Inainte, iunie 1970 (Anul 27, nr. 7850-7874)
1970-06-30 / nr. 7874
2 (Urmare din pag. 1) De remarcat este faptul că economiile pe o inovație au crescut de la 44 000 în 1968, la 51 000 în acest an. Prin aplicarea invenției „Sistem de ventilație bilaterală pentru mașinile electrice“ — autori ing. Nicolae Cristea, ing. Iulian Lepădatu și tehnicianul Mișu Ungureanu, se realizează o eficiență antecalculată de 625 000 lei pe an. „Dispozitivul de decupat inele din pertinax și steclotextolit în cadrul fabricii de aparataje, asigură reducerea consumului specific de materiale, sporește productivitatea muncii și conduce la o economie de peste 900 000 lei pe an, autor fiind tehnicianul Florea Mladin. „Modificarea căilor de curent la celulele de 10 la 20 kV — 630 A" reduce consumul de cupru electrolitic și aduce o economie de 405 000 lei pe an. Interesul pentru nou al unor muncitori și tehnicieni poate fi exemplificat și prin activitatea tehnicianului Petre Săftoiu din serviciul tehnic al fabricii de mașini rotative, care de curînd a înregistrat la cabinetul tehnic cea de-a 101-a propunere de inovație a sa, din care 69 implicate cu o eficiență foarte mare. „Valorificarea gazelor reziduale de la fabrica de acetilenă în scopuri energetice“ — o inovație care are o eficiență de 6,7 milioane lei, s-a realizat la Combinatul chimic Craiova. Exemple bune se pot da și de la alte fabrici și uzine ca : „7 Noiembrie“, uzina mecanică de material rulant, I.S.C.M. etc. Desigur că despre această „cultură a muncii“ s-ar putea scrie zile în șir. Ne oprim însă aici. Anul acesta, colectivul Uzinei „Electroputere“ se înscrie cu o valoroasă inițiativă : „FIECARE INGINER SA REZOLVE ANUAL O PROBLEMA TEHNICA IN AFARA SARCINILOR DE SERVICIU“, inițiativă pe care biroul Consiliului județean al sindicatelor o va generaliza, în cadrul tuturor întreprinderilor din județ. Fișa specialistului întocmită în toate unitățile economice va oglindi fidel contribuția adusă de fiecare cadru tehnico-economic în soluționarea problemelor tehnice ce le ridică viața, activitatea cotidiană. Pe aceleași coordonate, vizînd cu mai mare evidență impulsionarea activității de inovații, trebuie consemnat concursul organizat de către biroul executiv al Consiliului județean al sindicatelor între cercurile inovatorilor din județ, pe filonul unui regulament cu obiective demne de menționat: creșterea numărului inovatorilor, al inovațiilor, sporirea eficienței economice a acestora, reducerea importului, creșterea exportului, diminuarea consumurilor specifice de materiale, îmbunătățirea calității produselor etc. Pe baza studiilor și analizelor efectuate în cadrul unităților economice, a inițiativei Consiliului municipal Craiova sindicatelor, a acțiunilor întrealprinse de unele comitete ale sindicatelor din județ, Consiliul județean s-a angajat să genereze o asemenea emulație în mișcarea inovatorilor, încît să se soldeze cu creșterea numărului inovatorilor, iar la sfîrșitul anului 1970 județul Dolj să aibă în toate unitățile economice cel puțin doi inovatori la 100 de salariați, eficiența economică să sporească cu 15 la sută, realizîndu-se astfel o economie postcalculată de 28 milioane lei, ca urmare a inovațiilor și invențiilor aplicate. Ce înseamnă aceasta ? înseamnă înainte de toate că „TEHNECO — DOLI ’70“ trebuie să facă din problemele producției o preocupare cotidiană a mii de creatori ai valorilor materiale și spirituale ale județului, incit aceștia să fie la zi cu realizările tot mai spectaculoase ale științei și tehnicii contemporane ; să întregească cultura tehnică, experiența, spiritul novator, specializarea tot mai adîncă a fiecărui vis din sfera producției, să-i amplifice receptivitatea pentru tot ceea ce este nou, condiționînd favorabil procesul complex al actului creator. Amintim că din cele 69 manifestări cu termene scadente s-au ținut 64. De pildă, pentru cunoașterea permanentă a noutăților au fost prezentate 170 conferințe tehnice ; la universitatea muncitorească s-au organizat două cursuri tehnice privind „Metode noi in tehnica măsurării" și „Probleme de radiotehnică și televiziune“, iar gazeta de uzină „Electroputere“ a deschis o rubrică „Propaganda tehnică“. Unele cabinete tehnice editează lunar buletine de informare tehnico-documentară. In municipiul Craiova, la marile întreprinderi, s-au organizat 18 sectorate tehnico-economice. La nivelul municipiului Craiova a fost organizat lectoratul cu trei cursuri (energetica industrială , noutăți în construcția de mașini agricole și metode noi in construcții civile și industriale. Se țin tot mai des referate și simpozioane, convorbiri pe teme tehnice, concursuri „Cine știe meserie, cîștigă“, sesiuni tehnico-științifice etc. Sindicatele și comitetele de direcție pot veni în sprijinul inovatorilor și raționalizatorilor, organizînd bine activitatea cabinetelor și a bibliotecilor tehnice. Dotarea acestora cu literatură de specialitate, traducerea și difuzarea unor lucrări, selectarea din noianul de probleme pe cele care interesează cel mai mult, organizarea unor cursuri pentru învățarea de limbi străine, iată doar unele din problemele care trebuie să stea în centrul preocupării de viitor. Dintr-un control făcut la cîteva întreprinderi din județul nostru, reiese că majoritatea studiilor ce se fac revin inginerilor din compartimentele de organizare. Cu privește restul specialiștilor din celelalte sectoare, aceștia sunt antrenați în mică măsură la munca de concepție, la soluționarea unor probleme care se ridică. In timp ce mașini și utilaje de înaltă productivitate aduse din import stau nefolosite, rentabilitatea unor produse scade, beneficiile ce se obțin la 1000 lei fonduri fixe sunt reduse sau chiar în scădere, la unele unități cadre valoroase de specialiști se ocupă de probleme de dispecerat etc, fără a interveni să vadă evoluția în perspectivă a unor indicatori de plan și măsurile ce trebuie luate pentru influențarea lor favorabilă. Aproape în toate întreprinderile există aspecte în care gîndirea tehnică nu este și economică în același timp , cadrele de economiști, și așa puține la număr, nu sunt antrenate în rezolvarea unor probleme ce le revin. Rolul primordial al inițiativei se definește nu atît de a-l situa pe inovator în rolul de consumator, de beneficiar al investiției de inteligență, măsurînd în timp de studiu asimilarea unor noi valențe spirituale, ci în considerabilă măsură trebuie să-l stimuleze în a da valori de primă mărime, care tot atît de bine trebuie să confirme potențe importante în inventivitate. Ce impune aceasta sindicatelor ? Evident, înainte de toate, elocvente dovezi de competență, spirit inventiv și abnegație în muncă, investigații ample, cu simț de perspectivă, eforturi pentru autodepășire. Este cerința stringentă pentru un ritm de muncă perfect sincronizat cu ritmul întregii țări, către o dinamică de un fel inedit, către o vitalitate a județului, de dimensiuni nemaicunoscute pînă acum. Sîntem vital interesați în aceasta. Ceea ce trebuie înțeles mai cu deosebire este că inginerul, economistul, în etapa actuală, cu multiplele și complexele probleme pe care producția modernă le ridică cotidian, nu se mai pot erija in rolurile de cunoscători, care de pe această poziție parlamentează in fața unui auditoriu inert. Ei trebuie să devină promotorii și formatorii unei gîndiri tehnice, creatoare, muncitorilor și tehnicienilor din a sfera unde-și desfășoară activitatea. Și ceea ce trebuie să primeze în această activitate, să fie puterea exemplului personal, fapta care să marcheze, princonținutul și structura sa, o nouă etapă calitativ-superioară. Ei sunt solicitați, așadar, nu numai pentru o demonstrație a cunoștințelor teoretice și practice de care dispun, ci în primă Instanță să născocească, să fie mereu și mereu in căutarea noului, să împingă progresul material și spiritual înainte, antrenîndu-i și pe alții într-o asemenea direcție. In competitivitatea internațională nu mai este suficient să luăm ca termen de comparație realizările din cutare sau cutare țară, care sînt supuse unui ritm de uzură morală foarte rapidă, ci să cunoaștem chiar tendințele cele mai avansate, să le comparăm cu descoperirile noastre și să alegem soluțiile cele gurîndu-se mai eficiente. Asiaceastă reconsiderare in conceperea rolului inginerului, al specialistului, dimensiunile activității inovatorice, vor căpăta, firește, dintr-odată altă configurație, alte proporții , caracteristice pentru etapa actuală de făurire a societății socialiste dezvoltate. Or, acest multilateral progres pretinde concentrarea în mișcarea inovatorică a unui mult mai mare număr de persoane, o dinamică a pasiunilor către tehnică cu atribute tot mai înalte Este, așadar, o datorie de onoare a fiecărui cadru tehnic, de a se autodepăși permanent, integrîndu-se cu o înaltă răspundere în lupta pentru îndeplinirea tuturor angajamentelor pe care Comitetul județean de partid le-a luat în acest ultim an al cincinalului în întrecera cu celelalte organizații județene de partid din țară și traducerea în viață a hotărîrilor Conferinței Consiliului județean al sindicatelor Dolj. ACTIVITATEA INOVATORICA EXPRESIE A VALORIFICĂRII COMPLEXE A INTELIGENTEI Casa de ajutor reciproc de pe lingă Cooperativa „Arta populară** Craiova, declară nulă ștampila C.A.R. care s-a pierdut, cu ocazia mutării, în luna septembrie 1969. TNATNT0 30 - VI — 1970 FOTBAL: „U“ Craiova—Dinamo București 1-1 (1-0) . Usturătoarea lecție de pe „Central“ O victorie asupra dinamoviștilor bucureșteni ar fi valorat infinit mai mult decât cele două puncte pierdute duminică pe propriul teren, despre care și uitasem că se mai numea și... „San-Siro“. Victoria pe care o speram ar fi avut multiple efecte i in primul rînd ar fi schimbat impresia întregii opinii sportive a țării : în altă ordine de idei, o astfel de împlinire ar fi readus încrederea de altă dată in rîndul „tifonilor“ craioveni pentru echipa lor. Să revenim la meci : prin urmare, Universitatea a pierdut cu 1—2 (1—0). Comentînd rezultatul, unii pretind că înfrîngerea aceasta s-a produs in repriza secundă, cînd dinamoviștii au egalat și apoi au luat conducerea. Noi înclinăm să fim, însă, cu totul de altă părere și anume că, meciul s-a pierdut în primele 45 de minute. Iată doar cîteva din argumentele noastre : In primele 45 de minute ale partidei, formația studențească a fost mai bună din toate punctele de vedere, dominînd cu autoritate un adversar care a depus remarcabile eforturi pentru a rămîne cu mai puțin „șifonat“. Cu acest prilej a reieșit limpede pentru toată lumea faptul că atîta timp cu toți jucătorii craioveni au rezistat fizic, echipa studențească a făcut ce a vrut pe teren, dar numai pe ce trebuia nu a știut să insiste. Răsfoind notițele din carnet, am desprins nu mai puțin de șapte mari ocazii ratate de jucătorii craioveni. Dacă din acestea ar fi fost concretizate două sau de ce nu chiar trei, cu totul altul ar fi fost rezultatul final. Superioritatea de un singur gol înscris de Oblemenco în min. 16 cu con-B Universitatea Craiova — Dinamo București : 1—2 (1—0) . Au înscris : Oblemenco (16), Deleanu (65) și Dumitrache (32) BStadion „Central“: aproximativ 20 000 de spectatori ES Raport de cornere 9—3 pentru „U“ 1ș A arbitrat bine : P. Sotir g UNIVERSITATEA : Oprea 6/6 — Niculescu 6/6, Mincă 7/6, Deselnicu 8/8, Birlan 7/7 — Strîmbanim 9/9 — Ivan 9/9 — Martinovici 8/8, Neagu 7/6, (Niță 4/3), Oblemenco 5/6, Bălan 4/4. (Prima notă aparține antrenorului Ștefan Coidum) și DINAMO : Andrei — Cheran, Lică, Nunweiller, Dinu, Deleanu — Sâlceanu, Radu Nunweiller — Pîrcălab, Lucescu, Dumitrache, Haidu (Both), cursul lui Neagu și Nșălan s-a dovedit, prin urmare, destul de subțire și neconsistentă. Ce s-a întîmplat după pauză ? După cîteva minute de la reluare, timp în care studenții au continuat să ne amintească de prima repriză, o parte dintre jucătorii craioveni au căzut fizic, ieșind din ritm. Exceptînd pe Martinovici, restul înaintării s-a prăbușit iremediabil. Au urmat imediat Niculescu și, către final (explicabil față de eforturile depuse) , lui. Schimbările operate in echipă n-au putut ameliora cu nimic situația, întrucît Niță s-a dovedit mult inferior lui Nelu pe care l-a înlocuit, iar Tată, nu mai putea face nimic, petru că meciul se jucase. De fapt, Niță a făcut duminică un veritabil antijoc, care sperăm că n-a rămas neobservat, fiind coautor al golului ce a marcat victoria dinamoviștilor. In această parte a jocului, Dinamo, echipă matură, cu atîtea autentice valori componența sa, nu s-a lăsat nuînvitată prea mult să sesizeze și, bineînțeles, să profite de slăbiciunile și geșelile echipei craiovene. Jucătorii oaspeți, ieșind tot mai des pe contraatac, au reușit să înscrie de două ori, tocmai pe greșeli elementare ale cîtorva fotbaliști de la „U“. Prima oară, în min. 65, profitînd de o greșită ieșire la intercepție a lui Niculescu, Deleanu a șutat de la 20 de metri și mingea a intrat în colțul porții, surprinzînd neatent pe Oprea. Al doilea gol a dezvăluit o suită de greșeli : o minge pierdută ei pilărește de Niță ajunge la Dumitrache care pleacă, solitar — Inițial fără șanse — spre poarta lui Oprea. In cursa aceasta de la centrul terenului Dumitrache se întîlnește cu Deselnicu pe care-l dezechilibrează (!?) dribleză pe Mincă (nedublat de nimeni) și, nemaiavind ce face... execuă pe Oprea : 2—1 pentru Dinamo și meciul e jucat... C. GHEORGHE CINEMAI „Patria“ (telefon 13850), Ulmul , SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină, orele 20,30. „Central“ (telefon 14029), filmul : ACȚIUNEA „VULTURUL” orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină orele 20,30. „30 Decembrie“ (telefon 31080), filmul : FECIOARA CARE-MI PLACE, orele 11 , 15 ; 17 ; 19. La grădină, orele 20,30, filmul VIVA MARIA. „23 August“ (telefon 14448), filmul : SPLENDOARE IN IARBA, orele 10,45 ; 16,30 ; 18,30. La grădină, orele 20,30, filmul : EL DORADO. „Tineretului" (telefon 12223), filmul : EXPLOZIE IN MUNȚI, orele 10 , 16—20 în continuare, 1,8 Mai“ (telefon 14235), filmul : RISCURILE MESERIEI, orele 16— 20 în continuare. La grădină, orele 20,30, filmul : ÎN UMBRA COLȚULUI. „Arta“ — Calafat, filmul CRĂCIUN CU ELISABETA. „30 Decembrie“ — Băilești, filmul : CAVALERII AERULUI. „Victoria“ — Segarcea, filmul : ASTERIX ȘI CLEOPATRA. „8 Mai“ — Filiași, filmul : ANCHETATORUL DIN UMBRA, m MARȚI 30 IUNIE 18.00 Deschiderea emisiunii: Microavanpremiera. 18.05 Profesorul nostru. 18.45 Beethoven — Permanențe peste veacuri. 19.15 Anunțuri publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul se seară. Seară de teatru, ",Baltagul" 20.15 de Mihail Sadoveanu. 21.55 Ziua Invățătorului. Omagiu celor 200 000. Reportaj TV. 22.15 Muzi Corama TV. 22.45 .Memorial de ziaristică“ de Perpessicius și„Lampa lui Diogenes“ de Ștefan Augustin Doinaș. Cronici literară de Valeriu Râpeanu. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.1) închiderea emisiunii. 41 Cooperativa „Arta Incălțămintei Craiova strada România Muncitoare nr. 136 primește pentru Calificare tineri între 14—18 ani din raza județului Dolj în meseriile: — cizmar tălpuitor; — richiuitor. Informații suplimentare la telefon 13760. Întreprinderea legume fructe in Județul Dolj recrutează candidați pentru concursul de admitere în meseria de preparator conserve legume-fructe, calificare ce se va face prin ucenicie la locul de muncă la complexul I.L.F. din comuna Cernele. înscrierile se fac la biroul personal al I.L.F., județul Dolj din Craiova, strada Unirii nr. 154. Se primesc băieți și fete din orașul Craiova și comunele ce aparțin de municipiul Craiova, de preferință Cernele. Examenul se va ține între 1—15 iulie 1970, fiind admiși absolvenți ai școlii generale de 8 ani în vîrstă de 15—18 ani. CONSILIUL POPULAR JUDEȚEAN DOLJ COMITETUL EXECUTIV LISTA cu prețurile stabilite la legume și fructe Nr. Produsul UM Calitate Preț eteri. Preț plafon ori de contract de vînzare cu amănuntul I. Castraveți kg ex. 1-9 ® 2-80 I 1,50 2,20 IX 1,15 1,70 а. Cartofi timpurii și de 1 1’01l 1,60 var» kg. îl 0,75 1,25 3. Cartofi spălați kg. 1 - 1,75 NI - 1-40 4. Conopidă kg. ex. 2'70 4 00 I 2,00 3,00 NI 1,30 2,00 5. Ceapă verde cu tijarete kg. zată maxim 10 cm. de la I 1,50 2-30 bulb 11 • l’l* 1,75 б. Dovlecei mijlocii kg. i 0,60 1,00 NI 0,40 0,75 7. Dovlecei mari kg. uică 0,30 0,50 8. Fasole verde fideluță și grasă kg. unică 2,00 3,00 0. Fasole verde alte soiuri kg. unică 1,40 2,00 10. Morcovi din săritură kg. I 1,00 1,50 N 0,60 1,00 N. Roșii kg. ex. 3,80 5,60 I 3,20 4,80 H 2,15 3,35 13. Varză albă kg. ex. 0,65 1,10 I 0,50 0,90 n 0,33 0,60 13. Cirește pietroase exclusiv kg. ex. 3,25 5,00 «oiurile Boambă de Cot I 2 5# 3,80 nari și Germersdorf II 1,00 3.00 14. Cireșe nepietroase kg. ex. 2,60 4,00 I 2,00 3,25 NI 1,50 2,40 15. Vișine kg. ex. 3,90 6,00 I 3,00 4,80 NI 2,25 3,60 16. Pere de vară gr. C soiuri kg. I 1-MS’80 superioara II !•“ 200 17. Pere de vară gr. C rest kg. I 1,25 aoo soiuri nr.95 1,6« Prețurile intră în vigoare: cumpărarea la data de 1 iulie 1970, ora zero j vînzare« la data de 2 iulie 1970, ora zero, cu excepție la cartofi, castraveți și roșii la care vînzarea intră în vigoare la data de 3 iulie *.c., ora zero, întreprinderea de industrie locală metal- lemn Craiova Pentru sesiunea de examene din 7 iulie 1970, recrutăm absolvenți ai școlii generale de 8 ani pentru școlarizare prin ucenicie la locul de muncă pentru următoarele meserii : m strungari — 12 locuri — cu durata de școlarizare de 3 ani ; B lăcătuși-mecanici — 10 locuri — cu durata de școlarizare de 3 ani; B matrițeri — 20 locuri — cu durata de școlarizare de 3 ani ; B tîmplari mobilă — 30 locuri — cu durata de școlarizare de 3 ani. MAGAZINELE UNIVERSALE ȘI DE SPECIALITATE APARȚINÎND COOPERAȚIEI DE CONSUM DISPUN DE UN SORTIMENT VARIAT DE CONFECȚII, TRICOTAJE p.a.a., LENJERIE PENTRU BARBAȚI ȘI COPII, PANTOFI ȘI SANDALE DE VARA. Întreprinderea de construcții pentru irigații prin cooperare, cu sediul in comuna Dubuleiji, județul Dolj angajează imediat: • excavatoriștii • șoferi macaragii; • electricieni auto. Se beneficiază de sporuri și indemnizații de șantier. Informatii suplimentare se pot obtine la telefon 27—Dabuleni CONSILIUL POPULARn •MfiTar — Conform regulamentului de organizare și funcționare a cimitirelor (Ungureni, Sineasca și Dorobănția), concesionarii de locuri pentru morminte sînt obligați ca, pînă la 1 august 1970, să se prezinte la sediul întreprinderii de gospodărie orășenească Craiova, strada Mihai Viteazu nr. 6, în vederea luării în evidență a titlurilor de folosință asupra locurilor de veci ce se dețin. Toți beneficiarii titlurilor de folosință a locurilor de veci au obligația de a întreține terenul respectiv conform regulamentului (curățenie de buruieni, plăci de identitate, îngrădire, etc.). In caz contrar, conform articolului 30 din regulamentul de organizare și funcționare, vor pierde dreptul de folosință asupra locului de veci respectiv, începînd cu data de 1 august 1970. B electricieni L.D.E. b electricieni constructori de mașini electrice B electricieni constructori aparate electrice a electricieni Întreținere și reparații b lăcătuși in industria construcțiilor de mașini , strungari , frezori, rabotori, mortezori , sculeri universali , tinichigii. Se primesc absolvenți ai școlilor generale avînd virsta pînă la 18 ani (Împlinit in perioada 1 ianuarie — 31 decembrie 1970) din județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Vîlcea și Olt. înscrierile se fac pină la 5 iulie 1970 la secretariatul școlii din str. Electroputere nr. 13, telefon 122X8. Informații suplimentare la adresa de mai sus. Examenul de admitere se tine Intre 5—14 iulie 1970. la publicitate PIERDERI Pierdut legitimație serviciu și repartiție de apartament pe numele VIȘAN M. CONSTANTIN. Se declară nule. (496) Pierdut geantă cu următoarele acte e bloc contracte pentru animale seria 1727 la 1776, neîntrebuințate, adeverința nr. 2812 preluare 2 porci cu 405 kg, adeverința nr. 2814 preluare 3 oi cu 162 kg, adeverința nr. 2811 preluare 18 oi cu 713 kg. Se declară nule. Costina Mihai, sat Căciulatu, județul Dolj, achizitor Industria cărnii Craiova. (497) Pierdut legitimație serviciu U.R.A. Craiova, numărul 1759, pe numele BURADA ION. Se declară nulă. (514) VINZARI-CUMPARARI Vînd „Moskvici“ 403, perfect. Str. Brazda Novac, bloc A 13, scara I, apartamentul 11, loct. (515) MUNICIPIUL CRAIOVA *•••