Inainte, decembrie 1968 (Anul 25, nr. 7388-7414)
1968-12-01 / nr. 7388
:wwwwMwwwmwwwwwwywwwwwwwwwww. SI! de ani de ia iiiăp iiiiiiiimiiimimitiiiiiiiiiiiiuiiimiimimiiimiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiînmiiiiiimiiiiMi tuirea slaiolui national â îiimmmiiimiimmaummmiiiiiimînmimmmiimimiuminmiHiimiiMmiimi nnitar unin uminmmiiiinminmiimsimiiiimimimimiimmiiimimmiimmmmimmiimi I. CĂLIN întregul nostru popor sărbătorește azi, 1 decembrie, semicentenarul unirii Transilvaniei cu România, eveniment de o excepțională valoare istorică în înfăptuirea statului național unitar român. Deziderat secular al poporului român, Unirea a realizat cadrul statal pentru dezvoltarea mai accentuată a economiei și culturii și a exercitat o înrîurire pozitivă asupra evoluției ulterioare a României. înmănunchierea laolaltă a poporului român a dat posibilitate forțelor progresiste, mișcării muncitorești revoluționare să-și extindă activitatea, să-și dezvolte lupta împotriva exploatării și asupririi burghezemoșierești, pentru progres social. Lupta desfășurată secole de-a rîndul împotriva asupritorilor vremelnici ai Transilvaniei a contribuit la creșterea conștiinței naționale a poporului, la intensificarea acțiunilor pentru unire cu Țara. Existența unor imperii puternice cu rol de jandarm în jurul României a frînat însă mult timp încercările de unitate deplină a românilor. Această realitate era concretizată de Fr. Engels într-o scrisoare a sa către I. Nădejde, din 4 ianuarie 1888. Fr. Engels sublinia că numai după destrămarea acestor imperii, popoarele asuprite se vor elibera. Clarviziunea științifică a lui Engels a fost confirmată fidel de viață: războiul și lupta revoluționară a maselor au contribuit la destrămarea țarismului și a imperiului habsburgic. Sub impulsul Marelui Octombrie, criza dualismului austro-ungar s-a adîncit tot mai mult. In fața luptei poporului român și a naționalităților conlocuitoare, în fața avîntului revoluționar, clasele dominante au fost forțate să bată în retragere, în toamna anului 1918, revoluția burghezo-democratică a cuprins Transilvania. Pe stindardul marilor mișcări sociale erau înscrise revendicări profunde : drepturi și libertăți democratice, pămînt țăranilor, autodeterminare națională și unirea Transilvaniei cu România. La Arad, Cluj, Brașov și Timișoara, pe valea Jiului și în alte centre, în cadrul unor ample acțiuni greviste și demonstrații, muncitorii — români, maghiari, germani, sîrbi — cereau înlăturarea guvernului reacționar. Încheierea imediată a păcii, ziua de muncă de 8 ore. S-au format consilii muncitorești care au preluat puterea, înlăturînd aparatul birocratic habsburgic. O amploare deosebită au cunoscut lupta țărănimii, mișcările țărănești din toate colțurile arcului carpatic, împreună, țăranii români, maghiari, germani și de alte naționalități au atacat cu violență primăriile, jandarmeriile, conacele moșierești, gospodăriile chiaburești, împărțeau pămînturile confiscate, ardeau actele oficiale. Documentele vremii atestă cu lux de amănunte că actul unirii Transilvaniei cu România proclamat de Marea adunare populară de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918 a fost temeinic pregătit, în octombrie 1918, s-a creat în Transilvania Consiliul Național Român Central, organism constituit din 6 reprezentanți ai Partidului Socialist și din 6 reprezentanți ai Partidului Național. (Continuare în pag. a III-a) Vi'.VWAWiWWW.ViWiV.V.Vi'A’iW.VAV.'.VWA'« ! Popasuri aeriene la porțile energiei , vedere panoramică realizată de fotoreporterul Florian Roșoga la C.E.T. Craiova. Primii pași în aritmetică... Foto : R. Florian I Constituirea consiliilor orășenești 9 9 ale Frontului Unității Socialiste In orașele Calafat, Segarcea și Filiași au avut loc ședințele de constituire a consiliilor orășenești ale Frontului Unității Socialiste. La ședințe au participat reprezentanți ai organizațiilor locale ale P.C.R., ai organizațiilor de masă, obștești și profesionale, muncitori, țărani cooperatori, intelectuali desemnați să facă parte din consiliile orășenești ale Frontului Unității Socialiste. In cadrul ședințelor de constituire au fost alese birourile consiliilor orășenești ale Frontului Unității Socialiste. La Calafat, ca președinte al Consiliului orășenesc al Frontului Unității Socialiste a fost ales Iov. Radu Iancu, secretar al Comitetului orășenesc al P.C.R., președintele Consiliului popular al orașului , ca președinte al Consiliului orășenesc Segarcea al Frontului Unității Socialiste a fost ales tov. Ion Manea, secretar al Comitetului orășenesc al P.C.R., președintele Consiliului popular al orașului . Consiliul orășenesc Filiași al Frontului Unității Socialiste, a ales ca președinte pe tov. Constantin Pîrvuică, secretar al Comitetului orășenesc de partid, președintele Consiliului popular al orașului. în ședințele de constituire au fost adoptate planuri de măsuri privind activitatea de viitor a consiliilor orășenești ale Frontului Unității Socialiste. CONFERINȚA ORGANIZAȚIEI MUNICIPALE CRAIOVĂ A P. C. R. Ieri s-au desfășurat la Craiova lucrările Conferinței organizației municipale de partid. Prilej de trecere în revistă a realizărilor obținute de către oamenii muncii craioveni, în frunte cu comuniștii, în procesul înfăptuirii instoricelor documente ale Congresului al IX-lea și Conferinței Naționale a P.C.R., Conferința municipală de partid a dezbătut probleme actuale și de perspectivă în viața orașului, în perfecționarea muncii de partid La lucrările Conferinței au luat parte tovarășii : Leonte Răutu — membru al Comitetului Executiv al C.C.. al P.C.R , secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Petrescu — membru al C.C. al P.C.R. — prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., Sile Rădulescu — membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R. și alții, în cadrul primului punct al ordinei de zi, tovarășul Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Comitetului municipal Craiova al P.C.R., a expus darea de seamă privind activitatea comitetului municipal, în ultimii doi ani. Cu această ocazie, au fost subliniate succesele obținute de către colectivele de muncă din fabrici și uzine, de pe șantiere, din unitățile social-economice în dezvoltarea economică și socială a municipiului, în îmbunătățirea condițiilor de trai ale oamenilor muncii, stilul și metodele de muncă ale organelor și organizațiilor de partid. A fost expus, de asemenea, raportul comisiei de revizie. Pe marginea documentelor prezentate Conferinței au luat cuvîntul delegații : Alexandru Heinrich, Gheorghe Baștină, Nicolae Andrei, Adrian Gornoviceanu, Ioniță Bălan, Ioan Stănculete, Constantin Faur, Cornel Ambrozie, Ilie Solomon, Marin Năstase, Tănase Voiai, Nicolae Radu, Valentina Niculescu, Ion Ivan, Pavel Marara, Mihail Croitoru, Vasile Mănescu și alții. In încheierea dezbaterilor, a luat cuvântul tovarășul Leonte Răutu care a făcut aprecieri prețioase asupra calității muncii politice desfășurată de către Comitetul municipal Craiova al P.C.R., indicînd direcțiile activității viitoare ale noului organ de partid. La cel de-al doilea punct al ordinei de zi, Conferința a ales membrii Comitetului municipal Craiova al P.C.R., Comisia de revizie și delegații la lucrările Conferinței organizației județene Dolj a P.C.R. în prima sa ședință, Comitetul de partid a ales biroul Comitetului municipal Craiova al P.C.R., iar ca prim secretar a fost reales tov. Ion Zăvăleanu. In numărul de mărfi al ziarului nostru vom da publicității un material amplu privind desfășurarea lucrărilor Conferinței organizației municipale Craiova a P.C.R. Irduinini Rali _~l sau Matineu literar. Cercul literar de pe lângă clubul Uzinei „7 Noiembrie“ din Craiova organizează, începând de la ora 10, un matineu literar pe tema „Unirea Transilvaniei cu România — eveniment memorabil în istoria poporului nostru“. Membrii cercului literar vor citi versuri și proză. Urmează un program artistic susținut de cercurile de acordeon și vioară. Seara, pentru tineret, se organizează un program cultural-distractiv. Cel mai important punct al serii va fi concursul „Cine știe, cîștigă“ pe tema „Superlative geografice pe harta României“. 55 Turneu artistic. Formația de muzică ușoară a Casei de cultură a municipiului Craiova prezintă două spectacole cu „Salba melodiilor“ la Casa de cultură din Segarcea și la căminul cultural din Drănic. Își dau concursul soliștii Mihai Smîntînescu, Mariana Bohuș, Mariana Săndulescu, Sonia Cluceru și Gabi Luncă. jilnici interpreți pe scenă. Membrii cercurilor de acordeon, vioară, pian și balet de la Casa de cultură a sindicatelor din Craiova fac o invitație pentru spectacolul muzical-coregrafic ce-l vor prezenta la orele 9. I. Spectacol muzical „Debuturi“. La Casa de cultură din Băilești are loc, astăzi după-amiază, la orele 18, spectacolul muzical „Debuturi“. Vor evolua soliștii vocali, grupul vocal și brigada artistică a cooperativei meșteșugărești din localitate, soliștii vocali de muzică populară și ușoară și taraful casei de cultură. El Agendă turistică. Elevi de la Liceul seral „Frații Buzești" din Craiova vizitează Capitala. Școlari din comuna Cîmpeni întreprind o frumoasă excursie pe itinerariul Craiova—nordul Olteniei—Govora—Rm. Vîlcea. Azi vă informăm despre * Azi vă informăm despre Luna cadourilor Unitățile comerciale reprezentative din orașul Craiova și-au anunțat participarea la tradiționala lună a cadourilor, care începe astăzi, pregătindu-și cu grija fondul de marfă necesar. Este prevăzută organizarea a 15 expoziții permanente cu vînzare în sectorul confecții, tricotaje, galanterii și marochinărie, încălțăminte, jucării, podoabe pentru pomul de iarna și echipament sportiv etc. La alte 35 unități din sectorul alimentar, nealimentar și de alimentație publică s-au pregătit pachete cu cadouri în sortimente variate, specifice pentru toate vîrstele, la prețuri accesibile și ambalate în mod cît mai atrăgător Măsurile întreprinse de organizațiile comerciale vor asigura în bună măsură descongestionarea unităților mult solicitate în preajma sărbătorilor. în acest scop s-a înființat, pe lingă raioanele de jucării de la magazinele periferice, o unitate în strada M. Kogălniceanu denumită ,»Bazarul jucăriilor“, care va desface un bogat sortiment de jucării și mobilă pentru copii, incepind cu data de 10 decembrie, vînzarea pomilor de iarnă va fi asigurată prin toate magazinele de legume și fructe. O surpriză plăcută pentru cei mici , ei vor avea posibilitatea să se întîlneasca anul acesta cu Moș Gerilă într-un spațiu comercial special amenajat, cu aspecte din lumea basmelor, care va funcționa pe noua arteră comercială din str. M. Kogălniceanu. în acest local, pe lângă raioanele bine aprovizionate cu jucării, dulciuri și tricotaje, își va stabili Moș Gerilă ,“cartierul general“, de unde va pleca în intervalul de la 18—30 decembrie cu tolba plină de daruri la domiciliul acelora care au avut o comportare bună și au obținut rezultate deosebite la învățătură. Aviz părinților : la acest magazin se va afișa modul transportării cadourilor la domiciliu de către Moș Gerilă, planificarea deplasărilor data cînd începe colectarea cadoușirilor ; cumpărătorii vor putea procura cadoul preferat de la orice magazin din rețeaua comercială, cadou pe care îl va preda gestionarului colector, însoțit de adresa exactă, data preferată, achitînd în prealabil valoarea transportului. Laboratoarele de cofetărie și patiserie vor produce în toată perioada lunii cadourilor cantități însemnate de prăjituri, torturi diferite figurine de ciocolată. Consi sumatorii se pot obține prin comenzi făcute la una din unitățile de cofetărie preferate, pentru orice cantitate dorită. Livrarea va fi prompta, iar calitatea ireproșabilă. Fondul de marfă va fi întregit prin introducerea în circuitul comercial a unor sortimente noi. Ultima etapă a acestor acțiuni va fi marcată de organizarea orășelului copiilor, unde se va participa cu tonete, chioșcuri și caravane simbolizînd aspectul de sărbătoare. DUMITRU PIRVU de la Direcția comercială județeană — Dolj ■ mm hess ssas sb Ni1I. Fie că se apucă de o lucrare sau că intră într-o sală de examen, fie că pornesc la o întîlnire sau la o întrecere sportivă, persoanele apropiate nouă duc cu ele nu numai energia, cunoștințele și deprinderile de care dispun, dar și emoția plăcută pe care le-a prilejuit-o urarea noastră de succes. Iar în rezultatele activității pe care o întreprind se include, poate, nu numai efortul lor nemijlocit, dar și unda impulsului lăuntric pe care l-a stîrnit în ei cuvîntul acela magic — „succes“ — rostit de noi într-un moment plin de semnificații. Dar succesul nu este numai o chestiune de conveniență sau ele comunicare afectivă între oameni. El înseamnă și ceva real și anume reușita sau izbinda efectivă a încercărilor noastre , înseamnă un „finiș“ pozitiv, biruința pe care ai obținut-o în lupta cu dificultățile. Astfel, se cheamă că ai avut succes dacă ai reușit să transmiți cuiva o convingere, dacă ai izbutit, ca, în același interval de timp, să rezolvi toate problemele care ți-au stat în față — inclusiv pe cele apărute neașteptat, „peste plan“ — sau dacă ai făcut fața unei sarcini de producție sau de conducere care ți-a creat o situație puțin neobișnuită. Desigur, în accepțiunea largă a cuvîntului, succesul înseamnă orice reușită, deci și reușitele cotidiene ale unor activități pe care le desfășurăm zi de zi, normal, în virtutea unui program stabil și cunoscut mai dinainte, însă, într-un sens mai îngust, succesul — și nu numai succesul excepțional — implică confruntarea cu o situație ce conține o relativă „doză“ de imprevizibil, scoțîndu-te puțin cu matca stereotipiilor cotidieni Așa se explică de ce însăși urarea de succes o adresăm semenilor noștri nu întotdeauna, ci selectiv, în funcție de împrejurări, rezervînd-o, îndeosebi, pentru cazurile mai complexe. Reușita, izbînda sînt fenomene întîlnite și printre animale în conduita lor de echilibrare cu mediul și de asigurare a existenței fizicei— dar numai la om capătă ele sensul conștientizat de „succes“, adică de reușită sau izbînda cu ’O Scu ta, judecată și apreciați numai de noi ci și de alți de semenii noștri. La nivelul omului, rezolvarea cu succes a unei sarcini provoacă aprobarea, lauda sau recompensa socială, antrenînd o serie de consecințe de loc indiferente pentru poziția persoanei în societate. Succesul acțiunii noastre devine un fel de unitate de măsură cu ajutorul căreia ni se determină valoarea profesională și spirituală, un criteriu obiectiv care permite celorlalți să ne ncludă în judecăți de valoarea temeiaie. Iată de ce ni se perfect fundamentate dezideratele înscrise în documentele partidului nostru cu privire la organizarea științifică a producției și a muncii, la creșterea și promovarea cadrelor , să considerăm valoarea omului și meritele lui în funcție de realizările lui, deci în funcție de reușitele și succesele lui în muncă. Datorită ecoului său interpersonal, succesul devine pentru purtătorul lui un factor psihic tonifiant. Primite favorabil de ceilalți și aprobate de știința publică, realizările coupe care le obținem ne fac să trăim sentimentul reușitei. Iar acesta reprezintă un pivot al cunoștinței și al siguranței de sine care prind a se înfiripa în noi încă înaintea reușitei propriu zise, în faza aceea de comunicare afectivă cînd urarea amicală de succes ne face să „degustăm“ anticipat senzația viitoarei izbînzi. Cercetările de specialitate ne arată, de altfel, că persnalitatea care este întărită peprin efectele bubreselei Lector universitar PANTELIMON GOLU doctor în psihologie Continuare în pag. a 11-a) SUCCESUL IEFTIN 1 IBiS £ í^!Sg9S9 £ SBBSGBBBBBBBBflli9BBBflflBBSIB « m mH ■ ■ SPORT AVANCRONICA FOTBALISTICA CORT 1 NAI Se încheie azi primul act al campionatului în curs, după 15 „scene“ din care nu putem spune că a lipsit dramatismul. (Chiar dacă au fost, pe ici pe colo, și momente de comedie îndoielnică : gafele voite sau nu ale arbitrilor ; de groază , duritățile gen Tg. Mureș , de tristă platitudine , partidele echipelor aflate în curs de prăbușire... Oricum, noi adevărul trebuie să repetăm și că personajele principale ale „spectacolului“ de pina acum au fost cîteva echipe din provincie — fapt care, în mod firesc, a tulburat pînă la lacrimi unele condeie din capitală — și să ne exprimăm convingerea că, în ciuda durerii, mai sus amintite, această realitate este de bun augur pentru mișcarea noastră fotbalistică. Pentru că, zicem noi, este mai bine să ai de șase sau opt ori cîte unsprezece jucători buni răspîndiți pe întreg cuprinsul țării, decît 44 adunați la centru și supuși tuturor automatismelor și ispitelor existente acolo. Dar despre asta cu alt prilej. Deocamdată, să vedem ce ar putea să ne rezerve acest prag de antract. H POLI. IAȘI — PETROLUL. E drept că ieșenii vin după victoria asupra stejarilor, dar nici petroliștii nu s-au bucurat mai puțin pentru trecerea peste „hcopul“ Dinamo. Cum, de multe ori, bucuria prea mare are urmări nefaste și cum ambele echipe sunt pasibile de a suferi — psihologic cel puțin —, de pe urma acestor... urmări, nu mi se pare exagerat, pentru această partidă, pronosticul e așezat chiar înaintea 1-ului de rigoare. O CRIȘUL — VAGONUL. Derbiul promovatelor și al „zonei durerii“. Orădenii : mai tineri și mai tehnici. Arădenii : mai experimentați. Pronostic î desigur 1. Totuși, nu pot să uit de punctele pe care le-a cucerit Sfîrlogea, cu patru ani în urmă, pentru Știința Craiova, tocmai de la acest „Criș“ capabil întotdeauna de tot felul de surprize. Deci , și X. a DIN, BAC. — STEAUA. Locul 10 în vizită la locul 9. O vecinătate de multe. Totuși, clasament care spune nu atîtea încît să ne facă să renunțăm la pronosticul firesc : 1. a PROGRESUL — FARUL. Reintră Mateianu. Și — dacă informația dată de Cosmoc presei n-are decît o bază... strategică —, va lipsi Iancu. în această împrejurare e greu să notăm acela care altfel s-ar înțelege de la sine, însemnăm deci : X. 1. m F.C. ARGEȘ - A.S.A. în acest ceas al... 15-lea, argeșenii „n-au voie“ să piardă nici măcar un punct. Dar dacă totuși mureșenii le vor face această „bucurie“, înseamnă că la Pitești se întîmplă cu adevărat o mare catastrofă. Pînă acum mai exista pentru colegii lui Dobrin, „scuza“ cupei tîrgurilor... Pronostic . 1. m U.T.A. — U. CLUJ. Aici e-aici ! Nu pentru că am dori din suflet să se-ntîmple așa pronosti-PETRE DRAGU (Continuare în pag. a II-a) a a a Spirit „autocritic" Cînd e criticat, își ia o mină de pocăit, notează febril cuvînt cu cuvînt și, înainte de închiderea ședinței, cere îngăduința să vorbească : „Tovarăși, sînt profund mișcat... Vă mulțumesc pentru ajutorul mordat . Vă promit că pe viitor voi căuta să lichidez lipsurile..." Apoi, vegetează, primește leafă și așteaptă viitoarea ședință, cînd iar cere îngăduință... Oricum, treabă nu face, dar are... spirit autocritic. Tot e ceva.