Inainte, iulie 1964 (Anul 21, nr. 6016-6042)

1964-07-01 / nr. 6016

ANUL XXI - Nr. 6016 PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI VÁ I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 PAGINI 20 BANI MIERCURI 1 IULIE 1964 obținem o producție în mod ritmic și de bună calitate ! Ritmicitatea este o noțiune care s-a state» nu numai în limbajul cadre­lor economice și de inducere, ci și în al f­e«cărui muncitor, intr-adevăr, rit­mici­tri “fcea este cel mai grăitor indiciu al ef­ic­aac­ității măsurilor care se iau pen­tru mi*­­li­zarea în bune condiții a sarcini­lor de plan. Se știe că sarcinile ce re­vin d­ia­* planul de stat unei întreprinderi treb­u­i­er­ îndeplinite cantitativ și calitativ la anuimite termene, defalcate pe tri­mestre luni și chiar zile. Ele sînt re­­parti­a­te pe sectoare, secții, ateliere, bri­găzi , e­ch­ipe și oameni. In cadrul acestui plan, bricii, f­­ie­care verigă de producție a fa­nzinei sau șantierului respectiv este totate d­atoare să execute o anumită can­ă de produse finite, de operații teh­­nologice etc. într-o anumită perioadă de timp, totul legîndu-se organic într-un flux, c-«»ntinuu. Și lucrul cel mai esențial este că îndo­iel­i ai firea ritmică a planului f­iecă­rei în­­treprinderi este o contribuție de seamă la înfăptuirea politicii partidului și guvernului, deoarece numai în acest fel pot fi atinse obiectivele stabilite prin Directivele celui de-al 111-lea Congres al pa­­r­tidului. De aceea, lupta pentru îndeplinirea planului de stat este con­diția p­r­incipală a asigurării creșterii mai departe a ritmului producției industriale, pe 11 tr 1* dezvoltarea economiei noastre naționale. Datorită condițiilor tehnico-materiale asig­urate de stat, întreprinderile noastre pot ob­­ț­i­ne o producție în mod ritmic și de toană calitate. Aceasta o dovedesc cu prisosință succesele înregistrate de colectivele de muncitori, ingineri și teh­nicieni de la Uzina de reparații Craiova, fabrica de confecții din Craiova, I.I.S. „Independența“ Craiova și altele, care lună de lună sporesc realizările în pro­ducție- La Uzina „7 Noiembrie­“ Craiova, printr-o organi-­șurare ritmică a pro-i rat condiții­leo.„ depășire” i­­ate. ue continuu ...ottății lupta pentru­­ orgă a rezrvelor interne .ptdeauna încununsă de succes. ..unicitatea asigură folosea cît mai rațională și mai complet a timpului­­ lucru, creează muncitoului condiții i­ și poată organiza mai line locul de ancă, să exploateze și s îngrijească nu trebuie mașina pe d­­e o are în­­ unire ; îi dă posibilitate să lucreze ent, să dea produse de fină calitate, bcrînd ritmic, fiecare muritor și teh­­­ian Iscă în parte are putim să adîn­­cunoașterea proceslui de pra­­cție, să gîndească asupra producției, ,4­0 perfecționeze chiar, să'chibzuiască bine asupra eficacități metodelor­­ site, să realizeze econom­, să evite i­asolicitarea mașinilor și propriilor e eforturi. Mlai sînt unele întreprineri, ce-i pt, puține la număr, unde planul de duet­ie nu e realizat în mod ritmic. Amenea cazuri s-au întîlni la Tăbă­­u B­ucovăț, IPROFIL Tr. Severin și Te. La aceste întreprinderi în prima a do­u­a decadă se observa o folosire­­ completă a capacității de producție a timpului de lucru, ca api în de­fel treia, mașinile să fie spresolici­­tate să nu mai existe tim­p pentru a li se face întreținerea necesară. O pro­ducție neritmică duce în mod direct la obținerea unor produse care lasă de dorit. Pentru „a se scoate“ planul, se trec mai ușor cu vederea anumite defi­ciențe în ce privește calitatea, fapt care nu este în nici un caz de natură să ri­dice prestigiul mărcii fabricii respective. In perioada de „asalt“ crește și procen­tul de rebuturi, al lucrului de slabă cali­tate. Calitatea începe și se hotărăște din primele faze ale procesului de pro­ducție, cu respectarea tuturor normelor tehnice pe întreg fluxul tehnologic, nu cu „speranța“ că s-ar putea face reme­dieri pe parcurs. Că la Complexul pen­tru industrializarea lemnului Tg. Jiu planul de producție se realizează în mod ritmic, este un lucru bun, dar pentru faptul că aici unele produse cum ar fi plăcile aglomerate din lemn nu sînt la un nivel calitativ cores­punzător și după aceea sunt necesare re­medieri, nu poate exista nici o scuză. Este știut că pentru a face remedieri la pro­dusele de s­labă calitate, înseamnă muncă și materiale irosite, înseamnă minusuri în producție și cheltuieli plus care toate se răsfrîng asupra chel­în­tuielilor de producție, încarcă în mod nejustificat prețul de cost și diminuează beneficiile întreprinderii. Dar problema ritmicității și calității mai trebuie privită și sub celălalt as­pect al intereselor întregii economii na­ționale, în ansamblul economiei, *’ care întreprindere este legată­­* roase relații economice - unități producător­­desfacerea u­­zează­­ ște di­­legii economii .cină a luptei pentru­­ largă a marilor rezerve și unități pe care le oferă economia socialistă. O condiție de seamă căreia conduce­rile întreprinderilor trebuie să-i acorde toată atenția pentru îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan și realizarea unor produse de calitate, este aprovizionarea la timp și completă a locurilor muncă cu toate materialele și sorti­de­mentele necesare desfășurării procesului de producție, folosirea rațională și în­grijirea atentă a mașinilor și utilajelor care să funcționeze în bune condiții, pregătirea și calificarea în continuare a cadrelor de muncitori pentru a obține o producție sporită, o înaltă producti­vitate și realizarea de economii peste plan. Organizațiile de partid au datoria de a exercita un control sistematic asupra activității întreprinderii, să vegheze la îndeplinirea integrală a planului de producție la toți indicatorii, la respec­tarea angajamentelor luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre. Organizațiile de partid, comitetele sin­dicatelor au de asemenea datoria de a îndruma și sprijini conducerile întreprin­derilor pentru a privi propria lor acti­vitate în lumina intereselor de stat, a intereselor îndeplinirii planului pe 1964 pe ansamblul economiei naționale. Intre Jii i^ntre Olici“ •­­nsemnari de la festra­ul ntecul­ui­ dansului și portului raional Olteț — ! / Deși era ■ duminică, soarele avea mul­zi treaba. ^Slu-și găsea locul printre ar­și­nicelor flutuii printre lirei, aurii ale­și s^ amesteca în coloritul numelor parcă să 14» rîncuia­­că la raca frumuseții. Nu de arșiță erau setoși oameni care­­ nuiseră din somn. Veniseră ciorchini se adape din izvorul cînteculu­­i ului, să-i dea inimii de-ale ei, câ­­ă bucuria prisosește, apoi să ii din cît vrea fiecare. N­­ci că puteai să bagi de seamă care cotro sînt artiștii. Aci întîlneai fe­­i cu prestelci și cu basmale, colo te roșcovani de bărbați cu bici, și stea pe loc — așii Furnicar nu glu. I-am tot numărat din ochi ,;aa trecut de o mie. Dar de... poți și ]e socoteala? Veniseră artiștii și - a din grosul oamenilor din comică, că să fi fost de-a bașca peste 2.100, lăutari­­— de la toate anii-de an. VIE ACTIVITATE Animați de dorința de a cea de-a XX-a aniversare , patriei cu noi realizări ' lectiviștii din Ro1­' desfășoară tote r: _. cele 12 funcție medie la 200 kg mai mare de­­planificată inițial. De aseme­­­nea, recoltatul griului și secarei s-a făcut pe alte zeci de hectare. In același timp, cu ajutorul mecani­zatorilor, colectiviștii din Robănești au trecut la executarea dezmiriștitului însămînțarea în cultură dublă a porum­bi­bului furajer. N. RIPEANU, coreap. intim-" In interiorul ziarului* — La Uzina mecanicii Tr. Se­verin. Posibilități de reducere a cifrei de rebut la piesele turnate — Un neobosit căutător al noului — Animale multe și cît mai productive. Inițiativă, muncă or­ganizată, realizămi — Să cunoaștem trecutul de luptă al partidului: Ce vedea la Muzeul „Procesul putem lup­tătorilor ceferiști și petroliști din iunie—iulie 1934 — Brîncuși. Anii de copilărie Cu toate forțele — la strîngerea recoltei! (UzaLizătii (țpăitaa pe La Bîrca, la Goicea, la Lipov, la Măceșu, la Sadova, oriunde vei merge în aceste zile în raionul Segarcea, te întîmpină iureșul muncii colectiviști!i­ și mecanizatorilor desfășurată pe ogoarele fără haturi !, strînsul noii recolte, la arat și însămînțarea în cultură dublă a culturilor fura­jere. S-a început încă de acum o sptămînă și ceva cu recoltatul orzului, s-a continuat cu seara, iar acum bătălia se dă la grîu. Organizarea muncii la un înalt nivel, îndru­marea tehnică primită din partea specialiștilor, ajutorul primit din partea statului s-au concelizat în acest an in raionul Segarcea în terminarea recoltrii orzului cu cîteva zile mai devreme decit se prevăzus inițial. Cele circa 1000 de ha cultivate cu orz de căre marea majoritate a gospodăriilor colective segărcene, au fost ușurate de cultură, fie prin recoltarea cu comuna, fie manual, în același timp desfășurîndu-se larg aciunea la treierat. De altfel, circa 60 la sută din orzul recitat de pe suprafața cultivată a fost treierat, rezultînd o producție medie supe­rioară planificării. La Măceșul de Sus, Bîrza, Valea Stan­ciului, Bîrca, Gighera treieratul orzului s-a încheiat sau este pe sfîrșite. Urmărind starea biologică a culturii de grîu, în marea majoritate a gospodăriilor colective din raionul Segarcea, inginerii agronomi au afirmat că se poate trece la recoltat. Și atît colecti­viștii cît și mecanizatorii au intrat in lanuri hotărîți să scurteze pe cît posibil perioada de recol­tat, influențînd astfel asupra reducerii pierderilor prin scu­turare. Mai cu seamă gospodăriile colective din sudul ra­ionului : Gighera, Nedeia, Cîrna, Măceșu, Lișteava, Ostro­­veni, Dobrești și altele, sînt mult avansate cu recoltatul și a acestei culturi. în cea mai mare parte, recoltatul griului se face cu ajutorul combinelor, colectiviștii mobilizîndu-și forțele în primul rînd asupra eliberării terenului de paie. Merită a fi evidențiat în același timp și faptul că în aceste zile, mai mult ca în toți anii, în raionul Segarcea se muncește la executarea arăturilor adînci de vară și în­­sămînțarea în miriște a culturilor furajere. Hotărîrea meca­nizatorilor și a colectiviștilor este aceea ca în cinstea zilei de 23 August să termine executarea arăturilor adînci de vară pe toate suprafețele ce au fost cultivate cu păioase. De asemenea, sînt hotărîți ca pînă cel mai tîrziu la 15 iulie să termine cu însămînțarea culturilor furajere în cultură dublă. Prin aceasta se va contribui în mod direct asupra sporirii cantităților de furaje necesare animalelor pe tim­pul stabulației, asupra producțiilor ce se vor realiza anul viitor. C. MOROȘANU, coresp. RELUL MUNCII 4 de la ’ești des­­-atul pă­­înaii­­cltare. ..ai și a­ — . mecanizatori­­­,a rezultatelor bune ..ia acum, colectiviștii din „uitate au terminat recoltatul­­uui de pe cele 25 ha cultivate și al griului de pe aproape 200 ha. De reținut este că producțiile medii reali­zate la aceste culturi sînt mult supe­rioare planificării, întrecînd așteptările. Pe suprafața de teren eliberată de orz și grîu, mecanizatorii au executat dezmiriștitul și însămînțarea culturilor furajere.­­ Bătălia strîngerii recoltelor de grîu și orz se desfășoară și la gospodăria colectivă „Drumul socialismului" din Rast, raionul Băilești. Aci se folosesc toate mijloacele pentru scurtarea pe cît posibil a timpului necesar recoltatu­lui. Combinele, coasele și secerile sînt folosite din plin. Așa se explică fap­tul că pînă acum griul și orzul de pe 180 ha s-au recoltat. O dată eliberat de culturi, terenul a fost arat și însă­­mînțat cu culturi furajere. Rezultate bune la recoltatul păioa­­selor se obțin în aceste zile și în ca­drul altor gospodării colective din ra­ionul amintit. La Catane, Negoi, Plos­ca, Covei, recoltatul griului este foarte avansat. Hotărîrea colectiviștilor și mecaniza­torilor este aceea de a scurta pe cît posibil perioada de recoltat, reducînd astfel pierderile prin scuturare, de a executa dezmiriștitul și însămînțarea culturilor furajere pe suprafețe cât mai mari de teren. GEORGETA BURADA, coresp. După recoltarea orzului, la G.A.G din Bechet, raionul Corabia se exe­cută alături de vară. De la o vreme începu să se facă rînduiala. Se-ngemănară, artiștii pe cos­tume, pe cîntec, pe joc și plecară să se rotească în văzul lumii pe „scena" mare și nouă a străzilor din Bălcești. Cîn­­tece și strigături, jocuri și muzică, se revărsau sub faldurile drapelelor înain­­tînd pe calea deschisă de semnul săr­bătorii : „Trăiască cea de-a XX-a ani­versare a eliberării patriei noastre !“ DIN TOATA INIMA Pe cele două alei de la intrarea în miezul așezării Bălceștilor, acolo unde albul noilor construcții se răsfață în culorile florilor, artiștii și-au înălțat glasurile : „Partidul meu iubit, mîndria mea Te cint, părinte drag, din toată inima, și în careul înfiripat de tinerețe s-a a­­dunat atîta mulțime, atîta cîntec și joc, de-ar fi trebuit aici o scenă bine chib­zuită să-i cuprindă. Pe scările sfatului popular al raio­nului nici că se mai găsea loc de în­căput, întâlniri, strîngeri de mină, inimi cu emoții. La „tribuna“ aceasta oficială îți priveau formațiile: președinții sfa­turilor populare comunale, președinții gospodăriilor colective, cărora tovarășul Enculescu Alexandru prim secretar comitetului raional de partid și tovară­șl­­ui Păun Ilie președinte al comitetului executiv al sfatului popular raional se împărțeau din priviri mulțumiri pen­tru prezența la sărbătoare cu bogăția folclorului. ÎN COLOANA SĂRBĂTORII Flautiștii din comuna Roșiile, în frunte cu Sturzu — dirijorul — au ocupat loc în tribuna „fanfarei" și­ au deschis drumul coloanei de artiști. Pe sîrbe și pe hore ca valurile unduitoare ale Oltețului, Cernei și Amaradiei, și-au urmat cursul cîntăreții și jucătorii. Ti­neri ! Vîrstnici 1 Femei 1 Copii ! Mul­țime !. Bălceștii-n frunte și apoi : Velești, Laloș, Tina, Murgașu, Romanești, Bu­­giulești...­. Dar cine le-a mai numărat de la o vreme? Era tot raionul ! Tinerii din Diculești cîntau : „Hop una, hop două, că trăim o viață nouă". C. BABAN — NICUȚ {Continuare în pag. 2-a}, Cu prilejul zilei învățătorului Ieri dimineață, a avut loc în sala Tea­trului Național din Craiova adunarea festivă a cadrelor didactice din oraș con­sacrată Zilei învățătorului. Alături de un mare număr de învățători și profe­sori la adunare au participat tovarășii Gheorghe Milea — membru al biroului Comitetului regional Oltenia al P.M.R., șef al secției de propagandă și agitație; Dumitru Secu — secretar al Comitetu­lui orășenesc de partid Craiova; Marin Iordache — președintele comitetului e­­xecutiv al Sfatului popular orășenesc; Mircea Popa din partea comitetului exe­cutiv al Sfatului popular regional; Du­mitru Preda — secretar al Comitetului orășenesc U.T.M. și alții. Cu acest pri­lej au fost înmînate distincții profesori­lor și învățătorilor fruntași din orașul Craiova. In partea doua a adunării a avut loc un spectacol dat de Casa pionierilor din Craiova, intitulat „Țării mele nota 10", închinat celei de-a XX-a aniversări a e­­liberării patriei. Pentru noua recoltă Harnicii muncitori din cadrul bazei de recepție Caracal, sub îndrumarea or­ganizației de partid și a conducerii ba­zei, au depus toate eforturile și au terminat la timp revizuirea și pune­rea în bună stare de depozitare a ma­gaziilor de care dispun. Astfel, în ca­drul silozului Caracal s-au terminat cu­rățirea și dezinfectarea magaziei în ca­pacitate de 5700 tone, în același timp au fost puse în bună stare de depozitare și alte trei magazii cu o capacitate de peste 7000 tone la Jianca. în total, în cadrul bazei de recepție Caracal s-a a­­sigurat un spațiu de depozitare de peste 20.000 tone. De asemenea, s-au pus în bună stare de funcționare cîntarele bas­cule, selectoarele, șnecurile și benzile transportoare etc. R. VASILE coresp. Dispozitive de mare productivitate . In cadrul fabricii mașini electrice rotative de la Uzinele „Electroputere" Craiova au fost construite și aplicate în producție noi dispozitive destinate sporirii productivității muncii și îmbunătățirii calității produselor. Muncitorii Alexandru Dinu și Anton Mirescu au realizat un dis­pozitiv pentru filetat bucșe colector L 3—16 prin care se reduce manopera cu 50 la sută pe reper. De mare impor­tanță este și dispozitivul de­rulat siguranțe L 3—36 in­ventat de muncitorul Ștefan Belega din atelierul ajustat ----------------- L.D.E., care con­duce la reducerea manoperei de­­ șase, la două mi­nute pe reper. Noi unități comerciale De la începutul anului și pînă a­­i an, rețeaua comercială a regiunii noastre a cunoscut o dezvoltare sim­țitoare. S-a dezvoltat și intensificat legătura bazelor de aprovizionare locale cu cele din țară, introducîn­­du-se astfel în rețeaua circulației mărfurilor cantități sporite și sor­timente noi de mărfuri. S-au mo­dernizat și reutilat un număr de 89 unități comerciale care oferă cumpărătorilor condiții alese, deose­bite de deservire. Numai în primele cinci luni ale anului, au fost puse în funcțiune 14 unități noi, prin­tre care două complexe comerciale în orașul Craiova. Creșterea cererii de consum a populației a făcut posibilă vîn­­zarea unui mare volum de mărfuri, care bineînțeles a constituit factorul esențial de realizare și depășire a planului de producție al unităților comerciale din regiune. La secția biscuiți a I.I.S. „Parti­zanul“ Craiova s-a introdus un nou sortiment — bezele — apreciat de consumatori, încă 1400 de numere Zilele aces­tea, în orașul Craiova s-au în­cheiat lucrările de punere în funcțiune a u­­nei noi centrale telefonice. în fe­lul acesta num­ă­­rul abonaților va crește cu încă 1400, rezolvîn­­du-se în bună parte desconges­tionarea rețelei. i La incubatoarele electrice Anul acesta, în cadrul gospodării­lor colective din regiunea noastră au fost montate 44 de incubatoare electrice pentru producerea puilor de găină și bobocilor de rață. Ca ur­mare, s-a îmbunătățit mult procesul de ecloziune, numărul puilor viabili obținuți de la 100 de ouă depășind cifra de 80—85. De la începutul a­­nului și pînă acum, la aceste incu­batoare s-au produs aproape 2 mi­lioane pui și boboci de rață, o bună parte dintre ei fiind deja valorifi­cați de către unități, ei ajungînd la greutatea de peste un kilogram. Sesiunea festivă a celor două institute de învățămint superior din Craiova Institutul agronomic „Tudor Vladimirescu“ și Institutul pedago­gic din Craiova au organizat o se­siune festivă de comunicări închi­nată celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. La întocmirea comu­nicărilor au fost antrenați oameni de știință și cadre didactice de la două institute, precum și un număr însemnat de specialiști, oameni cu o înaltă pregătire din cadrul uzine­lor și fabricilor, întreprinderilor și instituțiilor din orașul Craiova. Sesiunea festivă a celor două institute de învățămînt superior din Craiova, a avut loc ieri 30 iunie a.c. în aula Institutului agronomic. La masa prezidiului au luat loc tovarășii: Paloș Gheorghe — secre­tar al Comitetului regional Olte­nia al P.M.R., prof. dr. Alex. Buia — rectorul Institutului agronomic, conf. Popescu Neculce — rectorul Institutului pedagogic, dr. N. Bîr­­zu, conf. Nicola Tiberiu — prorecto­rul Institutului agronomic, rector Silviu Pușcașu — prorectorul In­stitutului pedagogic, Gogoneață Emil — directorul Direcției regio­nale de statistică, prof. Rădulescu Nicolae de la Institutul pedagogic, prof. Mihăilescu Grigore de la In­stitutul agronomic. La sesiunea festivă de comunicări au partici­pat oameni de știință și cadre di­dactice de la cele două institute, din învățămîntul mediu, activiști de partid și de stat, specialiști din uzine, fabrici, instituții, lucrători ai unor organizații de masă. In cuvîntul de deschidere a lu­crărilor sesiunii festive, tovarășul Paloș Gheorghe a adus un căldu­ros salut participanților la sesiune din partea biroului Comitetului re­­gional de partid. Referatele cuprinse în programul sesiunii dovedesc cu prisosință că cele două institute de învățămînt superior din Craiova se situează la nivelul sarcinilor. Conținutul­ comunicărilor prezentate în sesiu­nea festivă are darul să facă înțe­lese pe deplin multe probleme și anume: ce a însemnat eliberarea patriei noastre de sub jugul fas­cist; rolul insurecției armate or­ganizate și conduse de P.C.R.; evo­luția funcțiilor statului democrat­­popular ; industrializarea­listă ; temelia dezvoltării socio­în­tregii economii naționale; trans­formarea socialistă a agriculturii și făurirea economiei socialiste unitare în R.P.R. ; dezvoltarea și perfecționarea învățămîntului în anii puterii populare, dezvoltarea științei în țara noastră și rolul ei în creșterea producției și producti­vității muncii. Comunicările și concluziile sesiu­nii științifice au scos la iveală multe lucruri interesante și au îm­bogățit activitatea de viitor a ca­drelor didactice de la cele două institute de învățămînt superior și a celorlalte forțe intelectuale din orașul și regiunea noastră. lată, ne-am întîlnit din nou. Ne strîngem mîinile ca vechi prieteni. Cîți ani au trecut de cînd nu ne-am văzut? Unul? Trei? Cinci? N­u. Sînt peste 10 ani. Traian Dobre, președin­tele, a rămas tot așa : voinic, spătos cu obraji roșii de om sănătos, plin de vigoare. Lingă biroul lui o tînără, de­finitivează un program de lucru pen­tru a doua zi. — Este inginera noastră, a gospodă­riei colective — ne spune tov. Traian Dobre. Facem cunoștință. Aflăm că ti­­nara ingineră-agronom se numește So­rtea Tunam și lucrează pentru prima dată într-o gospodărie colectivă. — Sînt născută și crescută la oraș — intră ea în vorbă. Aș fi nesinceră dacă aș afirma că nu mi-am dorit ca după terminarea facultății să rămîn acolo unde m-am născut și am crescut. Acum însă, nu mai sînt animată de această dorință. Aici în mijlocul oa­menilor, pe ogoare unde se hotărăște soarta recoltei trăiesc satisfacția în­deplinirii nobilei misiuni de agro­nom... ...Discuția se lărgește. Ne aducem aminte de acum 10 ani. Cine nu s-au petrecut în acest răstimp ? Aflu cine și-a făcut case noi, cine s-a mai în­surat... întreb de unul, de altul. Mi se dau răspunsuri ample, clare. Dar parcă Traian Dobre și Sorica Tunam tot nu se simt mulțumiți doar să vorbească despre realizări. Ni se face invitația să mergem prin ograda gos­podăriei colective, prin sectorul zoo­tehnic, în cîmp la culturi, să dăm o raită și prin comună. Pornim dinții prin comună. Trecem cînd pe o uliță, cînd pe alta. Președintele colectivei își domolește pașii și ne invită să ad­mirăm casele nou construite. De la capătul unei ulițe numărăm cît cu­prindem cu privirea : 20 de case noi. Pe altă uliță, numărăm alte 30 case noi. — "Atci locuiește Vădan Aurica, aici Dumitru Arnăutu, aici Ion Dîr­­man. Acolo jos, în partea stingă, Ste­re Ghergu. Sînt numai cîțiva din cei peste 120 de colectiviști de la noi de la „Viață nouă" care în ultimii ani și-au ridicat case noi. Contabilul șef al colectivei, tov. Ri­za, găsi momentul să facă o comple­tare : — Vedeți dumneavoastră, casele a­­cestea noi ? Sînt numai ale colecti­viștilor de la gospodăria noastră co­lectivă „Viață nouă". Căci acum Poiana Mare nu este numai o gospo­­a­dărie colectivă ca acum 10 ani, ci trei. Așa că, dacă ar fi să socotim cîți co­lectiviști și-au făcut case noi în toată comuna, în ultimele două decenii con­statăm că numărul lor se ridică în jurul a 400... Din marginea comunei, ne îndrep­tăm către cîmp spre tarlalele gospo­dăriei colective. Ne întîmpină aceiași salcîmi bătrîni, cu crengi tinere cres­cute în tăietura gemănărilor. Facem cîteva sute de pași și în față ne apar tarlalele întinse ale colectivei. Griul de­ un galben auriu de pe cele peste 800 ha își leagăna spicele doldora de boabe în adierea vîntului de vară. Luăm seama prin grîu. Nu vedem nici măcar un fir de buruiană. — Păioasele colectivei noastre — ne dă explicații ing. Sorica Tunam — au fost privite ori de cite ori a fost nevoie. Așa că, nu e de mirare că nu sînt buruieni. Inginera smulse câteva fire de grîu, le cercetă cu atenție, își roti privirea încă o dată peste întregul lan și apoi spuse zîmbind : — Sub 2.000 kg la hectar, nici vorbă să obținem în acest an. Traian Dobre își încruntă sprînce­­nele, aruncă o privire către ingineră, alta către noi, făcu cîțiva pași mari prin lanul de griul pipăi din loc în loc cîteva spice și apoi cu seriozita­­tea-i caracteristică întrebă : „Ce 2.000, tovarășe ingineră? Eu cred, că obți­nem în medie cel puțin 2.500 kg la hectar. Și să vă spun de ce , în 1961 griul era mai rar decit acum, spicele ceva mai mici, iar în primele luni ale primăverii s-a dezvoltat cam anevo­ios. Colectiviștii ziceau că o să obți­nem în jurul a 1.200—2.300 kg la hectar. Cînd la recoltat, at credeți că am obținut ? 1.720 kg la hectar grîu numai bob și bob. Traversînd prin lanul de grîu, ne apropiem de tarlalele cultivate cu porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soa­­relui. La cultura sfeclei de zahăr, nu era țipenie de om. Ni s-a părut ne­­caracteristic. „Cum este posibil — ne-am întrebat în gînd — ca pe o asemenea vreme bună să nu fie co­lectiviștii la prășit ?". Parcă ghicindu-ne gîndurile, ingi­nera Tunaru puse mina streașină la ochi, privi lanurile de prășitoare și apoi ni se adresă : — Poate vi se pare curios că nu vedeți oameni la prășitul sfeclei de zahăr. Acum sînt la prășitul porim­­bului că la sfeclă am aplicat deja trei praștie și rănitul, iar la floarea-soare­­lui lanul e de mult încheiat. • Am înțeles atunci, de ce într-o dis­cuție la care am asistat la Comitetul raional de partid Calafat, se spunea că gospodăria colectivă „Viață nouă" din Poiana Mare este printre unită­țile fruntașe din raion la întreținerea culturilor. ...Se înserase de-a binelea. După ce am trecut și pe la casa laborator a colectivei, — care seamănă întru­­cîtva cu un laborator de institut agro­nomic, — am revenit la sediul colec­tivei. Președintele, inginera și conta­bilul au reținut unele întrebări la care doream să aflăm răspuns în timp ce admiram construcțiile zootehnice, la­nurile de păioase și prășitoare. — Noi v-am arătat o parte din ca­sele noi pe care și le-au făcut colecti­viștii noștri de cînd a luat ființă co­lectiva. Aș vrea însă să rețineți — insista președintele — că numai în ul­timii doi ani, 24 dintre colectiviștii noștri și-au cumpărat aparate de ra­dio, alți 170 — mașini de cusut, vreo AUREL FRIGIOIU (Continuare in pag. 3-a) REVEDERE la Poiana

Next