. în diferite campanii. In prezent, se află în lucru 4 foi volante ce tratează despre îngrijirea semănăturilor de toamnă, pomilor fructiferi și animalelor pe timpul iernii precum și despre reparațiile în stațiunile de mașini și tractoare și gospodăriile de stat. Aceste materiale de propagandă agricolă care cuprind recomandările Consiliului agricol regional precum și aspecte din experiența unităților fruntașe vor fi tipărite într-un tiraj de cîteva mii de exemplare. La cursurile Universității populare dI. cadrul lecțiilor ce se predau la cursurile Universității populare din orașul Craiova, amatorii de a-și îmbogăți cunoștințele muzicale au participat zilele acestea în sala Filarmonicii de Stat „Oltenia" la o seară muzicală. Ei au ascultat cu viu interes expunerea făcută de prof. Sanda Bîrzu Niță. în interiorul ziarului i — Literatură și artă (pag. a-a). — Rînduri despre frumusețea muncii feroviare (pag. 3-a). — In dezbaterea sesiunii : Aprovizionarea de iarnă a populației (pag. 3-a). — Mîine se întrunește comisia de arbitraj în conflictul algeromarocan (pag. 4-a). — Roza vînturilor (pag. 4-a). Constructorii Complexului de industrializare a lemnului de la Tr. Severin au realizat planul anual Constructorii și montatorii de pe șantierul Complexului de industrializare a lemnului de la Tr. Severin, unitate a întreprinderii nr. 6 construcții-montaj Craiova, au reușit ca de la începutul acestui an să rezolve o seamă de probleme importante legate de organizarea superioară a activității în fiecare sector de construcții din șantier. Preocupările lor au fost sprijinite prin măsuri tehnico-organizatorice corespunzătoare legate de înfăptuirea uneia din importantele sarcini stabilite in documentele celui de al lll-lea Congres al partdului în ramura investiții și anume transformarea șantierelor de construcții în șantiere de montaj tinde să se obțină o înaltă productivitate a muncii. Cu prilejul unei convorbiri pe care un colaborator al nostru a avut-o cu tov. Ervin Pițurea — inginer șef adjunct al întreprinderii nr. 6 construcții-montaj Craiova, acesta a arătat că în volumul de construcții pe anul 1963 marele șantier severinean a constat în operații de montaj prefabricate, cuprinzînd 75—80 la sută din volumul lucrărilor. Paralel, au fost depuse eforturi susținute pentru organizarea șantierului în lumina celor mai actuale cerințe ale tehnicii contemporane în construcții și montaj. Aceasta a oferit constructorilor posibilitatea obținerii unei înalte productivități a muncii și construcții și montaj revenit în anul 1963 cu 35 de zile mai devreme. Totodată, constructorii severineni definitivează ultimele soluții pentru continuarea activității în anul viitor cînd planul de construcții și montaj se dublează. ----------------------------—— Cu arăturile de toamnă pe terminate din propria experiență, membrii gospodăriei colective din Peșteana-Jiu, raionul Tg. Jiu, s-au convins că de pe terenurile unde au executat arătură adîncă de toamnă au obținut cu 50 la sută mai mult porumb decit pe cele unde au executat arătură de primăvară. De aceea, cu ajutorul mecanizatorilor ei au luat din vreme măsuri pentru ca în toamna aceasta să execute arături adinei pe toate terenurile destinate însămînțărilor de primăvară. Ca urmare a folosirii utilajului agricol în mod cit mai rațional, s-a reușit ca pînă zilele trecute planul arăturilor de toamnă în gospodăria respectivă să fie realizat în proporție de peste 90 la sută. VULPE PROCOPIE, coresp. Vizita delegației de stat a R.P. Romane în R.S.F. Iugoslavia Semnarea Acordului privind Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier și a Comunicatului comun BELGRAD 30 (Agerpres). Trimișii speciali Agerpres S. Strajan și P. Popa transmit : Sîmbătă la amiază, în clădirea Vecei Executive Federative a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea Acordului între Republica Populară Română și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier pe fluviul Dunărea și a Comunicatului comun cu privire la vizita delegației Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Porțile de Fier și Comunicatul comun au fost semnate din partea romina de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, iar din partea iugoslavă de tovarășul Iosip Bros Tito, președintele R. S. F. Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Din partea româna au fost de față tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlădeanu, Cornelia Mănescu, Aurel Mămășan, consilieri și experți ai delegației. Din partea iugoslavă au asistat tovarășii Edvard Kardelj, preșdintele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, președintele Vecei Executive Federative, Mialko Todorovici, vicepreședinte al Skupstinei Federative, Miloș Minici, vicepreședinte al Vecei Executive Federative, Korea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Slobodan Penezici, președintele Vecei Executive a R. S. Serbia, Iakov Blajevici, președintele Camerei E conomice Federative, Marin Țetinici, se cretar federativ pentru transporturi și telecomunicații, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanțe, dr. Joje Brilei, membru al Vecei Executive Federative, Filip Baikovici, secretar federativ pentru ndustrie, Bogdan Trnobinia, secretar general al președintelui, Mirko Tepavaț, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul R. S. F. Iugoslavia în R. P. Română, și alte persoane oficiale. După semnare, tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito și-au strins călduros mîinile. Membrii delegației române s-au întreținut apoi cordial cu conducătorii iugoslavi. ★ „ BELGRAD 30 (Agerpres). — Sâmbătă dimineață la Vecea Executivă Federativă a R. S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea convențiilor romîno-iugoslave privind Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier. Convențiile se referă la elaborarea proiectului, execuția lucrărilor, stabilirea valorii investițiilor și decontarea reciprocă, exploatarea sistemului Porțile de Fier și la alte probleme în legătură cu realizarea și exploatarea sistemului. Din partea româna convențiile au fost semnate de Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului minelor și energiei electrice, iar din partea iugoslavă de Bogoliub Stoianovici membru al Vecei Executive a R. S. Serbia. La semnare au fost de față Aurel Mămășan, ambasadorul R. P. Romane la Belgrad, Arso Milatovici, ambasadorul R. S. F. Iugoslavia la București, consilieri ai celor două părți, ziariști. COMUNICAT . La invitația președintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, o delegație de stat a Republicii Populare Române, condusă de președintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială în Iugoslavia, între 22 și 30 noiembrie 1963. Delegația Republicii Populare Române a vizitat capitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia — Belgrad — orașele Saraievo, Mostar, Zenița, Zagreb, Liubliara, întreprinderi industriale, gospodării agricole, instituții științifice și culturale, a avut întîlniri cu reprezentanți ai organelor republicane și locale, ai organizațiilor obștești, cu oameni ai muncii și a luat cunoștință de realizări ale construcției socialiste în Iugoslavia: în timpul vizitei, delegațiile de stat ale Republicii Populare Române și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au purtat discuții cu privire la relațiile actuale dintre cele două țări vecine și la perspectivele dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej, a fost semnat între Republica Populară Romina și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordul privind construirea Sistemului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier. De asemenea, delegațiile au avut un schimb de păreri cu privire la situația internațională și la cele mai actuale probleme ale contemporaneității, precum și cu privire la problemele mișcării muncitorești internaționale. Delegația de stat a Republicii Populare Române a fost compusă din : Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodnăraș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Aurel Mămășan, ambasadorul Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Delegația de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a fost compusă din : Iosip Broz Tito, președintele Republicii, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Edvard Kardelj, președintele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, președintele Vecei Executive Federative, Miloș Miniéi, vicepreședinte al Vecei Executive Federative, Kocea Popovici,secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Țetinici, secretar federativ pentru transporturi și telecomunicații, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanțe, Bogdan Trnobinia, secretar general al președintelui Republicii, Mirko Tepavaț, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romina. Convorbirile au fost purtate intr-o atmosferă tovărășească de cordialitate și înțelegere reciprocă. Cele două delegații au constatat cu satisfacție că relațiile dintre Republica Populară Romiia și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se dezvoltă cu succes în spiritul prieteniei tradiționale dintre cele două popoare. O importantă contribuție la dezvoltarea colaborării rodnice romîno-iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia întâlnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obținute de cele două țări în construirea socialismului, delegațiile și-au exprimat părerea că dezvoltarea relațiilor bilaterale corespunde intereselor celor două țări socialiste și că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilități pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegații au examinat multilateral relațiile economice reciproce și, constatînd rezultatele favorabile obținute în ultimul timp, au convenit asupra necesității de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relații, corespunzător dezvoltării economiilor naționale ale celor două țări. Ele au căzut de acord ca ambele părți să depună eforturi pentru mărirea volumului și îmbunătățirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în producția industrială, a colaborării în domeniul transporturilor și telecomunicațiilor, precum și pentru lărgirea și adîncirea colaborării tehnico-științifice. Cele două delegații au constatat, de asemenea, că și creditarea reciprocă trebuie să-și găsească locul în relațiile economice ale celor două țări ca o formă importantă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegații au convenit să fie examinate măsurile necesare pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două țări. Delegațiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiții și a se asigura metode corespunzătoare, care să stimuleze legături economice bilaterale mai strînse și mai trainice. O astfel de orientare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va contribui la dezvoltarea colaborării economice curente și de lungă durată. In vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotărît să înființeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de colaborare economică. Delegațiile au subliniat în mod deosebit marea însemnătate a acordului semnat privind construirea în comun a Sistemului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier — și au exprimat convingerea că realizarea acestui mare obiectiv va aduce o contribuție importantă la dezvoltarea economică a ambelor țări. Construirea acestui obiectiv creează noi posibilități pentru cooperarea industrială și colaborarea economică mai strînsă dintre cele două țări. Delegațiile au constatat, de asemenea, că construirea Sistemului Porțile de Fier va crea condiții favorabile pentru dezvoltarea navigației pe Dunăre, important mijloc de circulație internațională, spre folosul tuturor țărilor interesate, în legătură cu această îmbunătățire și cu lichidarea radicală a greutăților de navigație existente în acest sector, guvernele celor două țări se află în contact cu guvernele celorlalte țări dunărene. Cele două delegații apreciază pozitiv rezultatele obținute în dezvoltarea schimburilor culturale și științifice, în lărgirea contactelor dintre organizațiile obștești, care contribuie la o mai bună cunoaștere a realizărilor celor două țări și la apropierea între cele două popoare prietene. In scopul lărgirii în continuare a acestor schimburi și contacte, delegațiile Republicii Populare Române și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au convenit să sprijine prin încheierea de convenții, înțelegeri și alte măsuri, colaborarea dintre organele și organizațiile competente în domeniul științific, radioteleviziunii, agențiilor de presă, turismului etc. Ele au subliniat în mod deosebit că sunt gata ea, prin schimburi de delegații și prin contacte între reprezentanții (Continuare în pag. 4-a) OMUN 9Buiiiiimaiiiiiiiiuuiiiiiiimmuummumiummmmmmiiiiiuiiuiiiiiiuiiiiiimmimuuiiimiaiummiiiiaiiihii.iuiimuiiiiuiiiiiui;iimniuiiiiiimiiuiiiiiiimiimiiiiitif iiiiiiimiiiiiiiiiiiiiuiiiiiuiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuuiiiiiiiiuitnii.iii.iiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiLüiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiniiiir iu>iiiiiuuuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii:iiiii;irti::iiiiii' /* l'*' v' . . • /• / ridicarea calificării/^ * utalta maieține lu^&lesionata" ’ * nivel de calificare. Dimineața, cînd sirena vestește începutul unei noi zile de muncă, spre cele trei sectoare ale Uzinelor mecanice Tr. Severin, se îndreaptă grupuri, grupuri de oameni. Sînt constructori, de nave și vagoane. Unii parcurg acest drum de zeci de ani. De uzina lor îi leagă multe amintiri. Imaginea anilor uceniciei de odinioară cînd meseria se învăța „pe furate", cînd cărau în spinare table grele de fier, istovindu-le puterile, le stăruie viu în minte. E un contrast izbitor între ceea ce a fost și ceea ce este astăzi în această mare unitate metalurgică severineana Oamenii lucrează în condiții optime. Au la dispoziție mașini și utilaje moderne, hale spațioase, călduroase și luminoase. Uriașele bucăți de metal sunt purtate dintr-un loc într-altul de puternicele brațe ale macaralelor construite aici. Hărnicia constructorilor de nave și vagoane din Tr. Severin a devenit bine cunoscută. De la reparații și mici ambarcațiuni fluviale, au ajuns să făurească nave moderne de mare capacitate cât și vagoane pentru transportul feroviar. In ultima vreme, aici s-au introdus numeroase metode moderne de lucru ca: sudura automată și emiautomată, craițuirea arc-aer, electronituirea etc. Toate acestea au impus desfășurarea unei acțiuni permanente de ridicare a nivelului tehnico-profesional atît al muncitorilor cu vechime în meserie cît și a celor tineri. în anul în curs, au funcționat 26 de cursuri de meserii și schimburi la care au participat aproape 1200 de muncitori. Un sprijin prețios în introducerea metodelor avansate de lucru îl primesc muncitorii din partea inginerilor și tehnicienilor. Obiectivul aparatului nostru fotografic a surprins pe maistrul Vasile Cerbu (foto, nr. 1) dînd unele explicații muncitorilor Constantin Oproiu, Vasile Ciortan, Gheorghe Sava și Gheorghe Capfel asupra procedeului de extindere a sudurii automate la o secție componentă a șlepului de 1000 de tone. De la conducerea sectorului I am aflat că în cele 11 luni expirate din acest an s-au realizat 154.000 metri liniari de sudură automată în construcția vaselor echivalînd cu o economie de 385.000 lei Un alt procedeu tehnologic modern aplicat de curînd în contrucția navelor, pe care muncitorii au reușit să și-l cializat în folosirea acestui nou procedeu de sudură : Nicolae Sîrbu și Constantin Giura (foto nr. 2). Cunoștințele noi dobîndite la cursurile de ridicare a calificării și studierea feluritelor cărți tehnice precum și a altor documentații tehnice îi ajută pe muncitorii din această uzină să-și înmănuncheze ideile lor creatoare în conceperea unor valoroase inovații și perfecționări tehnice. Pe strungarul Petre Alexiu și matrițerul Constantin Plăvitu i-am întîlnit la cabinetul tehnic sfătuindu-se cu inginerul Ion Șosea asupra inovațiilor propuse de ei. (foto La Uzinele mecanice există o veche tradiție în moștenirea meseriei de la tată la fiu Iată o familie de muncitori apreciată și stimată. Vîrstnicul constructor naval Ileana Ștefan care lucrează aici de mai bine de 30 de ani, împreună cu doi dintre cei patru fii ai săi, sudorul electric Vasile și strungarul Ștefan (foto nr. 4). Tinerii se bucură de același renume ca al tatălui Text : AUREL POPESCU Foto : FL. ROȘOGA însușească repede, este sudura în mediu de bioxid de carbon. Iată pe doi dintre tinerii muncitori care s-au speri. 3). lor. Dejun oferit de președintele Iosip Broz Tito BELGRAD 30 Trimișii speciali Agerpres transmit : Președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a oferit sîmbătă la amiază, la Palatul Alb, un dejun în cinstea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mămășan, precum și consilierii delegației. Din partea iugoslavă au luat parte tovarășii Edvard Kardeli, 'Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, lován Vese linov, Veliko Vlahovici, Ivan Goșniak, Boris Kraiger, Miloș Minid, Kocea Popovici și alte persoane oficiale. în cursul dejunului, care a decurs într-o atmosferă caldă, prietenească, tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito au rostit cuvinte de apreciere a rezultatelor fructuoase ale vizitei, de salut la adresa celor două popoare și de urări de succes în construcția socialistă, exprimînd convingerea că prietenia și colaborarea dintre ele se vor întări și dezvolta tot mai mult spre binele cauzei comune, a socialismului și păcii. Recepție oferita de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej BELGRAD 30 (Agerpres). Președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, a oferit sîmbătă seara, în saloanele Hotelului Antropol din Belgrad o recepție cu prilejul vizitei in R.S.F. Iugoslavia a delegației de stat a Republicii Populare Române. La sosire, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, împreună cu soția sa, Jovanka, au fost întîmpinați de tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mămășan. La intrarea în sală a conducătorilor iugoslavi și a delegației romîne se intonează Imnul de stat al R.S.F. Iugoslavia și Imnul de stat a I R. P. Romîne. Asistența aplaudă îndelung. La recepție au luat parte tovarășii Edvard Kardel, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Blajo Jovanovici, Lazar Kolișevski, Svetozar Vukmanovici-Tempolovan Veselinov, Ivan Goșniak, Milos Minich, Kocea Popovici, membri ai Skupștinei și ai Vocéi Executive Federative, ai C. C. al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali și ofițeri superiori, oameni de știință, cultură și artă, ziariști. Au participat, de asemenea, șefi ai misiunilor diplomatice și atașați militari acreditați la Belgrad. Recepția s-a desfășurat într-o atmosferă călduroasă.