Inainte, ianuarie 1970 (Anul 27, nr. 7725-7748)
1970-01-13 / nr. 7732
mmv 13 IANUARIE 1970 ANUL XXVI NR. 77324 PAGINI 30 BAN! Proletari din toate țările, nnni-vă! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL PCJ ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ^''niiiiniiiiiiiiiiiiHiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHinîi M = §g Uzina „7 Noiembrie“ g gf Craiova. Sub ploaia jer- |g g§ belor de foc H Foto: FI. Roșoga g CONSUMURI DE METAL CIT MAI REDUSE LA FIECARE PRODUS , promovăm astfel de tehnologii care să asigure folosirea economicoasă, cu maximum de eficiență, a metalului . Angajamentul din anul trecut la economii de metal a fost realizat și depășit în numai trei trimestre . Se impun măsuri urgente din partea industriei metalurgice în vederea asigurării unei producții sporite de oțeluri aliate superioare și livrării de profile multiple la dimensiuni fixe . Resurse mari, încă neexplorate, în economisirea metalului în construcții-montaj și foraj . Colectarea metalelor feroase și neferoase recuperabile — un important factor ce concură la obținerea sporurilor de producție metalurgică Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut reprezintă un document de o excepțională valoare în elaborarea programului de măsuri care, aplicate în viață, are menirea să creeze condiții ca, încă din primul an al viitorului plan cincinal, consumul de metal pe fiecare produs să se realizeze la nivelul consumurilor similare pe plan mondial. Anul 1970 trebuie să constituie și pentru colectivele județului Dolj prilejul amplificării și dezvoltării succesului obținut în acest sens în cel de-al patrulea an al cincinalului, cînd angajamentele întregii perioade — o economie de circa 1400 tone metal — au fost realizate și depășite în numai trei trimestre. (La sfîrșitul anului se sconta pe un spor al angajamentului inițial de circa 900 tone metal). Aceste succese trebuie să reprezinte pentru noul an un pas important in gospodărirea judicioasă și plină de răspundere a metalului. „Planul pe anul 1970 — preciza tovarășul NICONAE CEAUȘESCU în cuvîntarea rostită la încheierea lucrărilor plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut — prevede o reducere a normelor de consum de metal cu 8 la sută in construcția de mașini și 15 la sută la lucrările de construcții — dar aceste sarcini trebuie considerate ca minime. O deosebită atenție va trebui acordată, în toate ramurile economiei naționale, acțiunii de reproiectare a produselor realizate din metal, revizuirii și perfecționării tehnologiilor de fabricație... La înlăturarea consumului exagerat de metal trebuie să-și aducă contribuția și industria metalurgică, care are obligația de a spori producția de oțeluri superioare, de a livra industriei prelucrătoare profile multiple la dimensiuni fixe, corespunzător nevoilor concrete ale întreprinderilor“. Ce valoare are experiența anului 1969 în cadrul marilor consumatori de metal din industria construcțiilor de mașini, Uzinele mecanice de reparații, unitățile de construcții-montaj și foraj . In cadrul Uzinei „Electroputere", comitetul de par ing. GHEORGHE FLOREA (Continuare în pag. a III-a) Fabrica de produse lactate de la Craiova in probe tehnologice Constructorii din șantierele Grupului 1 Craiova montatorii din I.S.C.M. Craiova au înregistrat, în aceste zile, un succes de seamă în conectarea obiectivelor industriale la circuitul economic. Este vorba de terminarea lucrărilor la serie de obiective aferente a Fabricii de produse lactate de la Craiova, unitate în cadrul căreia au început probele tehnologice. Intr-o convorbire cu tov. ing. Gheorghe Bucur, director tehnic al Combinatului industriei alimentare Dolj, acesta ne-a precizat că „La Fabrica de produse lactate de la Craiova au început probele tehnologice la secțiile : recepție, îmbuteliere lapte, fabricarea untului, fabrica de brînză și uzina de frig“. Pe baza măsurilor luate în comun de către consiliul de administrație al Combinatului industriei alimentare Dolj și comitetul de direcție al întreprinderii șantier construcții-montaj Craiova, noul obiectiv dispune de toate condițiile pentru desfășurarea normală a probelor tehnologice și pregătirea producției. In perspectivă se întrevăd avansuri în pregătirea probelor tehnologice la secția fabricarea înghețatei și la unitatea de lapte praf. Secvență cotidiană din stația C.F.R. Filiași IWaí f CC A KO In vederea mecanizării lucrărilor în legumicultură Incepînd din acest an, legumicultura județului Dolj va cunoaște o dezvoltare și mai mare, întreaga producție bazîndu-se pe concentrarea și mecanizarea lucrărilor de întreținere. In acest scop, producția legumicolă va fi organizată în 74 mari ferme producătoare de legume care, prin intermediul secțiilor de mecanizare vor asigura în proporții destul de ridicate mecanizarea lucrărilor de pregătire a terenului, plantatul răsadului, întreținerea culturilor și combaterea dăunătorilor plantelor. Numai în primul și al doilea trimestru al acestui an, cele 12 întreprinderi pentru mecanizarea agriculturii vor fi dotate cu 134 tractoare legumicole, 48 combinatoare, 90 cultivatoare speciale, 94 freze pentru prășit între rîndurile de plante, 34 dislocatoare pentru recoltatul rădăcinoaselor și 59 dislocatoare pentru recoltatul mecanic al cepei. mmm * Vizita tovarășului Ion Gheorghe Maurer în R.S.F. Iugoslavia BELGRAD ciali Agerpres. 12. Trimișii speN. Ionescu N. Plopeanu, transmit: Preșeșidintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit luni dimineața la Belgrad, la invitația președintelui Vecei Executive Federale, Mitia Bibicici. Premierul român este însoțit în vizita pe care o întreprinde în R.S.F. Iugoslavia de Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Bîrgăoanu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de consilieri și experți. Pe peronul gării Dunav din Belgrad — împodobit cu drapelele de stat ale celor două țări — oaspeții români au fost salutați de Mitia Bibicici, președintele Vecei Executive Federale, Stepan Marușici, președintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă românoiugoslavă de colaborare economică, Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Branko Peșici, președintele Skupștinei Orașului Belgrad, Aleksandar Bakocevici, vicepreședinte al Vecei Executive a R. S. Serbia, Dolje Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activității Științifice, Hasan Șiriak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice. Ambasadorul României Belgrad, Vasile Șandru, și ambbasadorul Iugoslaviei la București, Iso Njegovan, au însoțit pe președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, de la intrarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenului cu care au călătorit înalții oaspeți români. Pe peron erau, de asemenea, prezenți membri ai ambasadei române și ai agenției economice, ziariști iugoslavi și străini.Alte amănunte în legătură cu vizita tovarășului Ion Gheorghe Maurer în R.S.F. Iugoslavia, citiți în pag. a IV-a) Comoara maglavicenilor Ferma zootehnică, sau „comoara inepuizabilă“ cum o numesc cooperatorii de la „1 Mai“ Maglavit, este situată la 1 km de sat. Mai precis, lngă punctul numit de localnici „Moara lui Lefterie“. Aici se află (în afară de loturile de porcine și ovine) un efectiv animalier de peste 550 taurine, din care 211 vaci și 64 juninci. Despre oamenii care s-au dedicat cu trup și suflet sporirii acestei „comori“ toate de mari aducăvenituri am auzit numai lucruri bune. Producțiile de carne și lapte au înregistrat, de la o lună la alta, creșteri simțitoare. Acestea au fost de fapt, motivele care m-au determinat să vizitez ferma respectivă în urmă cu cîteva zile. In ziua aceea, la sectorul zootehnic s-a întîmplat ca șeful de fermă Constantin (brigadierul Marița) să aibă o consfătuire de producție cu îngrijitorii de animale. Se discuta problema respectării noilor „meniuri“ nutritive stabilite de specialiști, în vederea obținerii unei producții mari de lapte, cit și a menținerii unei curățenii stricte în grajduri. S-au făcut propuneri, s-au luat hotărîri, n-a durat mai totul mult de o jumătate de oră. Am fost invitați să vizităm ferma. Timp de aproape două ore am trecut, din adăpost în adăpost, însoțit de brigadierul zootehnic. Ne-a impresionat curățenia exemplară, precum și modul în care erau adăpate și hrănite animalele. In grajduri era cald, lumină, liniște. In fiecare adăpost se afla cîte un supraveghetor. La capătul grajdurilor, într-o încăpere special amenajată, se pregăteau rațiile , de furaje ce urmau a fi administrate la „masa de prînz“, a animalelor. Tabloul activității febrile ce se desfășoară în aceste încăperi ne-a convins că aici pasiunea și priceperea sunt la ele acasă. De menționat că și una și alta își găsesc izvorul în dragostea pentru De aceea, nu animale, ne-am mirat cind am auzit că ferma și-a realizat planul celor 1800 litri de lapte pe cap de vacă furajată. Numai de la cele 50 de vaci din rasa brună s-au obținut 500 litri de lapte peste plan. L-am rugat pe interlocutorul nostru să ne spună cum s-a reușit să se ajungă la asemenea rezultate ? „In primul rînd — ne-a arătat acesta — printr-o serioasă organizare a muncii. In atenția tuturor lucrătorilor, din acest sector a stat hrana rațională a animalelor. ” Rețetatul prescris de medicul veterinar Elena Petrescu, care ne-a împărtășit din bogata sa experiență profesională, a riguros respectat. fost In timpul verii am avut din abundență coceni, lucerna și concentrate. Repartizarea vacilor în grajduri s-a făcut după starea fiziologiacă a acestora, ceea ce contribuit la ridicarea productivității lor. Acum avem un lot de 50 de vaci de rasă brună, care dau mari cantități de lap A. MARIN (Continuare în pag. a III-a) Modernizarea agriculturii prin introducerea în producție cuceririlor științei, îmbunătățiarea tehnologiilor, mecanizarea, chimizarea și organizarea științifică a muncii impun o susținută activitate de propagare a noului. Introducerea noului în agricultură, valorificarea maximă a experienței înaintate — la nivelul pe care îl reclamă sarcinile ce decurg din hotărîrile plenarei C.C. al P.G.R. din decembrie 1969 — sînt obiective pe care propaganda agricolă trebuie să le soluționeze cu competență și operativitate. In munca de răspîndire a cuceririlor științei și tehnicii înaintate un loc important îl ocupă Casa agronomului, al cărei rol este de a propaga cele mai recente noutăți din tehnică, metodologii și tehnologii agricole în rîndul specialiștilor. Avînd un profil larg, specialistul din agricultură trebuie să fie la curent cu tot ce este nou în sectorul său de activitate, să învețe mereu, să studieze esențialul din multitudinea fenomenelor izvorîte din practică și experiență. In acest scop, o contribuție deosebit de importantă la ridicarea continuă a nivelului de cunoștințe al tehnicienilor și lucrătorilor din agricultură o au instruirile periodice. Asemenea instruiri periodice s-au organizat pe profile prin casa agronomului. Dintre problemele care au făcut obiectul cursurilor și instructajelor, cele mai frecvente s-au referit la Irigații, chimizarea agriculturii, cultura forțată în sere și răsadnițe, cultura legumelor timpurii, creșterea și furajarea vacilor de lapte, îngrășarea tineretului taurin, îngrășarea porcinelor etc. Numai în anul 1969 au fost instruiți aproape 4000 de ingineri și tehnicieni, cadre de conducere din unitățile agricole din județ. Calitatea instruirilor s-a îmbunătățit simțitor, expunerile teoretice fiind însoțite de demonstrații practice. In toamna precedentă au fost școlarizați 90 de ingineri horticoli de la cooperativele agricole cu suprafețe mari de legume. Cursurile — a căror durată a fost de 10 zile — s-au Ing. SEBASTIAN VELEANU directorul Casei agronomului Craiova ținut pe lîngă I.M.Rcea, insistîndu-se asupra Segarcunoașterii noii sisteme de mașini agricole ce vor fi folosite în legumicultura în primăvara viitoare. Expunerile au fost completate cu lucrări practice executate cu aceste mașini. Prezentarea expunerilor s-a făcut la un nivel înalt, de lectori care lucrează în învățămîntul superior, la stațiunile experimentale agricole și în organele agricole județene. S-au folosit, de asemenea, specialiști care au fost trimiși peste hotare pentru a-și însuși tehnica nouă în de activitate, diferite domenii Totodată, s-au organizat simpozioane pentru informarea științifică și lărgirea orizontului profesional al specialiștilor. Cu acest prilej, cadre competente din cercetare și din învățămîntul superior au prezentat materiale documentare însoțite de grafice și proiecții cu privire la situația agriculturii din țară și la nivel mondial. Un astfel de simpozion s-a ținut pe tema „Cultura legumelor sub plastic“ la care au participat, pe lîngă cadrele didactice și cercetători, numeroși specialiști din producție, de la I.A.S. și C.A.P. Este inițiat, de asemenea, un nou simpozion cu specialiștii din producție pe tema: „Organizarea științifică a producției și a muncii, factor hotărîtor în creșterea producției și a eficienței economice în unitățile agricole din județul Dolj“. Paralel cu desfășurarea instruirilor, s-au organizat și schimburi de experiență la unele unități agricole din județ și din țară, pe temele: culturi forțate în sere și răsadnițe, cultura legumelor timpurii, creșterea rațională a vacilor de lapte și altele. Conducerea C.A.P. Bîrza, de pildă, s-a dovedit foarte receptivă la experiența C.A.P. Stoicănești-Olt în ce privește construirea unui complex de taurine. Ca urmare, la Bîrza s-a trecut la organizarea unui asemenea complex cu unele îmbunătățiri făcute la procesul de mecanizare și fluxul tehnologic. Documentarea curentă a specialiștilor din producție cu ultimele noutăți din agricultură a constituit pentru noi o preocupare importantă. în această direcție se folosesc cele mai noi materiale editate de Centrul de documentare tehnică agri (Continuare în pag. a III-a) Casa agronomului și calitatea propagandei agricole CRA ^ • RECICLAREA CUNOȘTINȚELOR INGINERILOR CHIMIȘTI In colaborare cu Facultatea de chimie a Universității din Craiova (catedra de chimie analitică), conducerea Combinatului chimic a Întreprins valoroasa inițiativă de a organiza cursuri necesare reciclării cunoștințelor profesionale ale inginerilor. In cadrul unui astfel de curs, desfășurat sub auspiciile Universității craiovene, s-au Înscris circa 400 specialiști. Măsurile inițiate în acest domeniu au menirea de a asigura cadrelor de specialitate cunoașterea și aplicarea celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii in compartimente diverse, cum sunt : automatizarea proceselor și analizelor, calculele în chimia analitică, metodele moderne de analiză etc. • PRIMELE INSĂMINȚARI IN RĂSADNIȚE Pentru a se asigura răsadul necesar culturilor de tomate, varză, ardei și vinete, cooperativele agricole de producție din județul Dolj vor amenaja în această iarnă peste 107.000 mp de răsadnițe încălzite cu biocombustibil. In acest scop, cooperativele agricole au și amenajat primele suprafețe de paturi calde în care au însămînțat 4100 mp cu varză timpurie și tomate. TRIBUNAL ® CALIA'PUSLA MALELE ORAȘULUI... însoțim o echipă de control alcătuită din reprezentanți ai Comitetului municipal Craiova al U.T.C. și din lucrători serviciului municipal al miliariei. Cinematograful „Patria", intr-o după-amiază la ora cînd lumea curge în talazuri către film... Trotuarul, holul, laturile clădirii sínt literalmente înțesate, încă un sfert de oră pînă la începerea reprezentației. Filmul este captivant. Este, așadar, prilejul ideal pentru „afaceri“. — Să vă dau un bilet? — îmi trebuie două. — °prim. Omul dornic să vadă spectacolul nu se mai uită la banii pe care îi dă peste costul normal al biletului. Afacerea se tranșează repede, tulb vîră pumnul de bani mototoliți în buzunar și o ia de la început: „Să vă dau un bilet !“ etc, etc. îmbulzeală, certuri de precupeți ca în gura oborului... Am reținut din sumedenia de „întreprinzători pe cont pro„Comercianprin" cîțiva. Ceilalți, văzînd că se îngroașe gluma, au dat bir cu fugiții. Preda Mihai, elev în clasa a VIII-a a unei școli din cartierul Fața luncii, prins asupra faptului, neagă cu îndărătnicie adevărul. Se descoperă... in cele din urmă totul, a vîndut cu suprapreț nouă bilete. Cine este acest negustoraș de 15 ani , în clasa a V-a a fost declarat repetent ; anul acesta are notă scăzută la purtare, în loc de uniformă școlară poartă o hăinuță ciudată cu epoleți, o cămașă bălțată și un fîș demodat. In plus , are o chică rebelă care-i maturizează neverosimil. Asupra speculei de bilete părinții nu i-au atras atenția. La școală da, s-a vorbit la orele de dirigenție. — Ce-ai avut în cap cînd te-ai apucat să faci negoț cu bilete ? — ! ? !... Tace. Nu e la prima acțiune de acest fel, deși — culmea ! — este fiul unei familii de bună reputație și de bunăstare materială. Colegul său, Dumitru Iantcă, a realizat o rețetă de încasări mai spectaculoasă : 82 de lei. Și el Și-a cumpărat „marfa“ din timp, in drum spre școală, pentru niște ore de „meditație“. Amîndoi stau prost cu învățătura. Cu toate acestea, ei încearcă infinit mai mult plăcerea manevrării pe cont propriu a „fondurilor“ și riscurile negustoriei de bilete. Nici Dumitru Sandu n-o practică pentru prima oară. Ne MARIN ANCUȚESCU (Continuare in pag. a III-a) • CAMERA DEPUTATULUI In scopul unei mai temeinice documentări și informări a deputaților asupra preocupărilor de interes obștesc, în orașele și comunele județului nostru s-a trecut la amenajarea, de către organele locale ale puterii de stat, a „Camerei deputatului“. Pe baza măsurilor luate pînă în prezent, au fost organizate „Camere aie deputatului“ la Craiova, Băilești, Calafat, Cetate, Poiana Mare și Maglavit. Pînă la sfîrșitul acestei luni, vor funcționa, în județul nostru, 30 asemenea „Camere aie deputatului“. NOI UNITĂȚI MEȘTEȘUGĂREȘTI Cooperativa „Stăruința“ din Craiova a deschis două noi unități meșteșugărești : o secție de croitorie bărbătească in strada România Muncitoare și o secție de rame, in Calea București. Unitățile respective au fost înzestrate cu utilaje necesare și mobilier modern. D. BURLACU, coresp. Concursul nostru cu premii „Itinerarii turistice“ Reamintim pe această cale celor interesați că ultimul termen pentru depunerea răspunsurilor și taloanelor de participare la concursul „Itinerarii turistice" s-a aminat pînă la data de 10 ianuarie a.c. Cei care nu dispun de toate numerele de ziar, și le pot procura — așa după cum am anunțat recent — la unitatea de difuzare a presei din strada România Muncitoare.