Inainte, iulie 1964 (Anul 21, nr. 6016-6042)
1964-07-01 / nr. 6016
ANUL XXI - Nr. 6016 PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI VÁ I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 PAGINI 20 BANI MIERCURI 1 IULIE 1964 obținem o producție în mod ritmic și de bună calitate ! Ritmicitatea este o noțiune care s-a state» nu numai în limbajul cadrelor economice și de inducere, ci și în al fe«cărui muncitor, intr-adevăr, ritmicitri “fcea este cel mai grăitor indiciu al eficaacității măsurilor care se iau pentru mi*lizarea în bune condiții a sarcinilor de plan. Se știe că sarcinile ce revin dia* planul de stat unei întreprinderi trebuier îndeplinite cantitativ și calitativ la anuimite termene, defalcate pe trimestre luni și chiar zile. Ele sînt repartiate pe sectoare, secții, ateliere, brigăzi , echipe și oameni. In cadrul acestui plan, bricii, fiecare verigă de producție a fanzinei sau șantierului respectiv este totate datoare să execute o anumită cană de produse finite, de operații tehnologice etc. într-o anumită perioadă de timp, totul legîndu-se organic într-un flux, c-«»ntinuu. Și lucrul cel mai esențial este că îndoieli ai firea ritmică a planului fiecărei întreprinderi este o contribuție de seamă la înfăptuirea politicii partidului și guvernului, deoarece numai în acest fel pot fi atinse obiectivele stabilite prin Directivele celui de-al 111-lea Congres al partidului. De aceea, lupta pentru îndeplinirea planului de stat este condiția principală a asigurării creșterii mai departe a ritmului producției industriale, pe 11 tr 1* dezvoltarea economiei noastre naționale. Datorită condițiilor tehnico-materiale asigurate de stat, întreprinderile noastre pot obține o producție în mod ritmic și de toană calitate. Aceasta o dovedesc cu prisosință succesele înregistrate de colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Uzina de reparații Craiova, fabrica de confecții din Craiova, I.I.S. „Independența“ Craiova și altele, care lună de lună sporesc realizările în producție- La Uzina „7 Noiembrie“ Craiova, printr-o organi-șurare ritmică a pro-i rat condițiileo.„ depășire” iate. ue continuu ...ottății lupta pentru orgă a rezrvelor interne .ptdeauna încununsă de succes. ..unicitatea asigură folosea cît mai rațională și mai complet a timpului lucru, creează muncitoului condiții i și poată organiza mai line locul de ancă, să exploateze și s îngrijească nu trebuie mașina pe de o are în unire ; îi dă posibilitate să lucreze ent, să dea produse de fină calitate, bcrînd ritmic, fiecare muritor și tehian Iscă în parte are putim să adîncunoașterea proceslui de pracție, să gîndească asupra producției, ,40 perfecționeze chiar, să'chibzuiască bine asupra eficacități metodelor site, să realizeze econom, să evite iasolicitarea mașinilor și propriilor e eforturi. Mlai sînt unele întreprineri, ce-i pt, puține la număr, unde planul de duetie nu e realizat în mod ritmic. Amenea cazuri s-au întîlni la Tăbău Bucovăț, IPROFIL Tr. Severin și Te. La aceste întreprinderi în prima a doua decadă se observa o folosire completă a capacității de producție a timpului de lucru, ca api în defel treia, mașinile să fie spresolicitate să nu mai existe timp pentru a li se face întreținerea necesară. O producție neritmică duce în mod direct la obținerea unor produse care lasă de dorit. Pentru „a se scoate“ planul, se trec mai ușor cu vederea anumite deficiențe în ce privește calitatea, fapt care nu este în nici un caz de natură să ridice prestigiul mărcii fabricii respective. In perioada de „asalt“ crește și procentul de rebuturi, al lucrului de slabă calitate. Calitatea începe și se hotărăște din primele faze ale procesului de producție, cu respectarea tuturor normelor tehnice pe întreg fluxul tehnologic, nu cu „speranța“ că s-ar putea face remedieri pe parcurs. Că la Complexul pentru industrializarea lemnului Tg. Jiu planul de producție se realizează în mod ritmic, este un lucru bun, dar pentru faptul că aici unele produse cum ar fi plăcile aglomerate din lemn nu sînt la un nivel calitativ corespunzător și după aceea sunt necesare remedieri, nu poate exista nici o scuză. Este știut că pentru a face remedieri la produsele de slabă calitate, înseamnă muncă și materiale irosite, înseamnă minusuri în producție și cheltuieli plus care toate se răsfrîng asupra chelîntuielilor de producție, încarcă în mod nejustificat prețul de cost și diminuează beneficiile întreprinderii. Dar problema ritmicității și calității mai trebuie privită și sub celălalt aspect al intereselor întregii economii naționale, în ansamblul economiei, *’ care întreprindere este legată* roase relații economice - unități producătordesfacerea uzează ște dilegii economii .cină a luptei pentru largă a marilor rezerve și unități pe care le oferă economia socialistă. O condiție de seamă căreia conducerile întreprinderilor trebuie să-i acorde toată atenția pentru îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan și realizarea unor produse de calitate, este aprovizionarea la timp și completă a locurilor muncă cu toate materialele și sortidementele necesare desfășurării procesului de producție, folosirea rațională și îngrijirea atentă a mașinilor și utilajelor care să funcționeze în bune condiții, pregătirea și calificarea în continuare a cadrelor de muncitori pentru a obține o producție sporită, o înaltă productivitate și realizarea de economii peste plan. Organizațiile de partid au datoria de a exercita un control sistematic asupra activității întreprinderii, să vegheze la îndeplinirea integrală a planului de producție la toți indicatorii, la respectarea angajamentelor luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre. Organizațiile de partid, comitetele sindicatelor au de asemenea datoria de a îndruma și sprijini conducerile întreprinderilor pentru a privi propria lor activitate în lumina intereselor de stat, a intereselor îndeplinirii planului pe 1964 pe ansamblul economiei naționale. Intre Jii i^ntre Olici“ •nsemnari de la festraul ntecului dansului și portului raional Olteț — ! / Deși era ■ duminică, soarele avea mulzi treaba. ^Slu-și găsea locul printre arșinicelor flutuii printre lirei, aurii aleși s^ amesteca în coloritul numelor parcă să 14» rîncuiacă la raca frumuseții. Nu de arșiță erau setoși oameni care nuiseră din somn. Veniseră ciorchini se adape din izvorul cîntecului ului, să-i dea inimii de-ale ei, câă bucuria prisosește, apoi să ii din cît vrea fiecare. Nci că puteai să bagi de seamă care cotro sînt artiștii. Aci întîlneai fei cu prestelci și cu basmale, colo te roșcovani de bărbați cu bici, și stea pe loc — așii Furnicar nu glu. I-am tot numărat din ochi ,;aa trecut de o mie. Dar de... poți și ]e socoteala? Veniseră artiștii și - a din grosul oamenilor din comică, că să fi fost de-a bașca peste 2.100, lăutari— de la toate anii-de an. VIE ACTIVITATE Animați de dorința de a cea de-a XX-a aniversare , patriei cu noi realizări ' lectiviștii din Ro1' desfășoară tote r: _. cele 12 funcție medie la 200 kg mai mare deplanificată inițial. De asemenea, recoltatul griului și secarei s-a făcut pe alte zeci de hectare. In același timp, cu ajutorul mecanizatorilor, colectiviștii din Robănești au trecut la executarea dezmiriștitului însămînțarea în cultură dublă a porumbibului furajer. N. RIPEANU, coreap. intim-" In interiorul ziarului* — La Uzina mecanicii Tr. Severin. Posibilități de reducere a cifrei de rebut la piesele turnate — Un neobosit căutător al noului — Animale multe și cît mai productive. Inițiativă, muncă organizată, realizămi — Să cunoaștem trecutul de luptă al partidului: Ce vedea la Muzeul „Procesul putem luptătorilor ceferiști și petroliști din iunie—iulie 1934 — Brîncuși. Anii de copilărie Cu toate forțele — la strîngerea recoltei! (UzaLizătii (țpăitaa pe La Bîrca, la Goicea, la Lipov, la Măceșu, la Sadova, oriunde vei merge în aceste zile în raionul Segarcea, te întîmpină iureșul muncii colectiviști!i și mecanizatorilor desfășurată pe ogoarele fără haturi !, strînsul noii recolte, la arat și însămînțarea în cultură dublă a culturilor furajere. S-a început încă de acum o sptămînă și ceva cu recoltatul orzului, s-a continuat cu seara, iar acum bătălia se dă la grîu. Organizarea muncii la un înalt nivel, îndrumarea tehnică primită din partea specialiștilor, ajutorul primit din partea statului s-au concelizat în acest an in raionul Segarcea în terminarea recoltrii orzului cu cîteva zile mai devreme decit se prevăzus inițial. Cele circa 1000 de ha cultivate cu orz de căre marea majoritate a gospodăriilor colective segărcene, au fost ușurate de cultură, fie prin recoltarea cu comuna, fie manual, în același timp desfășurîndu-se larg aciunea la treierat. De altfel, circa 60 la sută din orzul recitat de pe suprafața cultivată a fost treierat, rezultînd o producție medie superioară planificării. La Măceșul de Sus, Bîrza, Valea Stanciului, Bîrca, Gighera treieratul orzului s-a încheiat sau este pe sfîrșite. Urmărind starea biologică a culturii de grîu, în marea majoritate a gospodăriilor colective din raionul Segarcea, inginerii agronomi au afirmat că se poate trece la recoltat. Și atît colectiviștii cît și mecanizatorii au intrat in lanuri hotărîți să scurteze pe cît posibil perioada de recoltat, influențînd astfel asupra reducerii pierderilor prin scuturare. Mai cu seamă gospodăriile colective din sudul raionului : Gighera, Nedeia, Cîrna, Măceșu, Lișteava, Ostroveni, Dobrești și altele, sînt mult avansate cu recoltatul și a acestei culturi. în cea mai mare parte, recoltatul griului se face cu ajutorul combinelor, colectiviștii mobilizîndu-și forțele în primul rînd asupra eliberării terenului de paie. Merită a fi evidențiat în același timp și faptul că în aceste zile, mai mult ca în toți anii, în raionul Segarcea se muncește la executarea arăturilor adînci de vară și însămînțarea în miriște a culturilor furajere. Hotărîrea mecanizatorilor și a colectiviștilor este aceea ca în cinstea zilei de 23 August să termine executarea arăturilor adînci de vară pe toate suprafețele ce au fost cultivate cu păioase. De asemenea, sînt hotărîți ca pînă cel mai tîrziu la 15 iulie să termine cu însămînțarea culturilor furajere în cultură dublă. Prin aceasta se va contribui în mod direct asupra sporirii cantităților de furaje necesare animalelor pe timpul stabulației, asupra producțiilor ce se vor realiza anul viitor. C. MOROȘANU, coresp. RELUL MUNCII 4 de la ’ești des-atul păînaiicltare. ..ai și a — . mecanizatori,a rezultatelor bune ..ia acum, colectiviștii din „uitate au terminat recoltatuluui de pe cele 25 ha cultivate și al griului de pe aproape 200 ha. De reținut este că producțiile medii realizate la aceste culturi sînt mult superioare planificării, întrecînd așteptările. Pe suprafața de teren eliberată de orz și grîu, mecanizatorii au executat dezmiriștitul și însămînțarea culturilor furajere. Bătălia strîngerii recoltelor de grîu și orz se desfășoară și la gospodăria colectivă „Drumul socialismului" din Rast, raionul Băilești. Aci se folosesc toate mijloacele pentru scurtarea pe cît posibil a timpului necesar recoltatului. Combinele, coasele și secerile sînt folosite din plin. Așa se explică faptul că pînă acum griul și orzul de pe 180 ha s-au recoltat. O dată eliberat de culturi, terenul a fost arat și însămînțat cu culturi furajere. Rezultate bune la recoltatul păioaselor se obțin în aceste zile și în cadrul altor gospodării colective din raionul amintit. La Catane, Negoi, Plosca, Covei, recoltatul griului este foarte avansat. Hotărîrea colectiviștilor și mecanizatorilor este aceea de a scurta pe cît posibil perioada de recoltat, reducînd astfel pierderile prin scuturare, de a executa dezmiriștitul și însămînțarea culturilor furajere pe suprafețe cât mai mari de teren. GEORGETA BURADA, coresp. După recoltarea orzului, la G.A.G din Bechet, raionul Corabia se execută alături de vară. De la o vreme începu să se facă rînduiala. Se-ngemănară, artiștii pe costume, pe cîntec, pe joc și plecară să se rotească în văzul lumii pe „scena" mare și nouă a străzilor din Bălcești. Cîntece și strigături, jocuri și muzică, se revărsau sub faldurile drapelelor înaintînd pe calea deschisă de semnul sărbătorii : „Trăiască cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei noastre !“ DIN TOATA INIMA Pe cele două alei de la intrarea în miezul așezării Bălceștilor, acolo unde albul noilor construcții se răsfață în culorile florilor, artiștii și-au înălțat glasurile : „Partidul meu iubit, mîndria mea Te cint, părinte drag, din toată inima, și în careul înfiripat de tinerețe s-a adunat atîta mulțime, atîta cîntec și joc, de-ar fi trebuit aici o scenă bine chibzuită să-i cuprindă. Pe scările sfatului popular al raionului nici că se mai găsea loc de încăput, întâlniri, strîngeri de mină, inimi cu emoții. La „tribuna“ aceasta oficială îți priveau formațiile: președinții sfaturilor populare comunale, președinții gospodăriilor colective, cărora tovarășul Enculescu Alexandru prim secretar comitetului raional de partid și tovarășlui Păun Ilie președinte al comitetului executiv al sfatului popular raional se împărțeau din priviri mulțumiri pentru prezența la sărbătoare cu bogăția folclorului. ÎN COLOANA SĂRBĂTORII Flautiștii din comuna Roșiile, în frunte cu Sturzu — dirijorul — au ocupat loc în tribuna „fanfarei" și au deschis drumul coloanei de artiști. Pe sîrbe și pe hore ca valurile unduitoare ale Oltețului, Cernei și Amaradiei, și-au urmat cursul cîntăreții și jucătorii. Tineri ! Vîrstnici 1 Femei 1 Copii ! Mulțime !. Bălceștii-n frunte și apoi : Velești, Laloș, Tina, Murgașu, Romanești, Bugiulești.... Dar cine le-a mai numărat de la o vreme? Era tot raionul ! Tinerii din Diculești cîntau : „Hop una, hop două, că trăim o viață nouă". C. BABAN — NICUȚ {Continuare în pag. 2-a}, Cu prilejul zilei învățătorului Ieri dimineață, a avut loc în sala Teatrului Național din Craiova adunarea festivă a cadrelor didactice din oraș consacrată Zilei învățătorului. Alături de un mare număr de învățători și profesori la adunare au participat tovarășii Gheorghe Milea — membru al biroului Comitetului regional Oltenia al P.M.R., șef al secției de propagandă și agitație; Dumitru Secu — secretar al Comitetului orășenesc de partid Craiova; Marin Iordache — președintele comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc; Mircea Popa din partea comitetului executiv al Sfatului popular regional; Dumitru Preda — secretar al Comitetului orășenesc U.T.M. și alții. Cu acest prilej au fost înmînate distincții profesorilor și învățătorilor fruntași din orașul Craiova. In partea doua a adunării a avut loc un spectacol dat de Casa pionierilor din Craiova, intitulat „Țării mele nota 10", închinat celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. Pentru noua recoltă Harnicii muncitori din cadrul bazei de recepție Caracal, sub îndrumarea organizației de partid și a conducerii bazei, au depus toate eforturile și au terminat la timp revizuirea și punerea în bună stare de depozitare a magaziilor de care dispun. Astfel, în cadrul silozului Caracal s-au terminat curățirea și dezinfectarea magaziei în capacitate de 5700 tone, în același timp au fost puse în bună stare de depozitare și alte trei magazii cu o capacitate de peste 7000 tone la Jianca. în total, în cadrul bazei de recepție Caracal s-a asigurat un spațiu de depozitare de peste 20.000 tone. De asemenea, s-au pus în bună stare de funcționare cîntarele bascule, selectoarele, șnecurile și benzile transportoare etc. R. VASILE coresp. Dispozitive de mare productivitate . In cadrul fabricii mașini electrice rotative de la Uzinele „Electroputere" Craiova au fost construite și aplicate în producție noi dispozitive destinate sporirii productivității muncii și îmbunătățirii calității produselor. Muncitorii Alexandru Dinu și Anton Mirescu au realizat un dispozitiv pentru filetat bucșe colector L 3—16 prin care se reduce manopera cu 50 la sută pe reper. De mare importanță este și dispozitivul derulat siguranțe L 3—36 inventat de muncitorul Ștefan Belega din atelierul ajustat ----------------- L.D.E., care conduce la reducerea manoperei de șase, la două minute pe reper. Noi unități comerciale De la începutul anului și pînă ai an, rețeaua comercială a regiunii noastre a cunoscut o dezvoltare simțitoare. S-a dezvoltat și intensificat legătura bazelor de aprovizionare locale cu cele din țară, introducîndu-se astfel în rețeaua circulației mărfurilor cantități sporite și sortimente noi de mărfuri. S-au modernizat și reutilat un număr de 89 unități comerciale care oferă cumpărătorilor condiții alese, deosebite de deservire. Numai în primele cinci luni ale anului, au fost puse în funcțiune 14 unități noi, printre care două complexe comerciale în orașul Craiova. Creșterea cererii de consum a populației a făcut posibilă vînzarea unui mare volum de mărfuri, care bineînțeles a constituit factorul esențial de realizare și depășire a planului de producție al unităților comerciale din regiune. La secția biscuiți a I.I.S. „Partizanul“ Craiova s-a introdus un nou sortiment — bezele — apreciat de consumatori, încă 1400 de numere Zilele acestea, în orașul Craiova s-au încheiat lucrările de punere în funcțiune a unei noi centrale telefonice. în felul acesta numărul abonaților va crește cu încă 1400, rezolvîndu-se în bună parte descongestionarea rețelei. i La incubatoarele electrice Anul acesta, în cadrul gospodăriilor colective din regiunea noastră au fost montate 44 de incubatoare electrice pentru producerea puilor de găină și bobocilor de rață. Ca urmare, s-a îmbunătățit mult procesul de ecloziune, numărul puilor viabili obținuți de la 100 de ouă depășind cifra de 80—85. De la începutul anului și pînă acum, la aceste incubatoare s-au produs aproape 2 milioane pui și boboci de rață, o bună parte dintre ei fiind deja valorificați de către unități, ei ajungînd la greutatea de peste un kilogram. Sesiunea festivă a celor două institute de învățămint superior din Craiova Institutul agronomic „Tudor Vladimirescu“ și Institutul pedagogic din Craiova au organizat o sesiune festivă de comunicări închinată celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. La întocmirea comunicărilor au fost antrenați oameni de știință și cadre didactice de la două institute, precum și un număr însemnat de specialiști, oameni cu o înaltă pregătire din cadrul uzinelor și fabricilor, întreprinderilor și instituțiilor din orașul Craiova. Sesiunea festivă a celor două institute de învățămînt superior din Craiova, a avut loc ieri 30 iunie a.c. în aula Institutului agronomic. La masa prezidiului au luat loc tovarășii: Paloș Gheorghe — secretar al Comitetului regional Oltenia al P.M.R., prof. dr. Alex. Buia — rectorul Institutului agronomic, conf. Popescu Neculce — rectorul Institutului pedagogic, dr. N. Bîrzu, conf. Nicola Tiberiu — prorectorul Institutului agronomic, rector Silviu Pușcașu — prorectorul Institutului pedagogic, Gogoneață Emil — directorul Direcției regionale de statistică, prof. Rădulescu Nicolae de la Institutul pedagogic, prof. Mihăilescu Grigore de la Institutul agronomic. La sesiunea festivă de comunicări au participat oameni de știință și cadre didactice de la cele două institute, din învățămîntul mediu, activiști de partid și de stat, specialiști din uzine, fabrici, instituții, lucrători ai unor organizații de masă. In cuvîntul de deschidere a lucrărilor sesiunii festive, tovarășul Paloș Gheorghe a adus un călduros salut participanților la sesiune din partea biroului Comitetului regional de partid. Referatele cuprinse în programul sesiunii dovedesc cu prisosință că cele două institute de învățămînt superior din Craiova se situează la nivelul sarcinilor. Conținutul comunicărilor prezentate în sesiunea festivă are darul să facă înțelese pe deplin multe probleme și anume: ce a însemnat eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist; rolul insurecției armate organizate și conduse de P.C.R.; evoluția funcțiilor statului democratpopular ; industrializarealistă ; temelia dezvoltării socioîntregii economii naționale; transformarea socialistă a agriculturii și făurirea economiei socialiste unitare în R.P.R. ; dezvoltarea și perfecționarea învățămîntului în anii puterii populare, dezvoltarea științei în țara noastră și rolul ei în creșterea producției și productivității muncii. Comunicările și concluziile sesiunii științifice au scos la iveală multe lucruri interesante și au îmbogățit activitatea de viitor a cadrelor didactice de la cele două institute de învățămînt superior și a celorlalte forțe intelectuale din orașul și regiunea noastră. lată, ne-am întîlnit din nou. Ne strîngem mîinile ca vechi prieteni. Cîți ani au trecut de cînd nu ne-am văzut? Unul? Trei? Cinci? Nu. Sînt peste 10 ani. Traian Dobre, președintele, a rămas tot așa : voinic, spătos cu obraji roșii de om sănătos, plin de vigoare. Lingă biroul lui o tînără, definitivează un program de lucru pentru a doua zi. — Este inginera noastră, a gospodăriei colective — ne spune tov. Traian Dobre. Facem cunoștință. Aflăm că tinara ingineră-agronom se numește Sortea Tunam și lucrează pentru prima dată într-o gospodărie colectivă. — Sînt născută și crescută la oraș — intră ea în vorbă. Aș fi nesinceră dacă aș afirma că nu mi-am dorit ca după terminarea facultății să rămîn acolo unde m-am născut și am crescut. Acum însă, nu mai sînt animată de această dorință. Aici în mijlocul oamenilor, pe ogoare unde se hotărăște soarta recoltei trăiesc satisfacția îndeplinirii nobilei misiuni de agronom... ...Discuția se lărgește. Ne aducem aminte de acum 10 ani. Cine nu s-au petrecut în acest răstimp ? Aflu cine și-a făcut case noi, cine s-a mai însurat... întreb de unul, de altul. Mi se dau răspunsuri ample, clare. Dar parcă Traian Dobre și Sorica Tunam tot nu se simt mulțumiți doar să vorbească despre realizări. Ni se face invitația să mergem prin ograda gospodăriei colective, prin sectorul zootehnic, în cîmp la culturi, să dăm o raită și prin comună. Pornim dinții prin comună. Trecem cînd pe o uliță, cînd pe alta. Președintele colectivei își domolește pașii și ne invită să admirăm casele nou construite. De la capătul unei ulițe numărăm cît cuprindem cu privirea : 20 de case noi. Pe altă uliță, numărăm alte 30 case noi. — "Atci locuiește Vădan Aurica, aici Dumitru Arnăutu, aici Ion Dîrman. Acolo jos, în partea stingă, Stere Ghergu. Sînt numai cîțiva din cei peste 120 de colectiviști de la noi de la „Viață nouă" care în ultimii ani și-au ridicat case noi. Contabilul șef al colectivei, tov. Riza, găsi momentul să facă o completare : — Vedeți dumneavoastră, casele acestea noi ? Sînt numai ale colectiviștilor de la gospodăria noastră colectivă „Viață nouă". Căci acum Poiana Mare nu este numai o gospoadărie colectivă ca acum 10 ani, ci trei. Așa că, dacă ar fi să socotim cîți colectiviști și-au făcut case noi în toată comuna, în ultimele două decenii constatăm că numărul lor se ridică în jurul a 400... Din marginea comunei, ne îndreptăm către cîmp spre tarlalele gospodăriei colective. Ne întîmpină aceiași salcîmi bătrîni, cu crengi tinere crescute în tăietura gemănărilor. Facem cîteva sute de pași și în față ne apar tarlalele întinse ale colectivei. Griul de un galben auriu de pe cele peste 800 ha își leagăna spicele doldora de boabe în adierea vîntului de vară. Luăm seama prin grîu. Nu vedem nici măcar un fir de buruiană. — Păioasele colectivei noastre — ne dă explicații ing. Sorica Tunam — au fost privite ori de cite ori a fost nevoie. Așa că, nu e de mirare că nu sînt buruieni. Inginera smulse câteva fire de grîu, le cercetă cu atenție, își roti privirea încă o dată peste întregul lan și apoi spuse zîmbind : — Sub 2.000 kg la hectar, nici vorbă să obținem în acest an. Traian Dobre își încruntă sprîncenele, aruncă o privire către ingineră, alta către noi, făcu cîțiva pași mari prin lanul de griul pipăi din loc în loc cîteva spice și apoi cu seriozitatea-i caracteristică întrebă : „Ce 2.000, tovarășe ingineră? Eu cred, că obținem în medie cel puțin 2.500 kg la hectar. Și să vă spun de ce , în 1961 griul era mai rar decit acum, spicele ceva mai mici, iar în primele luni ale primăverii s-a dezvoltat cam anevoios. Colectiviștii ziceau că o să obținem în jurul a 1.200—2.300 kg la hectar. Cînd la recoltat, at credeți că am obținut ? 1.720 kg la hectar grîu numai bob și bob. Traversînd prin lanul de grîu, ne apropiem de tarlalele cultivate cu porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui. La cultura sfeclei de zahăr, nu era țipenie de om. Ni s-a părut necaracteristic. „Cum este posibil — ne-am întrebat în gînd — ca pe o asemenea vreme bună să nu fie colectiviștii la prășit ?". Parcă ghicindu-ne gîndurile, inginera Tunaru puse mina streașină la ochi, privi lanurile de prășitoare și apoi ni se adresă : — Poate vi se pare curios că nu vedeți oameni la prășitul sfeclei de zahăr. Acum sînt la prășitul porimbului că la sfeclă am aplicat deja trei praștie și rănitul, iar la floarea-soarelui lanul e de mult încheiat. • Am înțeles atunci, de ce într-o discuție la care am asistat la Comitetul raional de partid Calafat, se spunea că gospodăria colectivă „Viață nouă" din Poiana Mare este printre unitățile fruntașe din raion la întreținerea culturilor. ...Se înserase de-a binelea. După ce am trecut și pe la casa laborator a colectivei, — care seamănă întrucîtva cu un laborator de institut agronomic, — am revenit la sediul colectivei. Președintele, inginera și contabilul au reținut unele întrebări la care doream să aflăm răspuns în timp ce admiram construcțiile zootehnice, lanurile de păioase și prășitoare. — Noi v-am arătat o parte din casele noi pe care și le-au făcut colectiviștii noștri de cînd a luat ființă colectiva. Aș vrea însă să rețineți — insista președintele — că numai în ultimii doi ani, 24 dintre colectiviștii noștri și-au cumpărat aparate de radio, alți 170 — mașini de cusut, vreo AUREL FRIGIOIU (Continuare in pag. 3-a) REVEDERE la Poiana