Inainte, iulie 1970 (Anul 27, nr. 7875-7901)
1970-07-10 / nr. 7883
Comitetul Central al Partidului Comunist Român a examinat problemele legate de calamitățile naturale din primăvara acestui an, cauzate de inundațiile fără precedent care au afectat o mare parte a teritoriului țării, au lovit grav numeroase orașe și sate, întreprinderi industriale, șantiere de construcții, unități socialiste din agricultură, întinse suprafețe agricole cultivate, locuințele a zeci de mii de cetățeni, provocînd mari daune economiei naționale, precum și victime în rîndul populației. Plenara aprobă în întregime activitatea depusă de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român în această perioadă de grele încercări pentru poporul nostru, măsurile luate pentru salvarea avutului obștesc și al cetățenilor, a vieților omenești, pentru sprijinirea sinistrate, înlăturarea populației urmărilor calamităților și normalizarea activității economice social-culturale. Plenara apreziiază că acțiunile energice inițiate și desfășurate sub directa îndrumare a conducerii de partid și de stat, prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, în mijlocul populației din zonele sinistrate și amenințate de ape, măsurile concrete stabilite cu acest prilej, vasta activitate organizatorica și politică desfășurată de organele de partid, de stat și obștești pe plan local au asigurat mobilizarea unor uriașe mijloace materiale și forțe umane pentru apărarea împotriva inundațiilor și înlăturarea consecințelor acestora. Comitetul Central al Partidului Comunist Român dă înaltă apreciere dîrzeniei, abenegației și eroismului cu care clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, întregul nostru popor — români, maghiari, germani, și de alte naționalități — au răspuns partidului, înfruntînd chemării forțele dezlănțuite ale naturii, și-au unit eforturile pentru a învinge greutățile și a asigura salvarea avutului națiunii noastre socialiste. Se bucură de prețuirea unanimă a poporului activitatea neobosită, pătrunsă de spiritul unei înalte conștiințe și responsabilități politice, desfășurată de comitetele de partid județene, municipale, orășenești și comunale, de organizațiile de bază și întregul activ al partidului care s-au situat în fruntea luptei pentru apărarea împotriva revărsărilor de ape și înlăturarea distrugerilor provocate de acest cataclism. Se cuvin evidențiate eforturile neprecupețite ale minunatului nostru tineret — vlăstar viguros al poporului — ale maselor largi ale femeilor din întreaga țară, care au adus o uriașă contribuție la înfrîngerea stihiilor naturii și la intrarea în normal a vieții sociale. Armata patriei noastre, făcînd dovada unui fierbinte patriotism, a fermității, dăruirii și spiritului de sacrificiu în acțiune, și-a făcut pe deplin și în mod exemplar datoria în salvarea bunurilor și a vieților omenești, cîștigindu-și recunoștința și prețuirea întregii țări ; alături de armată, au dat pilde de curaj și eroism gărzile patriotice și unitățile de pregătire militară a tineretului. Datorită eforturilor unite ale întregului popor, muncii sale neobosite, desfășurate sub conducerea partidului, a fost posibil să fie preîntâmpinate distrugeri materiale și pierderi de vieți omenești încă și mai mari, să fie zăgăzuite apele pe întinderi imense ale cursului Dunării și rîurilor interioare, să se asigure desfășurarea normală a vieții economice și sociale. . S-a demonstrat astfel încă o dată, și cu o deosebită forță, indestructibila unitate dintre partid popor, faptul că poporul nosșitru răspunde ca un singur om la chemările Partidului Comunist Român, că ei urmează și înfăptuiește cu fermitate și nețărmurită încredere linia partidului. Intr-o atmosferă de înaltă solidaritate socialistă, populația întregii țări s-a aflat alături de oamenii muncii din județele calamitate, sprijinul său constituind un ajutor de preț la refacerea gospodăriilor sinistrate. In condițiile acestor dramatice evenimente, s-au manifestat cu toată forța vitalitatea orînduirii noastre socialiste, capacitatea ei de a face față oricăror greutăți, minunatele virtuți morale ale națiunii noastre socialiste, coeziunea ei social-politică, prietenia trainică și unitatea monolitică a poporului român și naționalităților conlocuitoare, hotărîrea lor neclintită de a-și apăra cuceririle dobindite, de a păși viguros înainte, sub conducerea partidului nist, pe drumul ce l-au comitales, drumul socialismului și comunismului. • Plenara dă o înaltă prețuire activității neobosite, eforturilor susținute ale oamenilor muncii pentru refacerea întreprinderilor industriale, unităților agricole, căilor de comunicații, locuințelor și edificiilor social-culturale lovite de calamități. Totodată, plenara apreciază în mod deosebit inițiativa oamenilor muncii din întreaga țară de a livra peste plan cantități sporite de produse necesare economiei naționale, exportului, aprovizionării populației. Comitetul Central cheamă muncitorii, inginerii, tehnicienii, țărănimea cooperatistă, populația întregii țări să răspundă cu elan acestei inițiative, să dezvolte larg întrecerea socialistă, munca patriotică pentru a da țării produse tot mai multe, a spori necontenit avuția națională. Comitetul Central al Partidului Comunist Român adresează calde mulțumiri clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, oamenilor muncii de toate naționalitățile, bărbaților și femeilor, vârstnicilor și tinerilor, bravilor militari forțelor noastre armate, membrilor gărzilor patriotice și ai formațiilor de pregătire militară a tineretului, activiștilor de partid, de stat, ai Uniunii Tineretului Comunist și sindicatelor, tuturor celor care, cu hotărîre și neînfricare, au înfruntat urgia apelor, nu precupețesc eforturile pentru a înlătura urmările calamităților, pentru a asigura bunul mers al întregii activități economice și sociale. In această perioadă de grele încercări, poporul nostru s-a bucurat de solidaritatea și sprijinul popoarelor din țările socialiste, din zeci și zeci de țări ale lumii, din partea a numeroase partide comuniste, muncitorești și democratice, organizații de masă și obștești, a multor șefi de state, personalități politice, organizații internaționale, a unor firme și unități economice străine, a numeroși cetățeni din diferite state. Merită relevate simpatia și sprijinul exprimate în aceste zile de către cetățenii străini originari din România. Poporul nostru vede în toate acestea o expresie a puternicelor legături internaționale ale României socialiste, a simpatiei și sprijinului de care se bucură țara noastră pe arena internațională, a prețuirii acordate politicii sale externe constructive. In numele întregului nostru popor, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român exprimă profundele sale mulțumiri tuturor statelor, partidelor, organizațiilor obștești, persoanelor, întreprinderilor care au trimis mesajele lor de compasiune, simpatie și solidaritate, au acordat sprijin populației sinistrate. Calamitățile naturale au provocat mari pagube economiei naționale, au distrus imense valori create de oamenii muncii, avutul unui mare număr de cetățeni, dar stă în puterea poporului nostru să refacă tot ceea ce a fost distrus, să asigure mersul ascendent al economiei naționale, realizarea programului trasat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român. Faptul că, în ciuda unor mari greutăți, s-au putut realiza și depăși prevederile planului de stat pe primul semestru al acestui an, că în întreaga țară au fost repuse în funcțiune într-un termen scurt cea mai mare parte a unităților economice afectate de inundații dovedește superioritatea economiei noastre socialiste, dinamismul ei, capacitatea de a-și mobiliza imensele resurse în slujba nevoilor întregii societăți. Toate acestea constituie, de asemenea, o vie expresie a forței inepuizabile de creație și dăruire pe care o au oamenii muncii eliberați de orice exploatare și asuprire, care întrunesc atît calitatea de producători, cit și de proprietari ai mijloacelor de producție, de stăpîni ai țării, muncind cu abnegație și hotărâre pentru propășirea patriei. Chezășia lichidării depline a greutăților apărute este mobilizarea generală a eforturilor poporului nostru, munca asiduă a clasei muncitoare, a țărănimii, intelectualității, a fiecărei familii, a fiecărui cetățean al patriei, a tuturor colectivelor din întreprinderi, unități agricole socialiste, șantiere de construcții, transporturi, din toate orașele și satele. Comitetul Central al Partidului Comunist Român adresează muncitorilor, țărănimii, intelectualității, tineretului patriei, întregului popor român chemarea de a-și mobiliza în continuare eforturile, energia și elanul, de a intensifica munca patriotică, activitatea constructivă, pentru ca încă în cursul acestui an să fie focitite rănile pricinuite de inundații, să fie recuperate în întregime pagubele suferite de economia națională, să se asigure îndeplinirea integrală a planului producției industriale, obiectivele stabilite în agricultură și celelalte prevederi ale planului de stat pe 1370. Vom crea astfel toate condițiile în vederea realizării, în spiritul hotărârilor Congresului al X-lea, a programului privind dezvoltarea economică și social-culturală a țării în următorul plan cincinal. In industrie să asigurăm creșterea mai accentuată a producției, livrarea unui volum sporit de mărfuri la export și la fondul pieței. Trebuie ca în timpul cel mai scurt toate în primăvara înlăturarea treprinderile care au suferit de pe urma inundațiilor să lucreze la întreaga capacitate și sa recupereze pierderile suferite. Salariații întreprinderilor industriale din întreaga țară trebuie să depună eforturi sporite, să dezvolte larg munca patriotică pentru producerea peste prevederile planului a unui volum sporit de produse, folosirea integrală a capacității de producție, punerea în valoare a resurselor interne, creșterea mai accentuată a productivității muncii, îmbunătățirea calității produselor, diminuarea costului investițiilor, micșorarea duratei de execuție a lucrărilor, sporirea beneficiilor. Ministerele, consiliile populare, conducerile centralelor industriale, ale întreprinderilor, șantierelor de construcții să ia măsuri hotărîte pentru combaterea oricărei risipe și asigurarea de economii la materiile prime, materiale, combustibili, pentru reducerea generală a cheltuielilor materiale și diminuarea prețului de cost. O atenție specială să se acorde creșterii producției de materiale de construcție, folosirii intense în acest scop a resurselor locale din fiecare județ. Acolo unde este necesar, colectivele întreprinderilor, ale șantierelor de construcții să muncească peste programul de lucru și în zilele de sărbătoare în vederea îndeplinirii și depășirii sarcinilor de pian. Plenara Comitetului Central cheamă colectivele tuturor întreprinderilor să-și mobilizeze eforturile pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor prevăzute la export pentru anul 1370. In agricultură să obținem o creștere substanțială a producției vegetale și animale, astfel încît aprovizionarea populației cu produse agroalimentare, a industriei cu materii prime să fie asigurată în condiții normale. în acest scop, în zonele care au fost cavitate să se recupereze pierderile provocate, să se acționeze energic pentru scoaterea tuturor terenurilor de sub ape, pentru însămînțarea lor cu culturi adecvate pentru obținerea unor cantități cît mai mari de produse în toate unitățile agricole. Cea mai mare grijă să se acorde refacerii fermelor și adăposturilor de animale distruse de ape, asigurării furajelor necesare pentru iarnă. Organele agricole, unitățile agricole socialiste, țărănimea muncitoare, toți lucrătorii de pe ogoare trebuie să asigure recoltarea în condiții optime a păioaselor, însămințarea cu culturi duble a unor suprafețe cît mai întinse — îndeosbi cu porumb] legume și furaje —, efectuarea tuturor lucrărilor de întreținere, creșterea efectivului de animale și a producției animaliere, realizarea și depășirea livrărilor la fondul central de produse agricole. rească Va trebui să se urmăcu toată perseverența realizarea investițiilor și a construcțiilor prevăzute in planul de stat, în transporturi și comunicații trebuie să se asigure în cel mai scurt timp restabilirea definitivă a tuturor șoselelor, căilor ferate și podurilor avariate, a tuturor instalațiilor de telecomunicații. O atenție deosebită trebuie acordată refacerii întregului fond de locuințe afectate de calamități, realizării tuturor apartamentelor prevăzute in planul de stat pe anul 1970. Se impune, de asemenea, să se ia măsuri pentru refacerea școlilor, spitalelor și a celorlalte unități social-culturale afectate, a unităților comerciale și de servicii, pentru amenajarea edilitar-gospodărească a orașelor și satelor lovite de calamități. Plenara a hotărît ca, în cadrul aplicării programului național privind gospodărirea rațională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigații, îndiguiri și desecări, să se intensifice acțiunile în vederea apărării centrelor populare și obiectivelor economice împotriva unor mi inundații. In acest scop, ministerele, consiliile populare, conducerile centralelor economice, ale unităților agricole socialiste trebuie să stabilească de urgență lucrările suplimentare care se impun pentru ocrotirea terenurilor agricole, orașelor și satelor, întreprinderilor, tuturor unităților economice. O atenție deosebită trebuie acordată ridicării de baraje pentru regularizarea cursurilor apelor, consolidării și supraînălțării digurilor existente, construirii de noi diguri în zonele predispuse la inundații, extinderii împăduririlor și lucrărilor îndreptate împotriva eroziunii solurilor. Trebuie ca fără întîrziere să se ia măsuri concrete în fiecare județ și în fiecare localitate pentru stabilirea și eșalonarea lucrărilor, efectuarea lor în ritm intens, precum și pentru supravegherea și întreținerea digurilor și a tuturor lucrărilor hidrotehnice. In această vastă activitate, care se sprijină pe imense eforturi materiale și financiare făcute de stat, rolul hotărâtor îl au munca efectiva a tuturor cetățenilor, participarea lor, prin muncă patriotică, la realizarea digurilor și a celorlalte lucrări pentru preîntîmpinarea inundațiilor. De asemenea, locuitorii orașelor și satelor afectate, fiecare familie a cărei locuință a avut de suferit trebuie să depună toate eforturile pentru reconstrucția zonelor și locuințelor sinistrate. Comitetul Central adresează organizațiilor de partid de la orașe și sate, activului de partid, comuniștilor din întreaga țară, chemarea de a se situa permanent în fruntea acțiunii de reconstrucție pentru depășirea greutăților provocate de inundații, pentru a asigura mersul neabătut înainte al societății noastre socialiste. Așa cum în zilele inundațiilor s-au aflat acolo unde se cerea mai mare încordare a forțelor, o mai multă abnegație și inventivitate, tot astfel comuniștii, activul de partid să mobilizeze printr-o neobosită muncă politică și organizatorică, prin puterea exemplului personal, pe toți oamenii muncii în vasta activitate constructivă pe toate fronturile construcției economice și sociale. Comitetul Central cheamă membrii Uniunii Tineretului Comunist, întregul tineret patriei să ia parte activă la acaltivitatea de refacere, să muncească efectiv pe șantierele de construcție, să sprijine întreprinderile producătoare de materiale de construcții, activitatea de recoltare în unitățile agricole socialiste. Comitetul Central al Partidului Comunist Român își exprimă convingerea că, unindu-și tot mai strîns rîndurile în jurul partidului, clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, toți oamenii muncii — români, maghiari, germani și de alte naționalități — nu vor precupeți nici un efort în lupta pentru reconstrucție, pentru îndeplinirea integrală a planului de dezvoltare a economiei naționale pe anul 1970, creînd premise trainice realizării programului trasat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român — programul dezvoltării viguroase a economiei, științei și culturii, al ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc, al făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Cu privire la inundațiile din acestui an, la măsurile pentru efectelor acestor calamități WB&SMIT: „Patria“ (telefon 13350), filmul: SALARIUL GROAZEI, orele 0 , 11,30 ; 15 , 17,30 , 20. La grădină, orele 20,30. „Central“ (telefon 14029), filmul: CE NOAPTE BĂIEȚI ! (numai la grădină, orele 20,30). „30 Decembrie" (telefon 31080), filmul : MISTERIOSUL X DIN COSMOS, orele 15 , 17. 19. Matineu, orele 11 și la grădină, orele 20,30, filmul : GOANA DUPĂ AUR. „23 August» (telefon 14413), filmul : ASTA SEARA MAGISTREZ, orele 10,45 ; 14,30 — 20,30 Cooperativa de consum PODARI angajează urgent gestionar și vinzător la magazinul alimentar cu autoservire din comuna Podari igilBBjB BBBIBiaS9Bfl iBI în continuare. La grădini, orele 20,30. „Tineretului" (telefon ’.2228), filmul : URMĂRIREA, orele 10 . 14—20 în continuare. „8 Mai" (telefon H285), filmul : FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ, oarele 16—20 în continuare. La grădină, orele 20,30, 232iHUB m ± i1B Expoziția de pictură MARIA BUDEANU, deschisă în sala Centrului de cercetări al Academiei. n m VINERI 10 IULIE 18.00 Deschiderea emisiunii. • Microavanpremiera. Actualitatea in economie. Start în viitorul cincinal. 18.20 Teleglob. Japonia văzută de Ioan Grigorescu, Intre Tokio și Hiroșima. 18.45 Turism— vacanță 70. 10.00 Reflector. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film artistic. Un oarecare Bocea. 21.50 Mai aveți o întrebare ? Dialog cu știința. 22.40 Invitata noastră. Recital între două trenuri : Julie Saget. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii. wmî Mirșm BUCUREȘTI VINERI 10 IULIE DIN PROGRAMUL I 10.00 Cîntă Hinca Cerbacev. 10.10 Curs de limba spaniolă. Ciclul III, secția a 22-a. 10.30 Pas I. M. B. Centrul de calcul al Ministerului Comerțului Interior angajează pentru filiala Craiova : • Operatori mașini perforat, verificat, tabelat, cu îndeplinirea condițiilor de studii și stagiu; • Tineri până la 25 ani, cu studii medii, domiciliați in orașul Craiova, pentru formare, ca: operatori mașini de calcul prin curs de calificare. Cererile se vor depune pînă la data de 15 iulie 1970 la Direcția comercială județeană ’al j. str. Unirii nr. 82. ; IN AINTE tel muzical. 11.05 Recital de operetă. Cleopatra Melidoneanu. 11.15 Piese instrumentale. 11.30 De toate pentru toți... turiștii. 11.45 Sfatul medicului. Razele solare și sănătatea copiilor. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Cîntă Gianni Morandi. 12.25 Știința la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară de Nicolae Kirculescu. 13.45 Melodii populare. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Cîntece populare interpretate de Vie Bulgara. 15.00 Roza vînturilor. 15.25 Compozitorul săptăminii — Henry Purcell. Fragmente din opera Crăiasa zînelor. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 George Niculescu-Basu interpret al cîntecului popular. 16.30 Tribuna radio. 16.45 Muzică de promenadă. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Tineri interpreți de muzică populară : Ileana Greculescu și Gheorghe Lazăr. 18.10 Revista economică. 18.30 O melodie pe adresa dv. 10.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară, de Domokos Géza. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. S-aștept. Recită Valeria Gagialov. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Atențiune, părinți ! 21.20 Orchestra Helmuth Zacharias. 21.30 Moment poetic. Shelley. 21.35 Solista serii *— Anca Agemolu. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Jazz. 23.00 Concert de muzică ușoară. 0.03—3.00 Estrada nocturnă. • 10 — vii — 1970 naltele cote ale solidarității umane ... Marți 7 iulie. Deasupra satului, a cîmpului cu holde mănoase, cum n-au fost de multă vreme prin partea locului, se adună din ce în ce mai mulți nori negri, încît la un moment dat, în plină zi, se întunecă de-a binelea. Tunete și fulgere de o intensitate puțin obișnuită. La început apar cîțiva stropi mari, însoțiți de grindină, apoi, șuvoaie uriașe, care face pe șosea, apa învolburată să atingă înălțimea omului. Intr-o oră și jumătate, aici la Gogoșu și Gogoșița au căzut peste 123 litri, pe mp. Apele se rostogolesc sălbatic peste ogoare, peste case, prin ogrăzi, înlăturînd tot ce întîlnesc în cale. Acolo unde în urmă cu cîteva zile unduiau în valuri griul, lucerna și porumbul, nu mai recunoști nimic. Un pîrîiaș neînsemnat — „Șerbăneștiul“, care în timpul verii seacă definitiv, a ieșit din matcă punînd totul la pămînt ca un uriaș tăvălug. Un tractor este rostogolit cu ușurința cu care un copil își strivește jucăriile, o cisternă de patru tone încărcată plutește pe valuri ca o cutie de chibrituri. Numeroase case sunt aidoma unor insulițe în mijocul unei ape, ale cărei margini, deocamdată, nu se zăresc. In cîteva clipe se sfărîmă atîtea nădejdi ajunse în pragul împlinirii. Dar nu ! Oamenii nu se sfiesc să dea piept cu forțele oarbe ale naturii. Azi pînă la piele, loviți în cap, peste față, de grindina grea și rece, tovarășii Dumitru Niță, instructor al Comitetului județean Dolj al P.C.R. și Dumitru Bubulică, secretarul comitetului de partid, se află undeva, în cîmp, acolo unde este amplasată tabăra de vară a animalelor. Se iau pe loc măsuri urgente, energice, mai abitir ca pe frontul de luptă. Ion Fonea și Colină Fonea încalecă pe cai și aleargă în direcția taberei de animale. Cu eforturi supraomenești toate vitele sînt aduse pe un dîmb. Un vițel este, totuși, cuprins de valuri. Dar tocmai cînd pieirea acestui animal părea iminentă, paznicul Năstase Enache, făcînd tot ce i-a stat în putință, a anunțat că vițelul a fost salvat. Așadar, oricît au fost de furioase, apele n-au putut învinge dîrzenia oamenilor, n-au putut smulge din turma obștei nici măcar un vițel. De la tabăra de animale toți aleargă într-un suflet către sat. De la fereastra unei case, cineva face semne disperate. E un mare pericol. Apa a pătruns într-o cameră unde se află circa 200 kg var nestins. Cîteva clipe de ezitare și incendiul ar fi mistuit totul. Adunîndu-și ultimele eforturi, tovarășii Dumitru Niță și Dumitru Bubulică ajung la locul cu pricina și scot din încăpere varul care, în contact cu apa începuse să producă o flacără albăstruie. Din celălalt capăt al satului vine vestea că apele au dărîmat casele lui Vasile Efrem Constantin și Florea Fonea. Sfidînd primejdia, lucrătorii de miliție Dumitru Gogan și Vie Vlăduț, împreună cu zeci de oameni, între care amintim numele lui Sandu Grecu, Aurică Buturoagă, Fănică Pan, Vladu Mărinică, Vergică Momea salvează tot ce poate fi salvat. In aceleași momente, în satul de alături, Ștefănel, profesorul Gh. Dinculoiu, Ion Bălan, Vasile Savu, Constantin Popa, Dumitru Suliman, ajută pe un semen de al lor în primejdie — Ion Durlă — să evacueze casa, care sub loviturile năpraznice ale valurilor amenința să se prăbușească dintr-un momentu în altul. Privesc acești oameni, cu hainele îmbibate de apă și nisip, pe care-i cunosc de zeci de ani și care, totuși, mi se par alții. Este o schimbare fundamentală în priviri, în gesturi, în atitudinea lor. Privirea, oricît de obosită ar fi, exprimă dîrzenie, gestul — siguranță, atitudinea — hotărîre. A. FRIGIOIU imț Să-ți dea baba cu ghiocul! Nu știu ce-au unit cu bietele parce. Sau, pe bună limbă românească să le zic , cu bietele ursitoare. Le tot blesteamă sau li se închină, le tot strigă sau le alungă, le tot aduc ofrande sau le țin la post negru, că au ajuns să-și plîngă propria ursită. A intrat o discordie în ele, de pomină! Că sunt nouă și fiecare cu ambițurile ei. De ce nu le-or lăsa oamenii-n pace să toarcă pe vatră în liniște firul vieții, nu știu ! Le tot cheamă, pe drum de seară, pe rouă, pe seară, pe fierbințeală, le invocă și le revocă, le convoacă în hindul ceștii și la masa rotundă cu adunări de crai de ghindă și damă de roșu, pe fund de ciur cu patruzecișiuna de boabe, patruzecișiuna de minuni, pe învîrtecuș de ghioc ori pe căderi la ordin în rîndul celor fără suflare... Cînd le-am luat un interviu, „fără zăbavă“ mi-au spus-o franc . ..Spune-le să le fie rușine, că nu ne respectă bătrînețele“. S-o creadă ele, ursitoarele, că toți cei care stau smirnă în fața ceștii ori a trupului de cărți, ori a paharului umblător au rușine ori respect cel puțin față de ei înșiși ! Nu-i interesează asta, îi preocupă soarta viitoare. Au citit, pasămite, în lecturile lor că „soarta tomului stă în miute lui“ și-atunci musai întind palma, să li se vadă cît duce linia vieții și cît duc din buzunar afară pentru o atare citire în cele neștinte. La cele cîteva meșteri în hocuspocusuri și tantus talantusuri, se îngrămădesc șiruri de creduli care au mai puțină încredere în ei și mai multă în profeții de pleașcă ori năpastă, cu și fără zăbavă în casă. Că mulți dintre cei care așteaptă în saloanele negustoreselor ambulante de himere și dări cu țigla, sunt adesea și oameni care ar trebui să aibă scaun la cap, o atare lipsă din inventar nu trebuie să mire. O, sancta simplicitas » Sau — iertați expresia , o, crincenă prostie omenească ! Să vă dau un prim exemplu, adevăr adevărat, pe care mi l-au vîndut parcele furioase. Un craiovean cu pretins scaun la cap — G. T. — lucrător la Electroputere și elev în clasa a Xl-a la serală, s-a întîlnit deunăzi, pe drum de seară, în parcul Băniei, cu o apariție smolită, cu deprinderi la fel de întunecate. Apariția fantomatică i-a întins cărțile la lumină de neon și i-a întins și coarda subțire, spunîndu-i că ursita-i e departe-hăț. Tinărul amorez n-a putut opri un suspin de inimă rea și o destăinuire bisilabică : „Vil-cea !“ La care, meștera în ghicitul gîndurilor spuse de-a gata, l-a îndemnat să se încreadă-n ea și-n cel mult o săptămînă îi aduce aleasa inimii pe tipsie, cu viteză cosmică, fără haltă, pe aripi de diavol (în lipsă de accelerat). Dar cum orice călătorie se plătește, cu atît mai mult cînd treci fără escală prin vămile văzduhului și cînd trebuie să mai „jignești” și cite un paznic cu cornițe și cu codiță, trimis de talpa iadului un control preventiv, i-a cerut celui prins în frigurile dragostei cu nățădăi nici mai mult nici mai puțin decît... 1600 de lei și ceva rufărie de schimb (un costum de tergal, un pardesiu burete, o scurtă de fîș, două cămăși, un pulovăr supraelastic). Cînd plătitorul pe loc a întrebat pentru ce e nevoie de un asemenea trusou masculin, purtătoarea celor cîteva cărți soioase i-a explicat cu răbdare că invidiata persoană din Vîlcea trebuie să se deghizeze pentru a nu o recunoaște „vreun paznic al cerului“. Și pentru ca „masa necuratului să se completeze“ (fără ca acesta să se simtă mituit, ghicitoarea în cărți l-a sfătuit să declare în scris că toți cei 1600 de lei, scoși din buzunarul lui G. T., sunt împrumutați de acesta de la ea însăși... prea cinstita Angha Miclescu (numele trecut prin toate drăciile al ghicitoarei) și că toate lucrușoarele „sunt date de bună voie și bună înțelegere“. Și după ce tîrgul s-a întocmit cu asemenea zapisuri ocrotitoare, (ocrotitoare pentru vreo posibilă întîlnire cu miliția), preoteasa parcelor a băgat în buzunar și o însemnare cu numărul de buletin de identitate și o fotografie a celui în cauză—fotografie din picioare cu cotul pe trepied, în așteptarea rîvnitei cuceriri în dragoste — pasămite, pentru ca iubita adusă prin nori și tenebre „să nu greșească andrisantul“. După toate aceste făcute și nefăcute, și-au dat întîlnire pentru duminica viitoare, în același colț de parc dar cu o prezență în plus , a mult doritei. Numai că la locul și-n ceasul întîlnirii, G. T. a rămas mai rău ca la fotograf, văzînd că vămile văzduhului nu se deschid și-n consecință toată afacerea trecuse pe linie moartă. Părăsind încrederea nn necurat, G. T. a apelat la... miliție și a ajuns curînd în fața Anghei Miclescu — care s-a lepădat și de drăcii și de vreo obligație de a înapoia banii și veștmintele bietului înșelat. Din pricini de vrăjitorie la miez de noapte s-au ars amarnic și soții A. O. și O. A. Totul a început dintr-o dimineață, cînd seața, voind vîndă niște sticle goale lasă pretinsă achizitoare, a văzut-o o pe aceasta căzîndu-i în genunchi, nitam nisam, și juruindu-i-se că o grea povară îi apasă conștiința. Din sacul cu sticle și borcane, Marghioala Iordache, din strada Călușari 9, a scos cîteva baloane (nu de sticlă, ci de vorbe goale), bune de năucit credulii. A declarat că, în urmă cu ani, vecinii cu care familia respectivă era ,în zavistie au plătit-o să le omoare copilul prin vrăji. De-atunci, ea (Iordache Marghioala) nu mai are liniște, iar acum cînd aceiași vecini au plătit-o să-i facă de petrecanie celui de-al doilea, a hotărît să întoarcă vraja. Pentru aceasta, le cere „cu împrumut 1400 de lei, pentru a-l înșela pe cel cu coarne“, urmînd ca „,după deslegare să primească banii nevătămați“. Escroaca a știut unde ținti și astfel cei doi părinți iubitori dar naivi s-au învoit. Marghioala Iordache a legat bine baierele pungii și s-a dus să facă farmece „pe baltă“. Și dusă a fost ! A adus-o înapoi doar miliția, întorcînd-o — cel puțin cîțiva anișori — de pe pentru căile necuratului. AL. FIRESCU ANUNȚ DE DECES In urma unei boli neiertătoare, a încetat din viață, la data de 8 iulie 1970, MARIAN GRECESCU, de 48 ani, vechi și neobosit lucrător al R.R.S. Robănești, neprețuit coleg și prieten. Salariații întreprinderii anunță cu durere această grea pierdere tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat, înhumarea va avea loc azi, 10 iulie 1970, orele 15, în comuna Carpen satul Cleanov-Dolj. (557) Exigențele admiterii în facultate (Urmare din pag. 1) — Vă rugăm să insistați asupra acestui ultim aspect. — De fapt, despre ce este vorba , se întîmplă ca la admitere, din diverse motive, un candidat, mai puțin dotat, să posede mai multe cunoștințe decît altul mai talentat este cazul celor care au ratat prima încercare și acum se prezintă pentru a doua oară acesta a avut, firește, mai mult timp de pregătire decît un proaspăt absolvent și in acest caz, ar putea sugera impresia că ar fi mai dotat. Ne interesează foarte mult posibilitățile cuiva, pentru că numai astfel avem o viziune clară asupra perspectivei sale și a direcțiilor în care evoluează. In ultimă instanță este de preferat un student care gîndește foarte bine, are o viziune largă a domeniului de specializare, unuia care stăpînește ceva in urma unui efort prelungit de memorare. _ — în ce măsură poate fi utilizat testul psihologic ’ — Testul psihologic este foarte util în cadrul unui examen de admitere dar, datorită unor cauze obiective, el poate fi folosit mai mult la proba scrisă unde candidatul dispune de timp suficient pentru elaborarea lucrării. In cadrul probei orale este mai complicat că timpul este restrîns, iar numărul celor audiați foarte mare. In cîteva minute nu te poți edifica pe deplin asupra capacității creatoare și moral volitive a candidatului. Iar în ce măsură vor influenrezultatele recentei sesiuni poziția cadrelor universitare la actualul concurs de admitere? — Recenta sesiune universitară a scos în evidență, printre altele, rezultatele nesatisfăcătoare obținute de anul al II-lea de la aproape toate facultățile noastre. Cauzele ? Trebuie să revin la ceea ce spuneam mai înainte, studenții anului al II-lea au dat examen de admitere într-un moment cînd, dată fiind trecerea la cursurile de 12 ani, nu existau absolvenți de liceu în acest context, concursul de admitere respectiv a fost mai puțin o competiție a valorilor și mai mult una a efortului ; s-au prezentat studenți care, cum spuneam, rataseră unul sau două concursuri, dar avînd timp de pregătire au putut răspunde anumitor exigențe. Iată de ce spuneam că la actuala ediție vom urmări, în mod deosebit, posibilitățile de afirmare, personalitatea viitorului student. — Ce recomandați candidaților din acest an ? — In primul rînd, încredere în climatul de obiectivitate al concursului, pentru că toți, cel puțin în această privință, vor beneficia de șanse egale. Recomand, de asemenea, curaj și îndrăzneală în susținerea propriilor puncte de vedere pentru a oferi, într-o proporție edificatoare, măsura posibilităților de care dispun.