Inainte, decembrie 1968 (Anul 25, nr. 7388-7414)

1968-12-01 / nr. 7388

:wwwwMwwwmwwwwwwywwwwwwwwwww. SI! de ani de ia iiiăp­ iiiiiiiimiiimimitiiiiiiiiiiiiuiiimiimimiiimiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiînmiiiiiimiiiiMi tuirea slaiolui national â îiimmmiiimiimmaummmiiiiiimînmimmmiimimiuminmiHiimiiMmiimi nnitar unin uminmmiiiinminmiimsimiiiimimimimiimmiiimimmiimmmmimmiimi I. CĂLIN întregul nostru popor săr­bătorește azi, 1 decembrie, semicentenarul unirii Tran­silvaniei cu România, eveni­ment de o excepțională va­loare istorică în înfăptuirea statului național unitar ro­mân. Deziderat secular al poporului român, Unirea a realizat cadrul statal pentru dezvoltarea mai accentuată a economiei și culturii și a exercitat o înrîurire pozitivă asupra evoluției ulterioare a României. înmănunchierea laolaltă a poporului român a dat posibilitate forțelor progresiste, mișcării munci­torești revoluționare să-și ex­tindă activitatea, să-și dez­volte lupta împotriva exploa­tării și asupririi burgheze­­moșierești, pentru progres social. Lupta desfășurată secole de-a rîndul împotriva asu­pritorilor vremelnici ai Tran­silvaniei a contribuit la creș­terea conștiinței naționale a poporului, la intensificarea acțiunilor pentru unire cu Țara. Existența unor imperii puternice cu rol de jandarm în jurul României a frînat însă mult timp încercările de unitate deplină a români­lor. Această realitate era concretizată de Fr. Engels într-o scrisoare a sa către I. Nădejde, din 4 ianuarie 1888. Fr. Engels sublinia că numai după destrămarea a­­cestor imperii, popoarele a­­suprite se vor elibera. Clar­viziunea științifică a lui En­gels a fost confirmată fidel de viață: războiul și lupta revoluționară a maselor au contribuit la destrămarea ța­rismului și a imperiului hab­­sburgic. Sub impulsul Mare­lui Octombrie, criza dualis­mului austro-ungar s-a adîn­­cit tot mai mult. In fața luptei poporului român și a naționalităților conlocuitoare, în fața avîntului revoluțio­nar, clasele dominante au fost forțate să bată în re­­tragere, în toamna anului 1918, revoluția burghezo-de­mocratică a cuprins Transil­vania. Pe stindardul marilor mișcări sociale erau înscrise revendicări profunde : drep­turi și libertăți democratice, pămînt țăranilor, autodeter­minare națională și unirea Transilvaniei cu România. La Arad, Cluj, Brașov și Timi­șoara, pe valea Jiului și în alte centre, în cadrul unor ample acțiuni greviste și de­monstrații, muncitorii — ro­mâni, maghiari, germani, sîrbi — cereau înlăturarea guvernului reacționar. În­cheierea imediată a păcii, ziua de muncă de 8 ore. S-au format consilii munci­torești care au preluat pu­terea, înlăturînd aparatul bi­rocratic habsburgic. O amploare deosebită au cunoscut lupta țărănimii, miș­cările țărănești din toate colțurile arcului carpatic, împreună, țăranii români, maghiari, germani și de alte naționalități au atacat cu vio­lență primăriile, jandarme­riile, conacele moșierești, gospodăriile chiaburești, îm­­părțeau pămînturile confis­cate, ardeau actele oficiale. Documentele vremii atestă cu lux de amănunte că actul unirii Transilvaniei cu Ro­mânia proclamat de Marea adunare populară de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918 a fost temeinic pregă­tit, în octombrie 1918, s-a creat în Transilvania Consi­liul Național Român Central, organism constituit din 6 re­prezentanți ai Partidului So­cialist și din 6 reprezentanți ai Partidului Național. (Continuare în pag. a III-a) Vi'.VWAWiWWW.ViWiV­.V.Vi'A’iW.VAV.'.VWA'« ! Popasuri aeriene la porțile energiei , vedere panoramică realizată de fotoreporterul Flo­rian Roșoga la C.E.T. Craiova. Primii pași în aritmetică... Foto : R. Florian I Constituirea consiliilor orășenești 9 9 ale Frontului Unității­­ Socialiste In orașele Calafat, Segarcea și Filiași au avut loc ședințele de­­ constituire a consiliilor orășe­nești ale Frontului Unității So­cialiste. La ședințe au participat reprezentanți ai organizațiilor locale ale P.C.R., ai organizații­lor de masă, obștești și profesio­nale, muncitori, țărani coopera­tori, intelectuali desemnați să facă parte din consiliile orășe­nești ale Frontului Unității So­cialiste. In cadrul ședințelor de consti­tuire au fost alese birourile con­siliilor orășenești ale Frontului Unității Socialiste. La Calafat, ca președinte al Consiliului orășenesc al Frontu­lui Unității Socialiste a fost ales Iov. Radu Iancu, secretar al Co­mitetului orășenesc al P.C.R., președintele Consiliului popular al orașului , ca președinte al Consiliului orășenesc Segarcea al Frontului Unității Socialiste a fost ales tov. Ion Manea, secre­tar al Comitetului orășenesc al P.C.R., președintele Consiliului popular al orașului . Consiliul o­­rășenesc Filiași al Frontului U­­nității Socialiste, a ales ca pre­ședinte pe tov. Constantin Pîr­­vuică, secretar al Comitetului orășenesc de partid, președintele Consiliului popular al orașului. în ședințele de constituire au fost adoptate planuri de măsuri privind activitatea de viitor a consiliilor orășenești ale Frontu­lui Unității Socialiste. CONFERINȚA ORGANIZAȚIEI MUNICIPALE CRAIOVĂ A P. C. R. Ieri s-au desfășurat la Craiova lucrările Conferinței organiza­ției municipale de partid. Prilej de trecere în revistă a realizări­lor obținute de către oamenii muncii craioveni, în frunte cu comuniștii, în procesul înfăptui­rii instoricelor documente ale Congresului al IX-lea și Confe­rinței Naționale a P.C.R., Con­ferința municipală de partid a dezbătut probleme actuale și de perspectivă în viața orașului, în perfecționarea muncii de partid La lucrările Conferinței au luat parte tovarășii : Leonte Răutu — membru al Comitetului Executiv al C.C.. al P.C.R , se­cretar al C.C. al P.C.R., Gheor­­ghe Petrescu — membru al C.C. al P.C.R. — prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., Sile Rădulescu — mem­bru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R. și­­ alții, în cadrul primului punct al­­ ordinei de zi, tovarășul Ion Ză­văleanu, prim-secretar al Comi­tetului municipal Craiova al P.C.R., a expus darea de seamă privind activitatea comitetului municipal, în ultimii doi ani. Cu această ocazie, au fost subliniate succesele obținute de către co­lectivele de muncă din fabrici și uzine, de pe șantiere, din unită­țile social-economice în dezvol­tarea economică și socială a mu­nicipiului, în îmbunătățirea con­dițiilor de trai ale oamenilor muncii, stilul și metodele de muncă ale organelor și organiza­țiilor de partid. A fost expus, de asemenea, raportul comisiei de revizie. Pe marginea documentelor pre­zentate Conferinței au luat cu­vîntul delegații : Alexandru Heinrich, Gheorghe Baștină, Ni­­colae Andrei, Adrian Gornovi­­ceanu, Ioniță Bălan, Ioan Stăn­­culete, Constantin Faur, Cornel Ambrozie, Ilie Solomon, Marin Năstase, Tănase Voiai, Nicolae Radu, Valentina Niculescu, Ion Ivan, Pavel Marara, Mihail Croitoru, Vasile Mănescu și alții. In încheierea dezbaterilor, a luat cuvântul tovarășul Leonte Răutu care a făcut aprecieri pre­țioase asupra calității muncii po­litice desfășurată de către Co­mitetul municipal Craiova al P.C.R., indicînd direcțiile activi­tății viitoare ale noului organ de partid. La cel de-al doilea punct al ordinei de zi, Conferința a ales membrii Comitetului municipal Craiova al P.C.R., Comisia de revizie și delegații la lucrările Conferinței organizației județene Dolj a P.C.R. în prima sa șe­dință, Comitetul de partid a ales biroul Comitetului municipal Craiova al P.C.R., iar ca prim secretar a fost reales tov. Ion Zăvăleanu. In numărul de mărfi al ziarului nostru vom da publicității un material amplu privind des­fășurarea lucrărilor Conferinței organizației municipale Craiova a P.C.R. I­rduinini Rali­ _­­~­l sau Matineu literar. Cercul literar de pe lângă clubul Uzinei „7 Noiembrie“ din Craiova organizează, începând de la ora 10, un matineu literar pe tema „Unirea Transilvaniei cu România — eveniment memorabil în istoria poporului nostru“. Membrii cer­cului literar vor citi versuri și proză. Urmează un program artistic susținut de cercurile de acordeon și vioară. Seara, pentru tineret, se orga­nizează un program cultural-dis­­tractiv. Cel mai important punct al serii va fi concursul „Cine știe, cîștigă“ pe tema „Superlative geografice pe harta României“. 55 Turneu artistic. Formația de muzică ușoară a Casei de cultură a municipiului Craiova prezintă două spectacole cu „Salba melodiilor“ la Casa de cultură din Segarcea și la căminul cultu­ral din Drănic. Își dau concursul soliștii Mihai Smîntînescu, Ma­riana Bohuș, Mariana Săndulescu, Sonia Cluceru­ și Gabi Luncă. jil­nici interpreți pe scenă. Membrii cercurilor de acordeon, vioară, pian și balet de la Casa de cultură a sindicatelor din Cra­iova fac o invitație pentru spectacolul muzical-coregrafic ce-l vor prezenta la orele 9. I. Spectacol muzical „Debuturi“. La Casa de cultură din Băilești are loc, astăzi după-amiază, la orele 18, spectacolul mu­zical „Debuturi“. Vor evolua soliștii vocali, grupul vocal și bri­gada artistică a cooperativei meșteșugărești din localitate, soliștii vocali de muzică populară și ușoară și taraful casei de cultură. El Agendă turistică. Elevi de la Liceul seral „Frații Buzești" din Craiova vizitează Capitala. Școlari din comuna Cîmpeni în­treprind o frumoasă excursie pe itinerariul Craiova—nordul Ol­teniei—Govora—Rm. Vîlcea. Azi vă informăm despre * Azi vă informăm despre Luna cadourilor Unitățile comerciale reprezenta­tive din orașul Craiova și-au a­­nunțat participarea la tradiționala lună a cadourilor, care începe astăzi, pregătindu-și cu grija fon­dul de marfă necesar. Este pre­văzută organizarea a 15 expoziții permanente cu vînzare în sectorul confecții, tricotaje, galanterii și marochinărie, încălțăminte, jucării, podoabe pentru pomul de iarna și echipament sportiv etc. La alte 35 unități din sectorul alimentar, nealimentar și de alimentație pu­blică s-au pregătit pachete cu ca­douri în sortimente variate, spe­cifice pentru toate vîrstele, la prețuri accesibile și ambalate în mod cît mai atrăgător Măsurile întreprinse de organi­zațiile comerciale­­ vor asigura în bună măsură descongestionarea u­­nităților mult solicitate în preaj­ma sărbătorilor. în acest scop s-a înființat, pe lingă raioanele de ju­cării de la magazinele periferice, o unitate în strada M. Kogălni­­ceanu denumită ,»Bazarul jucării­lor“, care va desface un bogat sor­timent de jucării și mobilă pentru copii, incepind cu data de 10 de­cembrie, vînzarea pomilor de iar­nă va fi asigurată prin toate ma­gazinele de legume și fructe. O surpriză plăcută pentru cei mici , ei vor avea posibilitatea să se întîlneasca anul acesta cu Moș Gerilă într-un spațiu comercial special amenajat, cu aspecte din lumea basmelor, care va funcționa pe noua arteră comercială din str. M. Kogălniceanu. în acest local, pe lângă raioanele bine aprovizio­nate cu jucării, dulciuri și trico­taje, își va stabili Moș Gerilă ,“car­tierul general“, de unde va pleca în intervalul de la 18—30 decem­brie cu tolba plină de daruri la domiciliul acelora care au avut o comportare bună și au obținut re­zultate deosebite la învățătură. A­­viz părinților : la acest magazin se va afișa modul transportării ca­dourilor la domiciliu de către Moș Gerilă, planificarea deplasărilor data cînd începe colectarea cadou­și­rilor ; cumpărătorii vor putea procura cadoul preferat de la ori­ce magazin din rețeaua comercia­lă, cadou pe care îl va preda ges­tionarului colector, însoțit de a­­dresa exactă, data preferată, achi­­tînd în prealabil valoarea trans­portului. Laboratoarele de cofetărie și pa­tiserie vor produce în toată peri­oada lunii cadourilor cantități în­semnate de prăjituri, torturi diferite figurine de ciocolată. Con­si sumatorii se pot obține prin co­menzi făcute la una din unități­le de cofetărie preferate, pentru orice cantitate dorită. Livrarea va fi prompta, iar calitatea irepro­șabilă. Fondul de marfă va fi întregit prin introducerea în circuitul co­mercial a unor sortimente noi. Ultima etapă a acestor acțiuni va fi marcată de organizarea oră­șelului copiilor, unde se va parti­cipa cu tonete, chioșcuri și cara­vane simbolizînd aspectul de săr­bătoare. DUMITRU PIRVU de la Direcția comercială județeană — Dolj ■ mm hess ssas sb N­i1I. Fie că se apucă de o lucrare sau că intră într-o sală de exa­men, fie că pornesc la o întîl­­nire sau la o întrecere sportivă, persoanele apropiate nouă duc cu ele nu numai energia, cunoș­tințele și deprinderile de care dispun, dar și emoția plăcută pe care le-a prilejuit-o urarea noas­tră de succes. Iar în rezultatele activității pe care o întreprind se include, poate, nu numai efor­tul lor nemijlocit, dar și unda impulsului lăuntric pe care l-a stîrnit în ei cuvîntul acela ma­gic — „succes­­“ — rostit de noi într-un moment plin de semnifi­cații. Dar succesul nu este numai o chestiune de conveniență sau ele comunicare afectivă între oa­meni. El înseamnă și ceva real și anume reușita sau izbinda e­fectivă a încercărilor noastre , înseamnă un „finiș“ pozitiv, bi­ruința pe care ai obținut-o în lupta cu dificultățile. Astfel, se cheamă că ai avut succes dacă ai reușit să transmiți cuiva o convingere, dacă ai izbutit, ca, în același interval de timp, să rezolvi toate problemele care ți-au stat în față — inclusiv pe cele apărute neașteptat, „peste plan“ — sau dacă ai făcut fața unei sarcini de producție sau de conducere care ți-a creat o si­tuație puțin neobișnuită. Desigur, în accepțiunea largă a cuvîntului, succesul înseamnă orice reușită, deci și reușitele cotidiene ale unor activități pe care le desfășurăm zi de zi, nor­mal,­ în virtutea unui program stabil și cunoscut mai dinainte, însă, într-un sens mai îngust, succesul — și nu numai succe­sul excepțional — implică con­fruntarea cu o situație ce con­ține o relativă „doză“ de impre­vizibil, scoțîndu-te puțin cu matca stereotipiilor cotidieni Așa se explică de ce însăși ura­rea de succes o adresăm seme­nilor noștri nu întotdeauna, ci selectiv, în funcție de împreju­rări, rezervînd-o, îndeosebi, pen­tru cazurile mai complexe. Reușita, izbînda sînt fenomene întîlnite și printre animale în conduita lor de echilibrare cu mediul și de asigurare a exis­tenței fizicei— dar numai la om capătă ele sensul conștien­tizat de „su­cce­s“, adică de reușită sau izbînda cu ’O Scu ta, judecată și aprecia­­ți numai de noi ci și de alți de semenii noștri. La nivelul omului, rezolvarea cu succes a unei sarcini provoacă aproba­rea, lauda sau recompensa socială, antrenînd o serie de consecințe de loc indiferente pentru poziția persoanei în so­cietate. Succesul acțiunii noas­tre devine un fel de unitate de măsură cu ajutorul căreia ni se determină valoarea profesională și spirituală, un criteriu obiec­tiv care permite celorlalți să ne ncludă în judecăți de valoare­a temeiaie. Iată de ce ni se pe­­rfect fundamentate dezidera­tele înscrise în documentele partidului nostru cu privire la organizarea științifică a pro­ducției și a muncii, la creșterea­­­ și promovarea cadrelor , să con­­­­siderăm valoarea omului și me­ritele lui în funcție de realiză­rile lui, deci în funcție de reușitele și succesele lui în mun­că. Datorită ecoului său interper­sonal, succesul devine pentru purtătorul lui un factor psihic tonifiant. Primite favorabil de ceilalți și aprobate de știința publică, realizările cou­pe care le obținem ne fac să trăim sentimentul reușitei. Iar acesta reprezintă un pivot al cunoștin­ței și al siguranței de sine care prind a se înfiripa în noi încă înaintea reușitei propriu zise, în faza aceea de comunicare afec­tivă cînd urarea amicală de succes ne face să „degustăm“ anticipat senzația viitoarei izbînzi. Cercetările de speciali­tate ne arată, de altfel, că per­­s­nalitatea care este întărită pe­­prin efectele bubreselei Lector universitar PANTELIMON GOLU doctor în psihologie Continuare în pag. a 11-a) S­UCCESUL IEFTIN 1 IBiS £ í^!Sg­9S9 £ SBBSGBBBBBBBBflli9BBBflflBBSIB « m mH ■ ■ SPORT AVANCRONICA FOTBALISTICA CORT 1 NAI Se încheie azi primul act al campionatului în curs, după 15 „scene“ din care nu putem spune că a lipsit dramatismul. (Chiar dacă au fost, pe ici pe colo,­ și momente de comedie îndoielnică : gafele voite sau nu ale arbitrilor ; de groază , duritățile gen Tg. Mu­reș , de tristă platitudine , parti­dele echipelor aflate în curs de prăbușire... Oricum, noi adevărul trebuie să repetăm și că personajele prin­cipale ale „spectacolului“ de pina acum au fost cîteva echipe din provincie — fapt care, în mod fi­resc, a tulburat pînă la lacrimi unele condeie din capitală — și să ne exprimăm convingerea că, în ciuda durerii, mai sus amintite, această realitate este de bun au­gur pentru mișcarea noastră fot­balistică. Pentru că, zicem noi, este mai bine să ai de șase sau opt ori cîte unsprezece jucători buni răspîndiți pe întreg cuprin­sul țării, decît 44 adunați la cen­tru și supuși tuturor automatis­­melor și ispitelor existente acolo. Dar despre asta cu alt prilej. De­ocamdată, să vedem ce ar putea să ne rezerve acest prag de an­tract. H POLI. IAȘI — PETROLUL. E drept că ieșenii vin după vic­toria asupra stejarilor, dar nici petroliștii nu s-au bucurat mai pu­țin pentru trecerea peste „hcopul“ Dinamo. Cum, de multe ori, bucu­ria prea mare are urmări nefaste și cum ambele echipe sunt pasi­bile de a suferi — psihologic cel puțin —, de pe urma acestor... urmări, nu mi se pare exagerat, pentru această partidă, pronosticul e așezat chiar înaintea 1-ului de rigoare. O CRIȘUL — VAGONUL. Der­biul promovatelor și al „zonei du­rerii“. Orădenii : mai tineri și mai tehnici. Arădenii : mai expe­rimentați. Pronostic î desigur 1. Totuși, nu pot să uit de punctele pe care le-a cucerit Sfîrlogea, cu patru ani în urmă, pentru Știința Craiova, tocmai de la acest „Criș“ capabil întotdeauna de tot felul de surprize. Deci , și X. a DIN, BAC. — STEAUA. Lo­cul 10 în vizită la locul 9. O ve­cinătate de multe. Totuși, clasament care spune nu atîtea încît să ne facă să renunțăm la pronosticul firesc : 1. a PROGRESUL — FARUL. Re­intră Mateianu. Și — dacă in­formația dată de Cosmoc presei n-are decît o bază... strategică —, va lipsi Iancu. în această împre­jurare e greu să notăm acel­a care altfel s-ar înțelege de la sine, însemnăm deci : X. 1. m F.C. ARGEȘ - A.S.A. în acest ceas al... 15-lea, argeșenii „n-au voie“ să piardă nici măcar un punct. Dar dacă totuși mure­șenii le vor face această „bucurie“, înseamnă că la Pitești se întîm­plă cu adevărat o mare catastrofă. Pî­nă acum mai exista pentru colegii lui Dobrin, „scuza“ cupei tîrguri­­lor... Pronostic . 1. m U.T.A. — U. CLUJ. Aici e-aici ! Nu pentru că am dori din suflet să se-ntîmple așa pronosti-PETRE DRAGU (Continuare în pag. a II-a) a a a Spirit „autocritic" Cînd e criticat, își ia o mină de pocăit, notează febril cuvînt cu cuvînt și, înainte de închiderea șe­dinței, cere îngăduința să vorbească : „Tovarăși, sînt profund mișcat... Vă mulțumesc pentru ajutorul mordat . Vă promit că pe viitor voi căuta să lichidez lipsurile..." Apoi, vegetează, pri­mește leafă și așteaptă viitoarea ședință, cînd iar cere îngăduință... Oricum, treabă nu face, dar are... spirit autocritic. Tot e ceva.

Next