Inainte, august 1967 (Anul 24, nr. 6973-6997)

1967-08-01 / nr. 6973

Y A in pag­­a lll­a: CRONICA ECONOMICA Solemnitatea înm­înării unor ordine și medalii Duminică dimineața, a avut loc la Sfatul popular regional Oltenia solemnitatea lumină­rii unor ordine și medalii conferite de Consi­liul de Stat al Republicii Socialiste România cu prilejul Zilei constructorului. La solemnitate au participat numeroși con­structori și proiectanți. Au luat parte tov: Gheorghe Paloș — preșe­dinte, Gabriel Ciupagea — vicepreședinte, Petre Poroineanu — secretar — al Comitetu­lui executiv al Sfatului popular regional și Petre Gigea, președinte al Comitetului execu­tiv al Sfatului popular al orașului Craiova. Printre constructorii distinși cu Ordinul Muncii clasa a III-a se numără ing. Enăchescu G. Ion, maistrul Molnar I. Ghexa, șeful de echipă Anca J. Constantin, șeful de brigadă Lila D. Constantin, șeful de șantier Safta S. Constantin și alții. Un număr de 17 construc­tori au primit Medalia Muncii. Tov. Gheorghe Paloș, în numele biroului Comitetului regional de partid și al comitetului executiv al Statului popular regional, a felici­tat cordial pe cei distinși și le-a urat succese tot mai mari in realizarea sarcinilor de plan pe anul 1967. In numele celor decorați au luat cuvintul ing. D. Iordache, L. Demeter și Al. Blejan care au mulțumit pentru înaltele distincții a­­cordate. Vorbitorii și-au exprimat recunoștința față de partid și guvern și s-au angajat să-și sporească eforturile în îmbunătățirea activi­tății de construcții, să obțină rezultate de seamă în îndeplinirea planului de investiții în cel de al doilea an al cincinalului. La D.R.T.A. Oltenia Cum se asigură îmbunătățirea stării tehnice a autovehiculelor ? Se știe că orice autovehicul, pentru a i se prelungi „longevitatea“, după un anumit nu­măr de km parcurși trebuie să intre în re­vizie tehnică ori reparație capitală. Pentru a vedea, însă, cum se face planificarea execu­tării acestora, nu este lipsit de interes să pre­zentăm succint volumul staționărilor din cursul primului semestru al anului. Astfel, din totalul de 589.051 autovehicule-zile inven­tar s-au realizat 384.681 autovehicule-zile, ceea ce înseamnă că indicele de utilizare a parcului a fost de 65,3 la sută. Acesta este net superior celui înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, dar cu 0,3 la sută mai mic decît cel planificat pentru 1967. După cum s-a dovedit, nerealizarea integrală a indicelui de utilizare este în strînsă legătură cu faptul că la autobasculante au fost multe imobilizări, în special în primele două luni ale anului, ge­nerate de condițiile grele de lucru în șantiere, precum și de slaba pregătire a personalului de bord și de lipsa pieselor de schimb. De alt­fel, din totalul staționărilor de 204.370 auto­vehicule-zile, peste 120.000 se datoresc repa­rațiilor curente, reviziilor tehnice și repara­țiilor capitale. In cadrul D.R.T.A., precum și la autobuze și autocoloane, există normative riguroase ca­re reglementează planificarea executării re­viziilor tehnice. Se are în vedere, în primul rînd, parcursul efectuat de fiecare autovehi­cul, acesta fiind urmărit „pas cu pas“ pe baza­­­ unui grafic minuțios întocmit și absolut obli­­gatoriu de respectat atunci cînd se ajunge la termenul scadent. Cu toate că acest lucru se presupune că este îndeobște cunoscut, mai sunt locuri unde, fie din cauza pregătirii profesio­nale necorespunzătoare, fie a neglijenței, re­viziile tehnice nu se execută la timp și de bună calitate. Este cazul autobazelor Strehaia (autocoloana Motru), Caracal (autocoloana Stoenești), Tg.­Jiu (autocoloana Rovinari) etc. Executarea în bune condiții a reviziilor teh­nice duce în mod nemijlocit la reducerea tim­pului de staționare, și deci la prelungirea du­ratei de funcționare, contribuind astfel la re­alizarea sarcinilor de transport și reducerea suilkii de cost. De asemenea, trebuie arătat p­­ mare importantă pentru îmbunătățirea și tehnice a parcului de autovehicule o au reparațiile capitale. Executarea acestora se face în zece întreprinderi de reparații auto din țară, conform unui plan anual, defalcat pe trimestre și luni. De regulă, introducerea în R. K. se face o dată cu îndeplinirea norme­lor de parcurs. Sunt, însă, și excepții. Astfel, în prim­ul semestru, din cele 1047 autovehicule trimise pentru reparații capitale, o parte, mai ales autobasculante care au lucrat în con­diții grele de șantier, au fost cu norma ne­îndeplinită. Totodată, unele comisii tehnice din autobaze (Tr.-Severin, Strehaia, Caracal etc), nu verifică starea tehnică a autovehicu­lelor la introducerea în R. K., acestea fiind trimise întreprinderilor reparatoare cu lipsuri ori substituiri de piese, fapt ce atrage după sine aplicarea de penalizări și, implicit, chel­tuieli suplimentare la prețul de cost. 1 S. CUCUI (Continuare în pag. a III-a). AVEM NEVOIE DE UTILAJE „DECORATIVE“ ? La sfîrșitul primului semestru, în întreprinderile regiunii se aflau mijloace fixe nefolosite în valoare de 742 milioane lei. Care sînt cauzele acestei situații ? Echipate, an de an, cu noi utilaje, moder­­nizîndu-și zestrea tehnică, aliniindu-o ulti­melor cuceriri pe plan mondial — la nive­lul de exigență al actualei etape de dezvol­tare a industriei noastre — întreprinderile regiunii desfășoară o susținută campanie pen­tru folosirea la maximum a capacităților productive p r­ntru a smulge mașinilor în­tregul lor r­andament, transformîndu-l în produse, în valori materiale mereu mai mari. Cu atît mai stridente apar, pe fondul a­­cestor succese, cazurile în care mașini, u­­tilaje și aparate prețioase zac în uitare, ne­folosite, roase de rugina neiertătoare timpului. Intr-o serie de întreprinderi ale a regiunii stau încă depozitate — magazii su­­per-aglomerate sau, uneori, sub cerul liber, la voia intemperiilor — utilaje care nu produc, utilaje de preț în care s-au înma­gazinat energie, inteligență, spirit inventiv și — în ultimă instanță — bani. La 30 iunie a.c., în regiune s-au înregistrat mijloace fixe nefolosite în valoare de 742 milioane lei. Niște „argumente“ ridicate la scara faptelor La Combinatul chimic din Craiova se a­­flau cu puțin timp în urmă, utilaje dispo­nibile a căror valoare atingea suma de 16 milioane lei. Abia în ultima vreme, conducerea combinatului a luat măsuri de valorificare a unor utilaje și de casare a altora (deși gradul de u­­zură era, uneori, foarte scă­zut­­). Așa cum arată situa­țiile statistice ale Băncii de investiții la 31 iulie, s-au înregistrat utilaje disponi­bile în valoare de 10.486.000 lei. O unitate tînără, care nu lucrează încă la parame­trii proiectați, poartă deja o astfel de povară grea, de care — faptele o arată — conducerea nu-i prea con­vinsă că ar trebui să scape. După părerea tov. ing. Dan Pîrvulescu, șeful ser­viciului investiții, „la sca­ra valorilor acestui com­binat, irosirea cîtorva mi­lioane de lei în utilaje dis­ponibile e un fleac“. Ca ar­gument suprem, același to­varăș ne-a relatat, cu lux de amănunte, faptul că „în­suși ministerul nu-și strîn­­ge punga, cînd e vorba de utilaje“ și că „tocmai din imperativul respectării ter­menelor de punere în func­țiune a unor capacități, s-a dat aprobare pentru dotări duble de utilaje, știindu-se bine că multe din ele vor rămîne cliente pe viață ale magaziilor". Ridicate la valoarea fap­telor, „argumentele“ de mai sus certifică sensurile a două practici nesănătoase în materie de investiții și de dotare tehnico-materia­­lă: serviciul de investiții central este, se pare, cît se poate de generos cînd e vorba să deschidă baierele pungii, iar forul tutelar din Ministerul Industriei Chi­mice își creează o „portiță de ieșire“ din eventuale impasuri, legalizînd risipa. E drept­­ă, uneori, supra­abundența de utilaje se datorează și capriciilor pro­iectantului, care schimbă exasperant de mult — și de des — soluțiile de proiec­tare. „Recordul“ îl deține, de regulă, IPROCHIM­­București. Un exemplu : la un foarte scurt interval după trimiterea soluției de proiectare — pe baza că­reia conducerea combina­tului a primit utilajele ne­cesare — proiectantul și-a schimbat radical intențiile. Urmarea , la secția butanul au rămas disponibile, sorti­te „din fașă“ să devină u­­tilaje „decorative“, fără ni­­ciun folos, un răcitor pen­tru faza all-a, 4 schimbă­toare de căldură și o coloa­nă de crotonizare. De pa­tru ani și mai bine, aceste utilaje — achiziționate din import — nu reușesc să a­­mintească cuiva că au cos­tat statul nostru suma de 2.806.961 lei. Cercetînd cauzele pentru care un număr de 259 ti­tluri de utilaje nu-și gă­sesc folosința în producția combinatului, se desprind și alte situații, cel puțin anacronice. Un uscător de oxigen 0 K 600, de exem­plu, stă de 32 de luni în curtea combinatului — și nu la locul care i s-a des­tinat în hale — pentru că fabrica nu lucrează încă la capacitatea proiectată. Tot așa, elementul de am­balare a ureei, proiectat de IPRAN, a suferit modifi­cai costisitoare, pe par­cursul cărora a devenit inapt pentru producție. Un compresor B­2­S de azot a fost adus din import cu de­fecțiuni și stă degeaba, eti­chetat cu titlul : „avariat în termenul de garanție“. De 42 de luni, un bunker uriaș de la secția de cata­lizatori anorganici așteaptă ca specialiștii să se hotă­rască dacă sunt sau nu in­teresați să producă aseme­nea catalizatori cu ajutorul instalației de minereu de­servită de acest compresor. Aceeași situație în ceea ce privește instalația de rege­nerare a uleiului de avion pentru compresor, deoare­ce, la puțin timp după li­vrarea sa, specialiștii s-au gîndit că ar fi bine să a­­simileze un alt ulei. In timp ce aceste utila­je nu-și află utilizarea cu­venită, sume importante din fondurile întreprinderii se irosesc pe amortismente, dezvăluind o vădită lipsă de grijă pentru soarta do­tării tehnice, în loc să ia măsuri corespunzătoare de redresare a situației, să insiste ca ministerul găsească posibilitățile re­să distribuirii utilajelor amin­tite în alte unități sau în alte sectoare ale producției, go:, odarii acestor bunuri de mare valoare produc „argumente“ de felul ace­lora pe care le-am repro­dus la începutul acestui capitol. N-ar trebui ca cineva — totuși­­ — să ia niște mă­suri ?... Cum achiziționăm utilaje din import ? Am insistat asupra stării de lucruri de la Combina­tul chimic, pentru că e­­xemplele întîlnite aici ni s-au părut semnificative, ilustrînd o situație ce e­­xistă, din păcate, în des­tule alte întreprinderi. La „Electroputere", 63 de mașini (majoritatea prove­nind din import, din 10 țări) se află în aceeași stare de părăsire. Garni­turi de utilaje așteaptă, de luni și ani, clipa inaugu­rării unei noi unități de producție, pentru a veni, astfel, și timpul lor. De ce a trebuit, de pildă, ca un strung-revolver să fie „re­ținut" aici din 1963 — să mai fie și de azi înain­și­te — pînă la termenul. AL. FIRESCU Continuare în pag. a III-a) Pe întimnul cîmp din fața depozitului central al Com­binatului chimic­­ Craiova duc o existență sedentară multe dintre­­ cele peste 250 de utilaje considerate drept „disponibile“, acoperite de iarba cimpului ți de uitarea gospodarilor combinatului. Obiectivul aparatului fotografic s-a oprit asupra unui singur exemplu : o uriașă coloană de crotonizare. Preferințele care au determinat o asemenea alegere sunt îndreptățite : această coloană a fost importată din străinătate, costă o sumă mare și a fost în stare de... o singură performanță , de 5 ani, stă în aceeași poziție în care o vedeți în clișeul nostru. Oare n-ar fi timpul ca specialiștii combinatului să-și schimbe­ - la rîndu-le - „poziția“ față de astfel de utilaje de preț ? E ACCENTE Răspunsuri și răspunderi Mai întîi un film de scurt metraj, în numai două secvențe. PARIMO TEMPO : în ziua de 26 iulie, ora 5:38, pe peronul Gării de Nord, cu două minute înaintea por­nirii trenului accelerat 103, apare în fața vagonului cu direcția Cra­­iova un bătrînel grăbit, abia tră­­gîndu-și răsuflarea. După înfățișare - țăran. Obrajii arși de soare, bine arați, pe care poți descifra o ade­vărată hartă a intemperiilor na­turii și ale vieții. Omul se oprește în fața conductorului și-l întreabă nehotărît .­­ Tovarășe, am bilet de personal, se poate să plătesc în tren dife­rența pentru accelerat ? Uniforma albastră îi răspunde cu o inimă zîmbitoare :­­ Da, moșule, se poate, urcă re­pede ca pierzi trenul... Bătrînul urca, se așează într-un compartiment, scoate o batistă e­­normă și își șterge fața transpirată. S-a liniștit și moțăie de torope ah arșiței în așteptarea conductorului. SECUNDO TEMPO . După vreo jumătate de ora feroviarul deschide cu un gest decis ușa compartimen­tului.­­ Ei, moșule, și acuma scoate banii ! Iți fac proces-verbal de contravenție și mătăsuță îmi dai 45 de lei... Nu i-a venit să creadă urechilor nu numai bătrînului, dar nici nouă, vecinii săi de compartiment, care întîmplător asistaserăm la secvența precedentă. - Bine­­ întreabă nedumerit mo­șul - dar n-am călcat legea, pă­catele mele, doar te întrebai pe peron dacă se poate sa plătesc di­ferența în tren și-mi răspunse și că da...­­ întocmai, moșule ! Numai că nu m-ai întrebat și cît o să plătești în tren... - Păi era limpede ca bună ziua - intervine un călător - că omul te-a întrebat despre plata diferenței legale, a sumei pe care ar fi plă­tit-o, dacă ar fi avut timp, la ca­sieria gării. De ce nu i-ai dat un răspuns complet, indicîndu-i și suma ? - Nimic nu-i limpede, dom’le ! - răspunde ritos uniforma albastră. Dacă m-ar fi întrebat mai mult, i-aș fi răspuns mai mult. Și la ur­ma, urmelor, ce te bagi dum­neata ? Datorită protestelor indignate ale calatorilor, bătrînul ,,s-a ales“ nu­mai cu „sancțiunea“ de a fi dat jos la Roșiorii de Vede. L-am privit de la fereastra va­gonului, în timp ce trenul se în­depărta. Avea în priviri o uriașă nedumerire. ...Monotona tamburina a roților de tren e o expresivă muzică de fundal pentru reflecții. Faptul pe­trecut adineauri pare minuscul, dar nu se desprinde în ruptul capului de pe retina conștiinței. Oare nu cumva are dreptate ceferistul ? I se poate reproșa ceva, de vreme ce el a răspuns exact la întrebare ? Da, hotărît da ! I se poate re­proșa tocmai că răspunsul n-a fost exact. Un răspuns exact țintește în toate implicațiile întrebării. Un răspuns exact nu se limitează la un da sau nu, atunci cînd acestea as­cund în spatele lor și altceva decît simpla afirmație sau negație. Un răspuns exact cuprinde o anume în­cărcătură de răspundere. Fiecare răspuns este echivalent cu o răspundere. Mai mare sau mai mică, mai importantă sau mai pu­țin importantă. Căci, în clipa cînd răspunzi unui om la o întrebare, determini, poate fără voia ta, o hotărîre. VICTOR BIRLADEANU In pag. a IV-a Reuniunea mișcărilor de eliberare din Africa Comunicatul consfătuirii de la Ram­sar IN PAGINA A ll-A * CARNET * M l ION TUCULESCU r/'iiiiimiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiniimiininiiiuiiiiiiiiiimiiiiimiiiiiiiiiiiniiiMiiiiiiniiiitiiniiiniiiiimiiiiiiiiiniiiiiiniiiiiiiiiînniiiiiimiiiiinitlliiiiiiiimnimiiimmiimnimiimiimiiiiiiiimirmiimiiiimiiu CARNE1 DE CAMPANIE Iresă de irosire a recoltei: decalajul dintre recoltat și treierat După cum am mai relatat în ziarul nostru, ritmul recol­tatului în săptămâna prece­dentă s-a intensificat simțitor în întreaga regiune. Recoltatul trebuie însă urmat imediat de treierat, nncit cerealele să a­­jungă în întregime i­n cîmp în hambare. In raionul Cora­bia, la cîteva zile după ter­minarea Eficostatului a luat sfîrșit și treieratul. In prezent, întreaga recoltă se află depo­zitată în magazii. Acolo unde munca este bine organizată, incit paralel cu recoltatul se desfășoară din plin și treie­ratul, decalajul între aceste două lucrări este aproape ne­însemnat. Astfel, decalajul în­tre recoltat și treierat repre­zintă 0,50 la sută in raionul Băilești și 1,8 la sută în ra­ionul Caracal. Așa ar fi nor­mal să se petreacă lucrurile în toate raioanele. Care este de fapt situația ? Datorită fap­tului că ariile au fost organi­zate cu întîr­­ziere, că nu s-a acordat atenția cuvenită folo­sirii batozelor și combinelor cu întreaga ca­pacitate (este vorba de com­binele care au fost folosite la treieratul sta­ționar), în mul­te raioane s-a creat un deca­laj îngrijorător între recoltat și treierat. Astfel, zilele trecute acest decalaj reprezenta nu mai puțin de 39 procente în raionul Gilort, 38 procente în raionul Oltețu, 37 procente în raionul Filiași, cite 27 procente in raioanele Balș și Strehaia, 26 procente în raionul Vîn­­ju-Mare, 25 procente în ra­ionul Craiova, 21 procente în raionul Gorj etc. Existența unui asemenea de­­calaj face ca ritmul treieratu­lui să fie in multe raioane și unități cu totul nesatisfăcător. Potrivit ultimei situații ope­rative primită la Consiliul a­­gricol regional, față de su­prafața recoltată, păioasele au fost treierate de pe 98,5 la sută în raionul Băilești, 97,2 la sută în raionul Caracal, 90,7 la sută în raionul Calafat, 87,6 la sută în comunele subordo­nate orașului Craiova, 70,3 la sută în raionul Craiova, 68,4 la sută în raionul Vînju-Mare, 61 la sută în raionul Balș, 60,4 la sută în raionul Gorj, 57,8 la sută în raionul Tr.-Se­verin, 53,7 la sută în raionul Filiași, 45,4 la sută în raionul Strehaia, 44,3 la sută în ra­ionul Oltețu, 38,8 la sută în raionul Gilort. Ținînd seama că pe întreaga regiune păioa­sele au fost treierate de pe 78.8 la sută din suprafața re­coltată, înseamnă că raioanele Craiova, Vînju-Mare, Balș, Gorj, Tr.-Severin, Strehaia, Oltețu, Gilort, Filiași, sunt sub media realizată pe regiu­ne. Unii tovarăși cu munci de răspundere înclină să creadă că pentru evitarea pierderilor este în primul rînd necesară terminarea grabnică a recol­tatului. Evident, o asemenea necesitate constituie impera­tivul zilei. Faptele dovedesc însă că dacă recoltezi și lași cerealele pe cîmp fără a le treiera cît mai repede posi­bil pericolul pierderilor se accentuează. Dăunătorii ani­mali precum și intemperiile pot cauza mari pierderi de recoltă. De aceea nu trebuie să avem liniște pînă ce întrea­ga recoltă a fost treierată și depozitată la loc sigur. LEGENDA Alb: 100% Hașurat sim­plu : 87,6-98 5% Hașurat dublu: 60,4-70,3% Gri: 38,8-57,8 cuner cotita Azi: Meci internațional la Craiova Azi, pe stadionul Tineretului, cu începere de la orele 18, UNI­VERSITATEA Craiova va întîlni formația olandeză LITARDIA. Suporterii echipei craiovene au deci prilejul să urmărească la lu­cru echipa lor favorită, cu puțin timp înaintea reluării campionatului, în probe de rodaj Montorii șantierului Energomon­­taj din cadrul I.S.C.I.-C.E.T.­­ Cra­iova au terminat ieri toate pro­bele mecanice și electrice la caza­nul 7 A și au trecut imediat la e­­fectuarea probelor la cazanul 7 B. Tot ieri s-au pornit probele de ro­daj de 24 de ore la acest ultim ca­zan. Cele două cazane vor deservi grupul I de 345 MW. De remarcat este faptul că lucrările la cele două cazane s-au înscris în graficul de punere în funcțiune datorită unor inițiative ale colectivului de mun­că dintre care amintim : specializa­rea brigăzilor pe operații, pozarea cablelor în fascicole, preansam­bla­­rea la sol a subansamblelor mari etc. La cazanele 8 A și 8 B care vor deservi cel de-al doilea grup de 345 MW., lucrările sunt de ase­menea avansate efectuîndu-se prezent operații de completări și finisări. ffl Complex medical In co­muna Tina, din raionul Ol­tețu a început construcția unui complex medical modern care va cuprinde : cabinete de consultații pentru adulți și copii, staționar, casă de naștere, trei încăperi pen­tru farmacie și locuințe pentru me­dici. Pînă în prezent, s-a turnat fundația și se lucrează la elevație, în acest scop s-au confecționat, pe plan local, o mare cantitate de că­rămizi, borduri și s-au procurat di­ferite materiale necesare construc­ției. Acest complex urmează să fie dat în funcțiune în anul 1968. RADULESCU IULIAN, coresp. La noua fabrică de pîine din Craiova Conducerea Trustului regional de panificație ne-a comunicat că la noua fabrică de pîine din Craiova au început ieri, înainte de prere­­cepția provizorie, probele în sar­cină la linia întîi de fabricație, iar la celelalte două linii, probele me­canice. Este prevăzut ca în prima decadă a lunii august, linia întîi să func­ționeze patru ore pe zi (o produc­ție de trei-patru tone), iar punea care va întruni normele de cali­tate va fi pusă în vînzare. Policlinica din Tr.-Severin în faza finală de construcție La Tr.-Severin se apropie de sfîrșit construcția uneia din cele mai mari și moderne policlinici din regiunea Oltenia. In prezent, sînt executate finisajele interioare și ex­terioare în proporție de 90 la sută, fixîndu-se faianța și vopsindu-se tîmplăria. Noua policlinică din Tr.­­Severin, cu parter și două etaje, va asigura anual un număr de 600.000 consultații. C. BIENCA coresp. JIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIlllllMimmiMliiiimmiHiMiiMimMimi

Next