Inainte, ianuarie 1970 (Anul 27, nr. 7725-7748)

1970-01-13 / nr. 7732

mmv 13 IANUARIE 1970 ANUL XXVI NR. 7732­4 PAGINI 30 BAN! Proletari din toate țările, nnni-vă! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P­CJ ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ^''niiiiniiiiiiiiiiiiHiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHinîi M = §g Uzina „7 Noiembrie“ g gf Craiova. Sub ploaia jer- |g g§ belor de foc H Foto: FI. Roșoga g CONSUMURI DE METAL CIT MAI REDUSE LA FIECARE PRODUS , promovăm astfel de tehnologii care să asigure folosirea economicoasă, cu maxi­mum de eficiență, a metalului . Angajamentul din anul trecut la economii de me­tal a fost realizat și depășit în numai trei trimestre . Se impun măsuri urgente din partea industriei metalurgice în vederea asigurării unei producții sporite de oțeluri aliate superioare și livrării de profile multi­ple la dimensiuni fixe . Resurse mari, încă neexplorate, în economisirea metalului în construcții-montaj și foraj . Colectarea metalelor feroase și neferoase recu­perabile — un important factor ce concură la obținerea sporurilor de producție metalurgică Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut reprezin­tă un document de o excepțio­nală valoare în elaborarea pro­gramului de măsuri care, apli­cate în viață, are menirea să creeze condiții ca, încă din pri­mul an al viitorului plan cin­cinal, consumul de metal pe fiecare produs să se realizeze la nivelul consumurilor similare pe plan mondial. Anul 1970 tre­buie să constituie și pentru co­lectivele județului Dolj prile­jul amplificării și dezvoltării succesului obținut în acest sens în cel de-al patrulea an al cin­cinalului, cînd angajamentele întregii perioade — o economie de circa 1400 tone metal — au fost realizate și depășite în nu­mai trei trimestre. (La sfîrșitul anului se sconta pe un spor al angajamentului inițial de circa 900 tone metal). Aceste succese trebuie să reprezinte pentru noul an un pas important in gospodărirea judicioasă și plină de răspundere a metalului. „Planul pe anul 1970 — pre­ciza tovarășul NICON­AE CEAUȘESCU în cuvîntarea ros­tită la încheierea lucrărilor ple­narei C.C. al P.C.R. din decem­brie anul trecut — prevede o reducere a normelor de con­sum de metal cu 8 la sută in construcția de mașini și 15 la sută la lucrările de construcții — dar aceste sarcini trebuie­ considerate ca minime. O deo­sebită atenție va trebui acor­dată, în toate ramurile econo­miei naționale, acțiunii de re­­proiectare a produselor reali­zate din metal, revizuirii și per­fecționării tehnologiilor de fa­bricație... La înlăturarea consu­mului exagerat de metal tre­buie să-și aducă contribuția și industria metalurgică, care are obligația de a spori producția de oțeluri superioare, de a li­vra industriei prelucrătoare profile multiple la dimensiuni fixe, corespunzător nevoilor concrete ale întreprinderilor“. Ce valoare are experiența a­­nului 1969 în cadrul marilor consumatori de metal din in­dustria construcțiilor de mașini, Uzinele mecanice de reparații, unitățile de construcții-montaj și foraj . In cadrul Uzinei „E­­lectroputere", comitetul de par­ ing. GHEORGHE FLOREA (Continuare în pag. a III-a) Fabrica de produse lactate de la Craiova in probe tehnologice Constructorii din șantie­rele Grupului 1 Craiova montatorii din I.S.C.M. Cra­­i­­ova au înregistrat, în a­­ceste zile, un succes de sea­mă în conectarea obiective­lor industriale la circuitul economic. Este vorba de terminarea lucrărilor la serie de obiective aferente a Fabricii de produse lactate de la Craiova, unitate în cadrul căreia au început probele tehnologice. Intr-o convorbire cu tov. ing. Gheorghe Bucur, direc­tor tehnic al Combinatului industriei alimentare Dolj, acesta ne-a precizat că­­ „La Fabrica de produse lac­tate de la Craiova au înce­put probele tehnologice la secțiile : recepție, îmbuteliere lapte, fabricarea untului, fa­­brica de brînză și uzina de frig“. Pe baza măsurilor luate în comun de către consiliul de administrație al Combinatu­lui industriei alimentare Dolj și comitetul de direcție al în­treprinderii șantier construc­­ții-montaj Craiova, noul o­­biectiv dispune de toate con­dițiile pentru desfășurarea normală a probelor tehnolo­gice și pregătirea producției. In perspectivă se întrevăd a­­vansuri în pregătirea probe­lor tehnologice la secția fa­bricarea înghețatei și la uni­tatea de lapte praf. Secvență cotidiană din stația C.F.R. Filiași IWa­í f CC A KO In vederea mecanizării lucrărilor în legumicultură Incepînd din acest an, legumicultura ju­dețului­­ Dolj va cunoaște o dezvoltare și mai mare, întreaga producție bazîndu-se pe con­centrarea și mecanizarea lucrărilor de între­ținere. In acest scop, producția legumicolă va fi organizată în 74 mari ferme producătoare de legume care, prin intermediul secțiilor de mecanizare vor asigura în proporții destul de ridicate mecanizarea lucrărilor de pregătire a terenului, plantatul răsadului, întreținerea culturilor și combaterea dăună­torilor plantelor. Numai în primul și al doi­lea trimestru al acestui an, cele 12 între­prinderi pentru mecanizarea agriculturii vor fi dotate cu 134 tractoare legumicole, 48 combinatoare, 90 cultivatoare speciale, 94 freze pentru prășit între rîndurile de plante, 34 dislocatoare pentru recoltatul rădăcinoa­­selor și 59 dislocatoare pentru recoltatul mecanic al cepei. mmm * Vizita tovarășului Ion Gheorghe Maurer în R.S.F. Iugoslavia BELGRAD ciali Agerpres. 12. Trimișii spe­N. Ionescu N. Plopeanu, transmit: Preșe­și­dintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste Româ­nia, Ion Gheorghe Maurer, a sosit luni dimineața la Belgrad,­ la invitația președintelui Vecei Executive Federale, Mitia Bibi­­cici. Premierul român este însoțit în vizita pe care o întreprinde în R.S.F. Iugoslavia de Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, preșe­dintele părții române în Comi­sia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, președintele Consi­liului Național al Cercetării Științifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afaceri­lor externe, Grigore Bîrgăoanu, vicepreședinte al Comisiei gu­vernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al minis­trului­ industriei construcțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de con­silieri și experți. Pe peronul gării Dunav din Belgrad — împodobit cu drape­lele de stat ale celor două țări — oaspeții români au fost sa­lutați de Mitia Bibicici, preșe­dintele Vecei Executive Fede­rale, Stepan Marușici, preșe­dintele Vecei Executive a Pro­vinciei Autonome Socialiste Voivodina, Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Fe­derale, președintele părții iugo­slave în Comisia mixtă româno­­iugoslavă de colaborare econo­mică, Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Branko Pe­­șici, președintele Skupștinei O­­rașului Belgrad, Aleksandar Bakocevici, vicepreședinte al Vecei Executive a R. S. Serbia, Dolje Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru Co­ordonarea Activității Științi­fice, Hasan Șiriak, adjunct al secretarului federal pentru pro­blemele economice. Ambasadorul României Belgrad, Vasile Șandru, și am­b­­basadorul Iugoslaviei la Bucu­rești, Iso Njegovan, au însoțit pe președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, de la intrarea pe teritoriul Iu­goslaviei a trenului cu care au călătorit înalții oaspeți români. Pe peron erau, de asemenea, prezenți membri ai ambasadei române și ai agenției econo­mice, ziariști iugoslavi și stră­ini.­­Alte amănunte în legătură cu vizita tovarășului Ion Gheor­ghe Maurer în R.S.F. Iugosla­via, citiți în pag. a IV-a) Comoara maglavicenilor Ferma zootehnică, sau „comoara inepui­zabilă“ cum o nu­mesc cooperatorii de la „1 Mai“ Maglavit, este situată la 1 km de sat. Mai precis, lngă punctul numit de localnici „Moara lui Lefterie“. Aici se află (în afară de lo­turile de porcine și ovine) un efectiv a­­nim­alier de peste 550 taurine, din care 211 vaci și 64 juninci. Despre oamenii care s-au dedicat cu trup și suflet sporirii aces­tei „comori“ toate de mari aducă­veni­turi am auzit numai lucruri bune. Produc­țiile de carne și lapte au înregistrat, de la o lună la alta, creș­­teri simțitoare. Acestea au fost de fapt, moti­vele care m-au deter­minat să vizitez fer­ma respectivă în urmă cu cîteva zile. In ziua aceea, la sectorul zootehnic s-a întîmplat ca șeful de fermă C­onstantin (brigadierul Mari­ța) să­ aibă o cons­fătuire de producție cu îngrijitorii de a­­nimale. Se discuta problema respectării noilor „meniuri“ nu­tritive stabilite de specialiști, în vederea obținerii unei pro­ducții mari de lapte, cit și a menținerii unei curățenii stricte în grajduri. S-au fă­cut propuneri, s-au luat hotărîri, n-a durat mai totul mult de o jumătate de oră. Am fost invitați să vizităm ferma. Timp de aproape două ore am trecut, din adă­post în adăpost, înso­țit de brigadierul zoo­tehnic. Ne-a impre­sionat curățenia exem­plară, precum și mo­dul în care erau adă­pate și hrănite anima­lele. In grajduri era cald, lumină, liniște. In fiecare adăpost se afla cîte un suprave­ghetor. La capătul grajdurilor, într-o încăpere special ame­najată, se pregăteau rațiile , de furaje ce urmau a fi adminis­trate la „masa de prînz“, a animalelor. Tabloul activității febrile ce se desfă­șoară în aceste încă­peri ne-a convins că aici pasiunea și pri­ceperea sunt la ele a­­casă. De menționat că și una și alta își gă­sesc izvorul în dragos­tea pentru De aceea, nu animale, ne-am­ mirat cind am auzit că ferma și-a realizat planul celor 1800 li­tri de lapte pe cap de vacă furajată. Nu­mai de la cele 50 de vaci din rasa brună s-au obținut 500 litri de lapte peste plan. L-am rugat pe inter­locutorul nostru să ne spună cum s-a reușit să se ajungă la ase­menea rezultate ? „In primul rînd — ne-a arătat acesta — printr-o serioasă or­ganizare a muncii. In atenția tuturor lucră­torilor, din acest sec­­­­tor a stat hrana rațio­­­­nală a animalelor. ” Rețetatul prescris de­­­ medicul veterinar E­­­­lena Petrescu, care ne-a împărtășit din bogata sa experiență profesională, a riguros respectat. fost In timpul verii am avut din abundență coceni, lucerna și concentrate. Repartizarea vacilor în grajduri s-a făcut după starea fiziologi­a­că a acestora, ceea ce contribuit la ridi­carea productivității lor. Acum avem un lot de 50 de vaci de rasă brună, care dau mari cantități de lap­ A. MARIN (Continuare în pag. a III-a) Modernizarea agriculturii prin introducerea în producție cuceririlor științei, îmbunătăți­a­rea tehnologiilor, mecanizarea, chimizarea și organizarea ști­ințifică a muncii impun o susți­nută activitate de propagare a noului. Introducerea noului în agricultură, valorificarea maxi­mă a experienței înaintate — la nivelul pe care îl reclamă sar­cinile ce decurg din hotărîrile plenarei C.C. al P.G.R. din de­cembrie 1969 — sînt obiective pe care propaganda agricolă trebuie să le soluționeze cu competență și operativitate. In munca de răspîndire a cuceri­rilor științei și tehnicii înainta­te un loc important îl ocupă Casa agronomului, al cărei rol este de a propaga cele mai re­cente noutăți din tehnică, me­todologii și tehnologii agricole în rîndul specialiștilor. Avînd un profil larg, specialistul din agricultură trebuie să fie la curent cu tot ce este nou în sectorul său de activitate, să în­vețe mereu, să studieze esen­țialul din multitudinea feno­menelor izvorîte din practică și experiență. In acest scop, o contribuție deosebit de importantă la ridi­carea continuă a nivelului de cunoștințe al tehnicienilor și lucrătorilor din agricultură o au instruirile periodice. Ase­menea instruiri periodice s-au organizat pe profile prin casa agronomului. Dintre problemele care au făcut obiectul cursuri­lor și instructajelor, cele mai frecvente s-au referit la Iri­gații, chimizarea agriculturii, cultura forțată în sere și răsad­nițe, cultura legumelor timpu­rii, creșterea și furajarea vaci­lor de lapte, îngrășarea tinere­tului taurin, îngrășarea porci­nelor etc. Numai în anul 1969 au fost instruiți aproape 4000 de ingineri și tehnicieni, cadre de conducere din unitățile agri­cole din județ. Calitatea instrui­rilor s-a îmbunătățit simțitor, expunerile teoretice fiind înso­țite de demonstrații practice. In toamna precedentă au fost școlarizați 90 de ingineri horti­coli de la cooperativele agri­cole cu suprafețe mari de le­gume. Cursurile — a căror du­rată a fost de 10 zile — s-au Ing. SEBASTIAN VELEANU directorul Casei agronomului Craiova ținut pe lîngă I.M.R­­cea, insistîndu-se asupra Segar­­cu­noașterii noii sisteme de mașini agricole ce vor fi folosite în le­gumicultura în primăvara viitoa­re. Expunerile au fost comple­tate cu lucrări practice execu­tate cu aceste mașini. Prezentarea expunerilor s-a făcut la un nivel înalt, de lec­tori care lucrează în învăță­mîntul superior, la stațiunile experimentale agricole și în or­ganele agricole județene. S-au folosit, de asemenea, specia­liști care au fost trimiși peste hotare pentru a-și însuși tehni­ca nouă în de activitate, diferite domenii Totodată, s-au organizat simpozioane pentru informarea științifică și lărgi­rea orizontului profesional al specialiștilor. Cu acest prilej, cadre competente din cercetare și din învățămîntul superior au prezentat materiale documen­tare însoțite de grafice și pro­iecții cu privire la situația a­­griculturii din țară și la nivel mondial. Un astfel de simpozion s-a ținut pe tema „Cultura le­gumelor sub plastic“ la care au participat, pe lîngă cadrele di­dactice și cercetători, numeroși specialiști din producție, de la I.A.S. și C.A.P. Este inițiat, de asemenea, un nou simpozion cu specialiștii din producție pe tema: „Organizarea științifică a producției și a muncii, factor hotărîtor în creșterea produc­ției și a eficienței economice în unitățile agricole din ju­dețul Dolj“. Paralel cu desfășurarea in­struirilor, s-au organizat și schimburi de experiență la u­­nele unități agricole din județ și din țară, pe temele: culturi forțate în sere și răsadnițe, cultura legumelor timpurii, creșterea rațională a vacilor de lapte și altele. Conducerea­­ C.A.P. Bîrza, de pildă, s-a do­vedit foarte receptivă la ex­periența C.A.P. Stoicănești-Olt în ce privește construirea unui complex de taurine. Ca urmare, la Bîrza s-a trecut la organi­zarea­ unui asemenea complex cu unele îmbunătățiri făcute la procesul de mecanizare și fluxul tehnologic. Documentarea curentă a spe­cialiștilor din producție cu ul­timele noutăți din agricultură a constituit pentru noi o preo­cupare importantă. în această direcție se folosesc cele mai noi materiale editate de Centrul de documentare tehnică agri­ (Continuare în pag. a III-a) Casa agronomului și calitatea propagandei agricole C­R­A ^ • RECICLAREA CUNOȘTINȚELOR INGINE­RILOR CHIMIȘTI In colaborare cu Facultatea de chimie a Universității din Craiova (catedra de chimie analitică), conducerea Combinatului chimic a Întreprins valoroasa inițiativă de a organiza cursuri necesare re­ciclării cunoștințelor profesionale ale inginerilor. In cadrul unui astfel de curs, desfășurat sub auspiciile Universității craiovene, s-au Înscris circa 400 specialiști. Măsurile inițiate în acest domeniu au menirea de a asigura ca­drelor de specialitate cunoașterea și aplicarea celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii in compartimente diverse, cum sunt : auto­matizarea proceselor și analizelor, calculele în chimia analitică, me­todele moderne de analiză etc. • PRIMELE INSĂMINȚARI IN RĂSADNIȚE Pentru a se asigura răsadul necesar culturilor de tomate, varză, ardei și vinete, cooperativele agricole de producție din județul Dolj vor amenaja în această iarnă peste 107.000 mp de răsadnițe încăl­zite cu biocombustibil. In acest scop, cooperativele agricole au și amenajat primele suprafețe de paturi calde în care au însămînțat 4100 mp cu varză timpurie și tomate. TRIBUNA­­L ® C­ALIA'­PUSLA MALELE ORAȘULUI... însoțim o echipă de control alcătuită din reprezentanți ai Comitetului municipal Craiova al U.T.C. și din lucrători serviciului municipal al mili­ar­­iei. Cinematograful „Patria", in­­tr-o după-amiază la ora cînd lumea curge în talazuri către film... Trotuarul, holul, laturile clădirii sínt literalmente înțe­sate, încă un sfert de oră pînă la începerea reprezentației. Fil­mul este captivant. Este, așa­dar, prilejul ideal pentru „a­­faceri“. — Să vă dau un bilet? — îmi trebuie două. — °pr­im. Omul dornic să vadă specta­colul nu se mai uită la banii pe care îi dă peste costul normal al biletului. Afacerea se tranșează repede, tulb vîră pumnul de bani mo­totoliți în buzunar și o ia de la început: „Să vă dau un bi­let !“ etc, etc. îmbulzeală, cer­turi de precupeți ca în gura oborului... Am reținut din sumedenia de „întreprinzători pe cont pro­„Comercian­prin" cîțiva. Ceilalți, văzînd că se îngroașe gluma, au dat bir cu fugiții. Preda Mihai, elev în clasa a VIII-a a unei școli din cartie­rul Fața luncii, prins asupra faptului, neagă cu îndărătnicie adevărul. Se descoperă... in ce­le din urmă totul, a vîndut cu suprapreț nouă bilete. Cine este acest negustoraș de 15 ani , în clasa a V-a a fost declarat re­petent ; anul acesta are notă scăzută la purtare, în loc de uniformă școlară poartă o hăi­nuță ciudată cu epoleți, o că­mașă bălțată și un fîș demodat. In plus , are o chică rebelă ca­­re-i maturizează neverosimil. Asupra speculei de bilete pă­rinții nu i-au atras atenția. La școală da, s-a vorbit la orele de dirigenție. — Ce-ai avut în cap cînd te-ai apucat să faci negoț cu bilete ? — ! ? !... Tace. Nu e la prima acțiune de acest fel, deși — culmea ! — este fiul unei familii de bună reputație și de bună­stare ma­terială. Colegul său, Dumitru Iant­­că, a realizat o rețetă de în­casări mai spectaculoasă : 82 de lei. Și el Și-a cumpărat „mar­fa“ din timp, in drum spre școală,­ pentru niște ore de „me­ditație“. Amîndoi stau prost cu învățătura. Cu toate acestea, ei încearcă infinit mai mult plă­cerea manevrării pe cont pro­priu a „fondurilor“ și riscurile negustoriei de bilete. Nici Du­mitru Sandu n-o practică pentru prima oară. Ne MARIN ANCUȚESCU (Continuare in pag. a III-a) • CAMERA DEPUTATULUI In scopul unei mai temeinice documentări și informări a depu­taților asupra preocupărilor de interes obștesc, în orașele și comu­nele județului nostru s-a trecut la amenajarea, de către organele locale ale puterii de stat, a „Camerei deputatului“. Pe baza măsurilor luate pînă în prezent, au fost organizate „Ca­­mere aie deputatului“ la Craiova, Băilești, Calafat, Cetate, Poiana Mare și Maglavit. Pînă la sfîrșitul acestei luni, vor funcționa, în județul nostru, 30 asemenea „Camere aie deputatului“.­ ­ NOI UNITĂȚI MEȘTEȘUGĂREȘTI Cooperativa „Stăruința“ din Craiova a deschis două noi unități meșteșugărești : o secție de croitorie bărbătească in strada România Mun­citoare și o secție de rame, in Calea București. Unitățile res­pective au fost înzestrate cu utilaje necesare și mobilier modern. D. BURLACU, coresp. Concursul nostru cu premii „Itinerarii turistice“ Reamintim pe această cale celor interesați că ultimul termen pentru depunerea răspunsurilor și taloanelor de participare la concursul „Itinerarii turistice" s-a a­­minat pînă la data de 10 ia­nuarie a.c. Cei care nu dispun de toate numerele de ziar, și le pot procura — așa după cum am anunțat recent — la u­­nitatea de difuzare a presei din strada România Munci­toare.

Next