Inainte, iunie 1969 (Anul 26, nr. 7542-7566)

1969-06-04 / nr. 7544

< V ♦ ) r- VI — 1969 Sfîrșit de an în învățămîntul de partid de la orașe Convorbirile recapitulative - prilej de dezbatere creatoare, aprofundare a politicii partidului de Ne aflăm în pragul închi­derii unui nou an școlar în învățămîntul de partid. ■ Pe baza indicațiilor Comitetului județean de partid, între 1— 10 iunie, în toate cercurile și cursurile organizate in fabrici și uzine, în între­prinderi și instituții, pe șantiere vor avea loc con­vorbirile recapitulative de sfîrșit de an. Ele vor marca încheierea unei activități ca­re, în marea majoritate a organizațiilor de bază, s-a desfășurat la un nivel co­respunzător. In acest an s-a îmbunătă­țit structura învățămîntului de partid, s-a lărgit sfera de cuprindere a comuniști­lor în formele de masă și superioare ale învățămintu­­lui, iar în dezbaterea lor s-au pus probleme impor­tante ale politicii partidului, documentele plenarelor C.C. al P.C.R. și sesiunilor M.A.N., cuvîntările conducătorilor de partid și de stat care au prilejuit desprinderea de concluzii prețioase pentru activitatea practică. Sfîrșitul acestui an va fi marcat în toate cercurile și cursurile prin organizarea a două convorbiri. In prima din acestea se va dezbate tema : „Dezvoltarea multi­laterală a economiei națio­nale — condiție hotărîtoare a progresului general al Ro­mâniei“, iar în a doua, te­ma : „P.C.R. — parte inte­grantă a mișcării comuniste și muncitorești internaționa­le. Contribuția activă partidului nostru la rezolva­a­rea problemelor vitale ale mișcării revoluționare mon­diale“. Temele alese au, fără în­doială, o importantă actuală deosebită: în dezbaterea lor, o atenție deosebită dată însușirii Tezelor trebuie C.C. al P.C.R. pentru Congresul al X-lea al partidului și proiectului Directivelor Congresului al X-lea privind planul cincinal pe anii 1971—1975 și liniile direc­toare ale dezvoltării econo­miei naționale pe perioada 1975—1989, înțelegerea deplină a con­ținutului acestor teme cere, atît din partea propagandiș­tilor cit și a cursanților, e­­forturi sporite, un studiu atent. Pentru a veni în aju­torul cursanților, alături de unele consultații colective și individuale ce se vor acor­da, se recomandă ca propa­­­­gandiștii să pregătească și­­ să prezinte, înainte de a în­­­­cepe dezbaterile, scurte ex­­­­puneri asupra principalelor­­ aspecte ale temelor. Indeo­­­­sebi vor trebui subliniate și­­ înțelese rolul activ al parti­­­­dului și statului nostru în­­ viața internațională, efortu­­i­rile susținute ale l’.C.R. J pentru întărirea unității și­­ coeziunii partidelor comu­­­­niste și muncitorești, pentru întărirea prieteniei și cola­­­­borării cu toate țările socia­­l­liste, cu celelalte țări ale lu­­­­mii. De asemenea, convorbi­­­­rile trebuie să ducă la în­­­­țelegerea justeței politicii­­ partidului de dezvoltare­­ multilaterală a țării, de pu­­­­nere la temelia acestei dez­­­­voltări a pilonilor de oțel ai­­ industrializării socialiste, la­­ înțelegerea temeinică a con­­­­ținutului noilor documente­­ de partid. Dezbaterea aces­­­­tor probleme să se facă în­­­­tr-o strînsă interdependență , cu modul cum colectivele u­­­­nităților respective sînt an­­­­grenate în efortul general­­ pentru îndeplinirea sarcini­­i­lor planului de stat, a an­­­­gajamentelor luate pe acest­­ an, contribuind astfel la o­­ mai puternică angajare a fiecărui colectiv de muncă­­ în întrecerea pentru a în­­­­tîmpina Congresul al X-lea­­ și a 25-a aniversare a eli­­­­berării patriei cu rezultate­­ cit mai bune. 1 Asigurarea desfășurării în­­ bune condițiuni a convorbiri­­­­lor recapitulative, reliefarea­­ și înțelegerea conținutului lor i de idei, legarea strînsă a a­­­­cestora de viață, cer o aten­­­­ție sporită din partea com­i­­t­tetului municipal Craiova, a­­ comitetelor orășenești de­­ partid. Repartizați pe orga­­­­nizații de bază, membrii bi­­­­rourilor, ai comitetelor de­­ partid, activiștii salariați și­­ obștești, tovarășii din co­­­­misiile de propagandă să-și­­ manifeste prezența activă , prin sprijinirea propagandiș­­t­tilor, prin consultații și răs­­­­punsuri competente trebările cursanților, la în­­­ Este­­ nevoie ca, la sediile orga­­­­nizațiilor de bază, în alte­­ locuri, să se aducă docu­ i­mente de partid, ziare și re­­­­viste, materiale documenta­­­­re, legate de temele puse în­­ discuție, documente pe care­­ cursanții să le revadă, să le­­ folosească în pregătirile lor­­ pentru convorbiri. 1 In geografia economică a Doljului, in ponderea indus­triei alimentare a țării. Com­binatul de zahăr și ulei „Ol­tenia“ Podari — prezent în imaginea de față, reprezintă o contribuție de prestigiu. ­ iii I­im ii li I Exigență, operativitate și competență în exercitarea controlului preventiv Proprietatea socialistă în ța­ra noastră se dezvoltă în toate ramurile vieții economice prin hărnicia și abnegația oamenilor muncii. Ca urmare a intensei ac­tivități educative, atitudinea ce­tățenilor față de bunurile obș­tești este din ce în ce mai pă­trunsă de simțul răspunderii și al grijii pentru păstrarea și a­­părarea lor integrală. Totuși, unele elemente cu un scăzut nivel de conștiință, dar avide după îmbogățire și o viață u­­șoară, se mai întilnesc uneori, pe ici pe colo, folosindu-se de un arsenal întreg de mijloace și situații create prin lipsa u­­nui sever control preventiv. In cele ce urmează aș dori să evidențiez cîteva din con­dițiile care ajută sau favori­zează apariția infracțiunilor din avutul obștesc și anume: verificarea superficială a ele­mentelor chemate să gestione­ze și să manipuleze valori ; re­­cepționarea formală sau nere­­cepționarea din punct de vede­re calitativ și cantitativ a măr­furilor și materialelor ; consu­muri exagerate de materiale, întîrzierea întocmirii documen­telor de evidență primară, su­perficialitatea în munca de con­trol și îndrumare din partea u­­nor organe administrative și tehnice , insuficienta cunoaște­re a legislației economice­ fi­­nanciare de către gestionari și unele organe de conducere din întreprinderi și instituții. Sustragerea de valori sau de mărfuri apare deseori ca un minus ce nu se poate justifi­ca cu ocazia întocmirii inven­tarelor. Am descoperit cazuri cînd, datorită superficialității cu care lucrează comisiile de in­ventariere, lipsurile se camu­flează de la o perioadă la alta prin mărirea cantităților de mărfuri sau practicarea de pre­țuri unitare mărite la aceleași sortimente de mărfuri, dar de diferite calități. O altă practică în camuflarea lipsurilor este transferarea fic­tivă de mărfuri, între unitățile de desfacere ale aceleiași or­ganizații comerciale, procedeu însoțit, în alte cazuri, de retur­­narea fictivă a unor cantități de produse între unitățile de desfacere și depozitele de re­partizare, operație care se anu­lează după efectuarea inventa­rierii. Astfel, fostul gestionar Constantin Moniță de la maga­zinul nr. 12 al O.C.L. Metalo­­chimic, mobilă și materiale de construcții Craiova, în colabo­rare cu individul Florea Cîr­­jan, fost gestionar la magazia de materiale a stației C.F.R. din aceeași localitate, și-au însușit suma de 59 853 lei prin întoc­mirea de documente fictive. Considerînd că nu-i va prinde nimeni așa, Constantin Moni­ță „obișnuia“ să factureze sta­ției C.F.R. diferite materiale e­­lectrice pe care, omologul său Cîrjan nu le ridica ci le lăsa spre valorificare în magazia gestionarului Moniță, dispu­­nînd, bineînțeles, fiecare de partea leului. Pentru a-și jus­tifica, totuși, banii pe care u­­nitatea C.F.R. îi plătea pentru aceste materiale facturate de magazin, gestionarul magaziei din stație întocmea note de in­­trare-recepție și bonuri de con­sum false. Se înțelege de la sine că, dacă s-ar fi exercitat un control preventiv riguros, iar comisia de recepție ar fi a­­plicat întocmai instrucțiunile în vigoare, nu s-ar fi ajuns la această situație regretabilă. Din numeroasele noastre con­statări, am mai desprins și fap­tul că, în unele cazuri, condu­cerile unităților nu respectă dispozițiile în ceea ce privește schimbarea gestionarilor. Așa se face că unii gestionari au fost schimbați din funcție fără a se întocmi inventarele de pre­­dare-primire, iar prejudiciile a­­duse avutului obștesc nu s-au putut defalca pe persoane. (E­­xemplu : fostul gestionar Nico­­lae Baroga de la St.L.MET. Cra­iova, a fost schimbat fără a se întocmi inventarul de predare­­primire. Ulterior, s-a constatat un prejudiciu în valoare de 26 000 lei­. Prevenirea infracțiunilor con­tra avutului obștesc este o da­torie de onoare a tuturor cetă­țenilor statului nostru, o sarcină trasată prin lege conducerii unităților economice. Un rol important îl are în acest sens buna organizare a serviciilor în unitățile economice, încadrarea lor cu personal corespunzător din punct de vedere etic și pro­fesional care să cunoască, să respecte și să aplice cu stric­tețe­ dispozițiile legale, actele cu caracter normativ. Pe de al­tă parte, contabililor șefi le re­vine obligația de a asigura dis­ciplina de stat în ceea ce pri­vește evidența mijloacelor bă­nești, a materialelor, produse­lor și a tuturor bunurilor care reprezintă valori. Fiindu-i atri­buit prin lege dreptul de con­trol preventiv, contabilul șef trebuie să lichideze orice în­cercare de folosire ilegală a bunurilor din avutul obștesc, să oprească, înainte de a se e­­fectua, orice operație ilegală, neoportună și neeconomicoasă. Realizarea acestui atribut de­vine posibilă numai dacă evi­dența contabilă este bine orga­nizată și ținută la zi, în așa fel încît să se creeze posibilita­tea de a se efectua, în perma­nență, controlul asupra existen­ței stării și mișcării mijloace­lor economice ale întreprinde­rii. Aplicarea cu maximum de exigență și competență a unui control sistematic, operativ și post-operativ asupra tuturor o­­perațiilor economice ce se efec­tuează în în­treprinderi este principala obligație a tuturor factorilor de răspundere. CONSTANTIN CITU șeful biroului județean pentru expertize contabile judiciare Dolj ""'i ACTUALITATI DIN DOMENIUL SANITAR Alegerea noii Comisii Județene de Cruce Roșie . La „Casa medicului“ din Craiova a avut loc adunarea de alegeri a Comisiei de Cruce Roșie a județului Dolj. Din darea de seamă prezentată, ca și din discuțiile purtate, pe lingă realizările obți­nute au fost reliefate și unele aspecte nega­tive în ce privește sprijinul ce trebuia acor­dat de către unele comisii de Cruce Roșie pe circumscripții în acțiunile inițiate de or­ganele sanitare pe linia donării de sînge și a scăderii mortalității infantile. Planul activității viitoare prevede o serie de sarcini, care au ca scop mobilizarea ce­tățenilor la aplicarea măsurilor profilactice și de sanitație (salubrizarea centrelor popu­lare, examene profilactice și vaccinări ale populației, controlul medical periodic al co­piilor și gravidelor, acțiuni de igienă în școli și alte unități social-culturale) la recrutarea donatorilor de sînge etc. Ca președinte al noii Comisii județene de Cruce Roșie a fost ales dr. Mihai Costescu, directorul Direcției sanitare a județului Dolj. Acțiune complexă de educație 0' La Covei, pe Șantierul național al tinere­tului din cadrul sistemului de irigații Ca­lafat—Băilești, serviciul de educație sanitară al Direcției sanitare județene Dolj a organi­zat o acțiune complexă care s-a bucurat de un frumos succes. Cu acest prilej, s-au vi­zionat filme cu caracter educativ-sanitar pe teme ca : dizenteria, ancheta (toxiinfecțiile alimentare), primul ajutor în caz de acci­dente, sărutul vieții (metode de respirație artificială), urmările alcoolismului. înainte de începerea filmelor, dr. Eugen Stăr­cescu a arătat celor peste 120 participanți impor­tanța pe care o prezintă pentru sănătate cu­noașterea măsurilor de prevenire a îmbol­năvirilor și accidentelor și, mai ales, res­pectarea acestor măsuri. Biblioteca șantierului a fost dotată cu bro­șuri educativ-sanitare, printre care : „Igienă și prim-ajutor“, „Igiena alimentației“, „Via­ța și dragostea celor tineri", „Reguli pentru prevenirea accidentelor de circulație“. S s I *jggggggggggigggggggggggggggggggggggggggggggggtgggggggggggiughgigggggggggggggggggggggggigggggggggggggggggggggggggggigggtg*b ÎNAINTE La „Avicola“ Craiova . O îndeletnicire milenară pe fl­uxul industriei.. ­Urmare din pag I­­ te. Astfel, în sistemul proiectat la cooperativele agricole din Calafat, Ciuperceni, Smîrdan — pentru suprafața de 1855 ha e­­șalonată pe mai mulți ani —, pînă în prezent s-au amenajat doar 860 ha, cu toate că in pla­nurile de producție pentru 1969 unitățile respective și-au pre­văzut să irige 1230 ha. Princi­pala cauză a întîrzierii lucrări­lor constă în neasigurarea forței de muncă, în special la Ciuper­­cenii Vechi, unde trebuia exe­cutat peste 70% din volumul de terasamente. Această stare de lucruri a fost analizată în cadrul asociației de exploatarea sistemului, cu care prilej s-a stabilit un plan de măsuri con­crete, cu răspunderi și terme­ne de executare. Astfel, au fost asigurate materialele de con­strucție necesare (ciment, che­restea etc.) și asistență tehnică cu cadre de la Direcția agri­colă și D.I.F.O.T., s-a dat a­­probare pentru angajarea for­ței de muncă calificată din cooperativele agricole de la Ga­­licea Mare și Desa, în vederea executării lucrărilor de artă și de datare. In sistemul local Rast, a că­rui suprafață este de 670 ha, în urma măsurilor întreprinse s-a instalat stația de pompare, s-a făcut racordul între canalul principal și conducta metalică, executîndu-se și proba cu apă. în aceste condiții­, exploatarea sistemului nu­ se mai face prin alimentare cu apă din canalul de desecare (cum s-a procedat pînă în acest an) ci, conform proiectului, direct din Dunăre. Cooperativele agricole din sis­temul Gîngiova — Comoșteni — a cărui suprafață amenaja­tă pentru irigat este de 3365 ha — au avut de executat un vo­lum important de lucrări. In urma măsurilor luate prin con­siliul de conducere al asocia­ției, toate obiectivele prevăzute au fost înfăptuite. S-a pus sub tensiune și cel de al treilea transformator de la stația e­­lectrică de repompare. Se asi­gură, astfel, funcționarea sta­ției cu întreaga ei capacitate. Un însemnat număr de uni­tăți au construit baraje și stă­­vilare în scopul acumulărilor de apă. S-au depus, așadar, e­­forturi și s-au făcut investiții bănești apreciabile. In unele unități — ca de exemplu coo­perativele agricole din Argetoa­­ia, Salcia, Ghindeni, Panaghia — barajele respective, nefiind bine exploatate, s-au distrus. Prin urmare, au fost necesare cheltuieli suplimentare pentru refacerea sau repararea lor. In sistemul de irigații Cala­fat — Băilești urmează­­­ anul acesta, să se amenajeze 14 827 ha la cooperativele agricole și 600 ha la I.A.S. Din această su­prafață, pînă la 30 iunie trebuie să intre în exploatare încă 5600 ha. Intrucît întreaga forță de lucru a fost concentrată pentru terminarea lucrărilor necesare dării în exploatare a suprafe­țelor prevăzute pentru I­a, se apreciază că, pînă etapa la data sus-amintită, vor mai fi date în folosință circa 3000 ha. Pentru întreținerea și exploa­tarea cît mai economică a su­prafețelor amenajate, încă din toamna trecută au fost între­prinse măsuri corespunzătoare. Pe lângă reparațiile executate la amenajările existente, s-a verificat și completat inventa­rul necesar) unitățile au fost asigurate în mod corespunză­tor cu pompe, motopompe, a­­gregate de aspersiune și con­ducte In prezent sunt montate stațiile de pompare și repom­pare, agregatele de aspersiune fiind amplasate conform pla­nului de udare pe rețeaua de canale. Pentru a asigura deservir­ea suprafețelor amenajate cu ca­dre bine pregătite, s-au școl­a­rizat 24 ingineri agronomi din unitățile cu suprafețe mari de irigat. Această școlarizare a a­­vut loc, timp de 2 luni, în ca­drul Facultății de a Universității din agronomie Craiova. De asemenea, prin Centrul școlar agricol din Craiova au fost școlarizați 42 agenți hidro, iar prin școlile profesionale de pe lângă I.M.A. — 855 moto­pompiști și 300 mecanici nece­sari stațiilor de pompare. Prin cadrele tehnice din C.A.P., aju­tate de personal calificat de la secțiile de mecanizare, au fost instruiți 2168 manipulanți de conducte. In afară de aceasta, motopompiștii care lucrează în sistemul Calafat — Băilești cu utilaje de irigat de tip nou au făcut o pregătire practică la centrele Băilești, Poiana Mare și Maglavit, sub supravegherea directă a specialiștilor. Pentru acoperirea schimbului ,­ mai avem totuși nevoie de 147 mo­­topompiști. In acest sens au fost recrutați și sunt în curs de instruire 43 motopompiști la I.M.A. Poiana Mare. Pentru restul de 104 s-a constituit Un colectiv care, în următoarele zile, va termina acțiunea de recrutare și instruire. Pe baza rezultatelor obținute în producție, în urma reco­mandărilor făcute de Stațiunile experimentale și ținînd seama de condițiile climatice deosebite ale acestui an, s-a procedat la recalcularea necesarului de îngrășăminte chimice în fie­care unitate. S-au făcut, cu a­­ceastă ocazie, redistribuiri și devansări între unități. In aceste zile se lucrează in­tens la irigarea culturilor. Pînă de curind prima udare a fost aplicată pe mai mult de 10 500 ha, iar cea de a doua pe 1 355 ha, cu perspectivă de creștere. Pentru aplicarea unor irigații raționale, cu sprijinul unui co­lectiv de specialiști și al De­partamentului de îmbunătățiri Funciare, s-au întocmit și defi­nitivat graficele de udări pen­tru fiecare cultură. Acestea se reactualizează decadat, în func­ție de precipitațiile căzute și cerințele plantelor, cu care o­cazie se stabilește și norma de udare îndeplinirea punct cu punct a măsurilor privind activitatea de extindere și întreținere sistemelor de irigații, asigura­a­rea bazei tehnico-materiale și menținerea ei în stare de func­ționare, asigurarea cadrelor, a­­plicarea­­ măsurilor agrotehnice ne dau garanția că în județul nostru sistemele de irigații — la care ne propunem să obți­nem două culturi de pe mari suprafețe — vor avea eficiența dorită. Măsuri eficiente pentru extinderea și exploata rațională a sistemelor de irigații H 0 intimplat kilometrul 9 In curind, miliția noastră populară împlinește douăzeci de ani de existență. Jubileu care cuprin­de istoricul unui noian de fapte, de acțiuni, de muncă dusă cu pasiune, zi și noapte, pe arșiță sau pe frig, de lucrătorii acestui organism de stat an­gajat intr-o luptă hotărîtă împotriva tuturor celor care încalcă legile statului nostru socialist. Din acest noian, am ales pentru astăzi un epi­sod caracteristic străduinței și perseverenței ofi­țerilor și subofițerilor din formațiunile de circu­lație, istorisit de maiorul GH. DIGULESCU, șef adjunct al inspectoratului județean de miliție Dolj. Convins B In jurul pietrei kilometrice nr. 9, iarba foșnește ușor Mai 2 Păstrează undeva, în fibrele ei, căldura de peste zi,­deși a­­­­cum e noapte. Noapte adîncă. gj Din depărtare străbate pînă aici un zumzet molcom de­­ motor. Apoi, treptat, și acest ultim zgomot se pierde în li­­n­iștea nopții. Doar țîrîitul greierilor împinge catifeaua grea­­ a întunericului... 0 Aici, la kilometrul 9, se va consuma drama unui zguduitor 0 accident de circulație. Un om își va pierde viața... Din direcții opuse, spre scena imprevizibilă, trei oameni ■ se îndreaptă ca trași de fire nevăzute. ® ...In cabina unui autocamion cu prelata alburie, șoferul ■ privește plictisit panglica șoselei. E luminată slab de farul a din dreapta. Farul din stingă nu funcționează. I s-a ars a becul. Delăsător, șoferul nu l-a mai înlocuit. Tovarășul de­­ drum moțăie. Motorul uruie calm, iar pietricelele mărunte,­­ aruncate de roți, răpăie sub caroserie ca o ploaie de alice.­­ Spre piatra kilometrică nr. 9 se îndreaptă, cu viteză redusă,­­ o motocicletă. în mintea conducătorului ei se întretaie zeci­­ de gînduri... Deodată, îi apare în față o lumină. O singură­­ lumină slabă, în partea stingă. „Probabil e vreun motoci-­c­clist“ — gîndi el, și își continuă drumul luminat cu faza­­ redusă. Secundele treceau repede, uluitor de repede. Lumi­ni­na se apropia. Douăzeci de metri, cincisprezece, zece, șapte,­­ trei, doi, unu... O fracțiune de secundă zări colțul din stîn­­g­­a al oblonului de la autocamion, apoi.... ■ O izbitură puternică răsună pe șosea. Motocicleta se răs­­­­turnă, iar omul de la ghidon, omul care, cu cîteva clipe mai­­ înainte, fusese un om viu, căzu pe șosea și rămase întins,­­ în nesimțire... Autocamionul s-a oprit cîțiva metri mai încolo. Uluiți, șo­ferul și tovarășul său de drum au sărit din cabină. Moto­­ciclistul nu mai mișca. De spaimă, un gînd ticălos, laș, trecu prin mintea șoferului. Schimbă cîteva cuvinte cu însoțito­rul, apoi trecură la.. acțiune. Tîrîră corpul victimei în șanț, așezîndu-l într-o poziție de parcă s-ar fi odihnit. Apoi, șo­ferul ridică motocicleta pe circ, rupse cîteva crengi dintr-un lăstăriș cu care mătură locul faptei pentru a șterge urmele, se urcă la volan și... pe-aci ți-e drumul... . — Tovarășe maior, la km 9 s-a descoperit un motociclist mort într-un accident în condiții ciudate... Șeful postului de miliție din comuna cea mai apropiată de locul accidentului raportează șefului său. Și descrie apoi în amănunt împrejurările. In scurt timp, la fața locului a sosit mașina miliției. Pri­mele investigații făcute cu minuțiozitate și competență au stabilit că accidentul a fost produs de un autocamion care depășea cu partea stingă axul șoselei , că acesta a avut o singură lumină, cea din dreapta, în zona examinată s-au găsit pete de sînge, crengile cu care fusese măturat locul accidentului, urme de picioare pînă la locul unde au fost rupte acestea și înapoi, o... așchie lemnoasă de cîțiva cen­timetri... S-a declanșat urmărirea. In baza primelor date obținute, s-a elaborat un plan operativ. S-au repartizat misiunile, s-a apelat la alte organe de miliție din țară și la cetățenii din partea locului. Din studiul evidenței autovehiculelor care ar fi putut circula în apropierea timpului dat prin locul unde s-a produs accidentul și a persoanelor care au circulat prin acel loc s-au obținut probe și date semnificative. — Pe lîngă căruța mea a trecut o motocicletă — relata o femeie mai în vîrstă. Apoi, peste un timp, m-am întîlnit cu un autocamion care avea numai o lumină în față și presată alburie... Pe motociclist l-am văzut culcat, dar credeam că se odihnește... Zeci de autocamioane au fost verificate. Zeci de oameni chestionați. Spre Cîmpulung Muscel a fost verificat și un autocamion cu prelată albumie care, în noaptea accidentului, a circulat pe șoseaua respectivă. Cercetările l-au exclus însă pe șofer din rîndul celor bănuiți. Lanțul cercetărilor se strîngea însă. Și iată că, în a patra zi, șeful unui post de miliție a aflat că, în noaptea acciden­tului, un autocamion cu prelată alburie și doar cu o singură lumină a circulat pe șoseaua respectivă venind de la o son­dă. După două ore, autocamionul, șoferul și fostul său to­varăș de drum — responsabilul cu­ paza — se aflau la miliție. Probele strînse cu meticulozitate și rigurozitate științifică, coroborate cu foaia de parcurs modificată și cu o serie de declarații, au determinat pe autori să recunoască ticăloșia faptei lor. ...Patru zile și patru nopți de cercetări neîntrerupte. Sute de kilometri parcurși cu mașina și pe jos. Folosirea unei aparaturi perfecționate de comunicare rapidă și de inves­tigare. Și, mai presus de toate, stăruința și pasiunea acelor oameni anonimi, care n-au­ cunoscut odihna, au dus la des­coperirea adevăraților autori ai faptei nedemne, agravată de lașitate. Text și ilustrație de CORNEL CONSTANTINESCU ■ ma­ma sa a 10 BIBHBLIHBHHIHKBHRKABHII m »0 B 00 HS3a1B a

Next