Inainte, iulie 1970 (Anul 27, nr. 7875-7901)

1970-07-10 / nr. 7883

Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român a e­­xaminat problemele legate de calamitățile naturale din pri­măvara acestui an, cauzate de inundațiile fără precedent care au afectat o mare parte a teritoriului țării, au lovit grav numeroase orașe și sate, întreprinder­i industriale, șan­tiere de construcții, unități so­cialiste din agricultură, întinse suprafețe agricole cultivate, locuințele a zeci de mii de ce­tățeni, provocînd mari daune economiei naționale, precum și victime în rîndul populației. Plenara aprobă în întregime activitatea depusă de Comite­tul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român în această perioadă de grele încercări pentru poporul nostru, măsurile luate­­ pentru salvarea avutului obștesc și al cetățenilor, a vieților omenești, pentru sprijinirea sinistrate, înlăturarea populației urmări­lor calamităților și normaliza­rea activității economice social-culturale. Plenara apre­zi­­iază că acțiunile energice ini­țiate și desfășurate sub direc­ta îndrumare a conducerii de partid și de stat, prezența to­varășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, în mijlocul populației din zonele sinistrate și amenințate de ape, măsurile concrete sta­bilite cu acest prilej, vasta activitate organizatorica și po­litică desfășurată de organele de partid, de stat și obștești pe plan local au asigurat mo­bilizarea unor uriașe mijloace materiale­ și forțe umane pen­tru apărarea împotriva inun­dațiilor și înlăturarea conse­cințelor acestora. Comitetul Central al Parti­dului Comunist­ Român dă înaltă apreciere dîrzeniei, ab­e­negației și eroismului cu care clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, întregul nos­tru popor — români, maghiari, germani, și de alte naționali­tăți — au răspuns partidului, înfruntînd chemării forțele dezlănțuite ale naturii, și-au unit eforturile pentru a învin­ge greutățile și a asigura sal­varea avutului națiunii noas­tre socialiste. Se bucură de prețuirea una­nimă a poporului activitatea neobosită, pătrunsă de spiritul unei înalte conștiințe și res­ponsabilități politice, desfășu­rată de comitetele de partid județene, municipale, orășe­nești și comunale, de orga­nizațiile de bază și întregul activ al partidului care s-au situat în fruntea luptei pentru apărarea împotriva revărsărilor de ape și înlăturarea distru­gerilor provocate de acest ca­taclism. Se cuvin evidențiate eforturile neprecupețite ale minunatului nostru tineret — vlăstar viguros al poporului — ale maselor largi ale femeilor din întreaga țar­ă, care au adus o uriașă contri­buție la înfrîngerea stihiilor naturii și la intrarea în normal a vieții sociale. Armata patriei noastre, făcînd dovada unui fierbinte patrio­tism, a fermității, dăruirii și spiritului de sacrificiu în ac­țiune, și-a făcut pe deplin și în mod exemplar datoria în salvarea bunurilor și a vieților omenești, cîștigindu-și recu­noștința și prețuirea întregii țări ; alături de armată, au dat pilde de curaj și eroism găr­zile patriotice și unitățile de pregătire militară a tineretu­lui. Datorită eforturilor unite ale întregului popor, muncii sale neobosite, desfășurate sub conducerea partidului, a fost posibil să fie preîntâmpi­nate distrugeri materiale și pierderi de vieți omenești încă și mai mari, să fie zăgăzuite apele pe întinderi imense ale cursului Dunării și rîurilor in­terioare, să se asigure desfă­șurarea normală a vieții eco­nomice și sociale. . S-a demon­strat astfel încă o dată, și cu o deosebită forță, indestructi­bila unitate dintre partid popor, faptul că poporul nos­și­tru răspunde ca un singur om la chemările Partidului Comu­nist Român, că ei urmează și înfăptuiește cu fermitate și nețărmurită încredere linia partidului. Intr-o atmosferă de înaltă­ solidaritate socialistă, populația întregii țări s-a aflat alături de oamenii muncii din județele calamitate, sprijinul său con­stituind un ajutor de preț la refacerea gospodăriilor sinis­trate. In condițiile acestor drama­tice evenimente, s-au mani­festat cu toată forța vitalitatea orînduirii noastre­ socialiste, capacitatea ei de a face față oricăror greutăți, minunatele virtuți morale ale națiunii noastre socialiste, coeziunea ei social-politică, prietenia trainică și unitatea monolitică a poporu­lui român și naționalităților con­locuitoare, hotărîrea lor neclinti­tă de a-și apăra cuceririle d­obin­­dite, de a păși viguros înainte, sub conducerea partidului nist, pe drumul ce l-au comit­ales, drumul socialismului și comu­nismului. • Plenara dă o înaltă prețuire activității neobosite, eforturi­lor susținute ale oamenilor muncii pentru refacerea între­prinderilor industriale, unități­lor agricole, căilor de comu­nicații, locuințelor și edificii­lor social-culturale lovite de calamități. Totodată, plenara apreciază în mod deosebit ini­țiativa oamenilor muncii din în­treaga țară de a livra peste plan cantități sporite de pro­duse necesare economiei națio­nale, exportului, aprovizionării populației. Comitetul Central cheamă muncitorii, inginerii, tehnicienii, țărănimea coopera­tistă, populația întregii țări să răspundă cu elan acestei ini­țiative, să dezvolte larg între­cerea socialistă, munca patrio­tică pentru a da țării produse tot mai multe, a spori necon­tenit avuția națională. Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român adre­sează calde mulțumiri clasei muncitoare, țărănimii, intelec­tualității, oamenilor muncii de toate naționalitățile, bărbaților și femeilor, vârstnicilor și ti­nerilor, bravilor militari forțelor noastre armate, mem­­­­brilor gărzilor patriotice și ai formațiilor de pregătire mili­tară a tineretului, activiștilor de partid, de stat, ai Uniunii Tineretului Comunist și sindi­catelor, tuturor celor care, cu hotărîre și neînfricare, au în­fruntat urgia apelor, nu precu­­pețesc eforturile pentru a înlă­tura urmările calamităților, pen­tru a asigura bunul mers al în­tregii activități economice și sociale. In această perioadă de grele încercări, poporul nostru s-a bucurat de solidaritatea și spri­jinul popoarelor din țările so­cialiste, din zeci și zeci de țări ale lumii, din partea a nume­roase partide comuniste, mun­citorești și democratice, organi­zații de masă și obștești, a mul­tor șefi de state, personalități politice, organizații internațio­nale, a unor firme și unități economice străine, a numeroși cetățeni din diferite state. Me­rită relevate simpatia și spri­jinu­l exprimate în aceste zile de către cetățenii străini ori­ginari din România. Poporul nostru vede în toate acestea o expresie a puternicelor legă­turi internaționale ale Româ­niei socialiste, a simpatiei și sprijinului de care se bucură țara noastră pe arena interna­țională, a prețuirii acordate politicii sale externe con­structive. In numele întregului nostru popor, Plenara Comite­tului Central al Partidului Co­munist Român exprimă profundele sale mulțumiri tutu­ror statelor, partidelor, orga­nizațiilor obștești, persoanelor, întreprinderilor care au tri­mis mesajele lor de compasiu­ne, simpatie și solidaritate, au acordat sprijin populației sinis­trate. Calamitățile naturale au pro­vocat mari pagube economiei naționale, au distrus imense valori create de oamenii mun­cii, avutul unui mare număr de cetățeni, dar stă în puterea poporului nostru să refacă tot ceea ce a fost distrus, să asi­gure mersul ascendent al eco­nomiei naționale, realizarea programului trasat de Congre­sul al X-lea al Partidului Co­munist Român. Faptul că, în ciuda unor mari greutăți, s-au putut realiza și depăși preve­derile planului de stat pe pri­mul semestru al acestui an,­ că în întreaga țară au fost repuse în funcțiune într-un termen scurt cea mai mare parte a uni­tăților economice afectate de inundații dovedește superiorita­tea economiei noastre socialiste, dinamismul ei, capacitatea de a-și mobiliza imensele resurse în slujba nevoilor întregii so­cietăți. Toate acestea constituie,­ de asemenea, o vie expresie a forței inepuizabile de creație și dăruire pe care o au oamenii muncii eliberați de orice exploa­tare și asuprire, care întrunesc atît calitatea de producători, cit și de proprietari ai mijloacelor de producție, de stăpîni ai țării, muncind cu abnegație și hotă­râre pentru propășirea patriei. Chezășia lichidării depline a greutăților apărute este mobi­lizarea generală a eforturilor poporului nostru, munca asiduă a clasei muncitoare, a țărăni­mii, intelectualității, a fiecărei familii, a fiecărui cetățean al patriei, a tuturor colectivelor din întreprinderi, unități agri­cole socialiste, șantiere de con­strucții, transporturi, din toate orașele și satele. Comitetul Central al Partidu­lui Comunist Român adresează muncitorilor, țărănimii, intelec­tualității, tineretului patriei, în­tregului popor român chemarea de a-și mobiliza în continuare eforturile, energia și elanul, de a intensifica munca patriotică, activitatea constructivă, pentru ca încă în cursul acestui an să fie focitite rănile pricinuite de inun­dații, să fie recuperate în întregime pagubele suferite de economia națională, să se asi­gure îndeplinirea integrală a planului producției industriale, obiectivele stabilite în agricul­tură și celelalte prevederi ale planului de stat pe 1370. Vom crea astfel toate condițiile în vederea realizării, în spiritul hotărârilor Congresului al X-lea, a programului privind dezvol­tarea economică și social-cul­­turală a țării în următorul plan cincinal. In industrie să asigurăm creș­terea mai accentuată a produc­ției, livrarea unui volum spo­rit de mărfuri la export și la fondul pieței. Trebuie ca î­n timpul cel mai scurt toate în­ primăvara înlăturarea­ treprinderile care au suferit de pe urma inundațiilor să lucreze la întreaga capacitate și sa re­cupereze pierderile suferite. Sa­lariații întreprinderilor industri­ale din întreaga țară trebuie să depună eforturi sporite, să dez­volte larg munca patriotică pentru producerea peste preve­derile planului a unui volum sporit de produse, folosirea in­tegrală a capacității de produc­ție, punerea în valoare a resur­selor­ interne, creșterea mai ac­centuată a­ productivității mun­cii, îmbunătățirea calității pro­duselor, diminuarea costului in­vestițiilor, micșorarea duratei de execuție a lucrărilor, spori­rea beneficiilor. Ministerele, consiliile populare, conducerile centralelor industriale, ale în­treprinderilor, șantierelor de construcții să ia măsuri hotă­­rîte pentru combaterea oricărei risipe și asigurarea de econo­mii la materiile prime, mate­riale, combustibili, pentru re­ducerea generală a cheltuielilor materiale și diminuarea prețu­lui de cost. O atenție specială să se acorde creșterii produc­ției de materiale de construc­ție, folosirii intense în acest scop a resurselor locale din fie­care județ. Acolo unde este necesar, colectivele întreprinde­rilor, ale șantierelor de con­strucții să muncească peste pro­gramul de lucru și în zilele de sărbătoare în vederea îndeplini­rii și depășirii sarcinilor de pian. Plenara Comitetului Central cheamă colectivele tuturor între­prinderilor să-și­ mobilizeze e­­forturile pentru îndeplinirea in­tegrală a sarcinilor prevăzute la export pentru anul 1370. In agricultură să obținem o creștere substanțială a produc­ției vegetale și animale, ast­fel încît aprovizionarea populației cu produse agroali­­mentare, a industriei cu ma­terii prime s­ă fie asigurată în condiții normale. în acest scop, în zonele car­e au fost ca­vitate să se recupereze pierderile provocate, să se ac­ționeze energic pentru scoate­rea tuturor terenurilor de sub ape, pentru însămînțarea lor cu culturi adecvate pentru obține­rea unor cantități cît mai mari de produse în toate u­­nitățile agricole. Cea mai mare grijă să se acorde refacerii fermelor și adăposturilor de animale distruse de ape, asi­gurării furajelor necesare pen­tru iarnă. Or­ganele agricole, unitățile agricole socialiste, ță­rănimea muncitoare, toți lucră­torii de pe ogoare trebuie să asigure recoltarea în condiții optime a păioaselor, însămința­­rea cu culturi duble a unor suprafețe cît mai întinse — îndeosbi cu porumb] legume și furaje —, efectuarea tuturor lucrărilor de întreținere, creș­terea efectivului de animale și a producției animaliere, reali­zarea și depășirea livrărilor la fondul central de produse agri­cole. rească Va trebui să se urmă­cu toată perseverența realizarea investițiilor și a con­strucțiilor prevăzute in planul de stat, în transporturi și comunica­ții trebuie să se asigure în cel mai scurt timp restabilirea de­finitivă a tuturor șoselelor, căi­lor ferate și podurilor avariate, a tuturor instalațiilor de teleco­municații. O atenție deosebită trebuie acordată refacerii întregului fond de locuințe afectate de calamități, realizării tuturor apartamentelor prevăzute in planul de stat pe anul 1970. Se impune, de asemenea, să se ia măsuri pentru refacerea școlilor, spitalelor și a celor­lalte unități social-culturale a­­fectate, a unităților comerciale și de servicii, pentru amena­jarea edilitar-gospodărească a orașelor și satelor lovite de calamități. Plenara a hotărît ca, în ca­drul aplicării programului na­țional privind gospodărirea ra­țională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de iri­gații, îndiguiri și desecări, să se intensifice acțiunile în ve­derea apărării centrelor populare și obiectivelor econo­mice împotriva unor mi inun­dații. In acest scop, ministerele, consiliile populare, conducerile centralelor economice, ale uni­tăților agricole socialiste tre­buie să stabilească de urgență lucrările suplimentare care se­ impun pentru ocrotirea tere­nurilor agricole, orașelor și satelor, întreprinderilor, tutu­ror unităților economice. O a­­tenție deosebită trebuie acor­dată ridicării de baraje pen­tru regularizarea cursurilor ape­lor, consolidării și supraînăl­­țării digurilor existente, con­struirii de noi diguri în zone­le predispuse la inundații, ex­tinderii împăduririlor și lucră­rilor îndreptate împotriva ero­ziunii solurilor. Trebuie ca fără întîrziere să se ia măsuri concrete în fiecare județ și în fiecare localitate pentru stabi­lirea și eșalonarea lucrărilor, efectuarea lor în ritm intens, precum și pentru supraveghe­rea și întreținerea digurilor și a tuturor lucrărilor hidrotehni­ce. In această vastă activitate, care se sprijină pe imense e­­forturi materiale și financiare făcute de stat, rolul hotărâtor îl au munca efectiva a tutu­ror cetățenilor, participarea lor, prin muncă patriotică, la realizarea digurilor și a celor­lalte lucrări pentru preîntîm­­pinarea inundațiilor. De­ aseme­nea, locuitorii orașelor și sate­lor afectate, fiecare familie a cărei locuință a avut de sufe­rit trebuie să depună toate e­­forturile pentru reconstrucția zonelor și locuințelor sinistrate. Comitetul Central adresează organizațiilor de partid de la orașe și sate, activului de partid, comuniștilor din întrea­ga țară, chemarea de a se si­tua permanent în fruntea acțiu­nii de reconstrucție pentru de­pășirea greutăților provocate de inundații, pentru a asigura mersul neabătut înainte al so­cietății noastre socialiste. Așa cum în zilele inundațiilor s-au aflat acolo unde se cerea mai mare încordare a forțelor, o mai multă abnegație și inventi­vitate, tot astfel comuniștii, activul de partid să mobili­zeze printr-o neobosită muncă politică și organizatorică, prin puterea exemplului personal, pe toți oamenii muncii în vas­ta activitate constructivă pe­­ toate fronturile construcției e­­conomice și sociale. Comitetul Central cheamă membrii Uniunii Tineretului Comunist, întregul tineret patriei să ia parte activă la ac­al­tivitatea de refacere, să mun­cească efectiv pe șantierele de construcție, să sprijine între­prinderile producătoare de ma­teriale de construcții, activita­tea de recoltare în unitățile a­­gricole socialiste. Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român își ex­primă convingerea că, unin­­du-și tot mai strîns rîndurile în jurul partidului, clasa mun­citoare, țărănimea, intelectua­litatea, toți oamenii muncii — români, maghiari, germani și de alte naționalități — nu vor precupeți nici un efort în lupta pentru reconstrucție, pentru îndeplinirea integrală a planu­lui de dezvoltare a economiei naționale pe anul 1970, creînd premise trainice realizării pro­gramului trasat de Congresul al X-lea al Partidului Comu­nist Român — programul dez­voltării viguroase a economiei, științei și culturii, al ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc, al făuririi societății socialiste multilateral dezvol­tate. Cu privire la inundațiile din acestui an, la măsurile pentru efectelor acestor calamități WB&­SMIT: „Patria“ (telefon 13350), filmul: SALARIUL GROAZEI, orele 0 , 11,30 ; 15 , 17,30 , 20. La grădină, orele 20,30. „Central“ (telefon 14029), filmul: CE NOAPTE BĂIEȚI ! (numai la grădină, orele 20,30). „30 Decembrie" (telefon 31080), filmul : MISTERIOSUL X DIN COSMOS, orele 15 , 17. 19. Ma­tineu, orele 11 și la grădină, orele 20,30, filmul : GOANA DUPĂ AUR. „23 August» (telefon 14413), fil­mul : ASTA SEARA MA­GIS­TREZ, orele 10,45 ; 14,30 — 20,30 Cooperativa de consum PODARI angajează urgent gestionar și vin­­zător la magazi­nul alimentar cu autoservire din comuna Podari igilBBjB BBBIBiaS9Bfl iBI în continuare. La grădini, orele 20,30. „Tineretului" (telefon ’.2228), filmul : URMĂRIREA, orele 10 . 14—20 în continuare. „8 Mai" (telefon H285), film­ul : FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ, oarele 16—20 în continuare. La grădină, orele 20,30,­ ­232iHUB m ± i1B Expoziția de pictură MARIA BUDEANU, deschisă în sala Centrului de cercetări al Acade­miei. n m VINERI 10 IULIE 18.00 Deschiderea emisiunii. • Microavanpremiera. Actualitatea in economie. Start în viitorul cincinal. 18.20 Teleglob. Japonia văzută de Ioan Grigorescu, Intre Tokio și Hiroșima. 18.45 Turism— vacanță 70. 10.00 Reflector. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film artistic. Un oarecare Bocea. 21.50 Mai aveți o întrebare ? Dia­log cu știința. 22.40 Invitata noastră. Recital între două tre­nuri : Julie Saget. 23.00 Telejur­nalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii. wmî Mirșm BUCUREȘTI VINERI 10 IULIE DIN PROGRAMUL I 10.00 Cîntă Hinca Cerbacev. 10.10 Curs de limba spaniolă. Ciclul III, secția a 22-a. 10.30 Pas­ I. M. B. Centrul de calcul al Ministerului Comerțului Interior angajează pentru filiala Craiova : • Operatori mașini perforat, verificat, tabelat, cu îndepli­nirea condițiilor de studii și stagiu; • Tineri până la 25 ani, cu studii medii, domiciliați in orașul Craiova, pentru for­mare, ca: operatori mașini de calcul prin curs de califi­care. Cererile se vor depune pînă la data de 15 iulie 1970 la Di­recția comercială județeană ’al j. str. Unirii nr. 82. ; IN A­INTE tel muzical. 11.05 Recital de ope­retă. Cleopatra Melidoneanu. 11.15 Piese instrumentale. 11.30 De toate pentru toți... turiștii. 11.45 Sfatul medicului. Razele solare și sănă­tatea copiilor. 11.50 Cotele ape­lor Dunării. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Cîntă Gianni Morandi. 12.25 Știința la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radio­jurnal. 13.10 Avanpremieră coti­diană. 13.22 Muzică ușoară de Ni­colae Kirculescu. 13.45 Melodii populare. 14.00 Caleidoscop mu­zical. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Cîntece populare interpretate de Vie Bulgara. 15.00 Roza vînturilor. 15.25 Compozitorul săptăminii — Henry Purcell. Fragmente din opera Crăiasa zînelor. 16.00 Radio­jurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 George Niculescu-Basu interpret al cîntecului popular. 16.30 Tribu­na radio. 16.45 Muzică de promenadă. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Tineri interpreți de muzică populară : Ileana Greculescu și Gheorghe Lazăr. 18.10 Revista economică. 18.30 O melo­die pe adresa dv. 10.00 Ga­zeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară, de Domokos Géza. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. S-aștept. Recită Valeria Gagialov. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Atențiune, părinți ! 21.20 Orches­tra Helmuth Zach­arias. 21.30 Moment poetic. Shelley. 21.35 Solista serii *— Anca Agemolu. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteo­rologic. 22.20 Sport. 22.30 Jazz. 23.00 Concert de muzică ușoară. 0.03—3.00 Estrada nocturnă. • 10 — vii — 1970 ­naltele cote ale solidarității umane ... Marți 7 iulie. Deasupra sa­tului, a cîmpului cu holde mă­noase, cum n-au fost de multă vreme prin partea locului, se adună din ce în ce mai mulți nori negri, încît la un moment dat, în plină zi, se întunecă de-a binelea. Tunete și fulgere de o intensitate puțin obișnuită. La început apar cîțiva stropi mari, însoțiți de grindină, apoi, șuvoaie uriașe, care face pe șo­sea, apa învolburată să atingă înălțimea omului. Intr-o oră și jumătate, aici la Gogoșu și Go­­goșița au căzut peste 123 litri, pe mp. Apele se rostogolesc săl­batic peste ogoare, peste case, prin ogrăzi, înlăturînd tot ce întîlnesc în cale. Acolo unde în urmă cu cîteva zile unduiau în valuri griul, lucerna și porum­bul, nu mai recunoști nimic. Un pîrîiaș neînsemnat — „Șer­­băneștiul“, care în timpul verii seacă definitiv, a ieșit din mat­că punînd totul la pămînt ca un uriaș tăvălug. Un tractor este rostogolit cu ușurința cu care un copil își strivește ju­căriile, o cisternă de patru tone încărcată plutește pe valuri ca o cutie de chibrituri. Numeroase case sunt aidoma unor insulițe în mijocul unei ape, ale cărei margini, deocam­dată, nu se zăresc. In cîteva clipe se sfărîmă atîtea nădejdi ajunse în pragul împlinirii. Dar nu ! Oamenii nu se sfiesc să dea piept cu forțele oarbe ale naturii. Azi pînă la piele, loviți în cap, peste față, de grindina grea și rece, tovarășii Dumitru Niță, instructor al Comitetului județean Dolj al P.C.R. și Dumitru Bubulică, secretarul comitetului de partid, se află undeva, în cîmp, acolo unde este amplasată tabăra de vară a animalelor. Se iau pe loc mă­suri urgente, energice, mai abi­tir ca pe frontul de luptă. Ion Fonea și Colină Fonea încalecă pe cai și aleargă în direcția ta­berei de animale. Cu eforturi supraomenești toate vitele sînt aduse pe un dîmb. Un vițel este, totuși, cuprins de valuri. Dar tocmai cînd pieirea acestui animal părea iminentă, pazni­cul Năst­ase Enache, făcînd tot ce i-a stat în putință, a anunțat că vițelul a fost salvat. Așa­dar, oricît au fost de furioase, apele n-au putut învinge dîr­­zenia oamenilor, n-au putut smulge din turma obștei nici măcar un vițel. De la tabăra de animale toți aleargă într-un suflet către sat. De la fereastra unei case, ci­neva face semne disperate. E un mare pericol. Apa a pătruns într-o cameră unde se află circa 200 kg var nestins. Cîteva clipe de ezitare și incendiul ar fi mistuit totul. Adunîndu-și ul­timele eforturi, tovarășii Dumi­tru Niță și Dumitru Bubulică ajung la locul cu pricina și scot din încăpere varul care, în contact cu apa începuse să pro­ducă o flacără albăstruie. Din celălalt capăt al satului vine vestea că apele au dărî­­mat casele lui Vasile Efrem Constantin și Florea Fonea. Sfi­­dînd primejdia, lucrătorii de miliție Dumitru Gogan și Vie Vlăduț, împreună cu zeci de oameni, între care amintim numele lui Sandu Grecu, Au­rică Buturoagă, Fănică Pan, Vladu Mărinică, Vergică Momea salvează tot ce poate fi salvat. In aceleași momente, în satul de alături, Ștefănel, profesorul Gh. Dinculoiu, Ion Bălan, Va­­­sile Savu, Constantin Popa, Du­mitru Suliman, ajută pe un semen de al lor în primejdie — Ion Durlă — să evacueze casa, care sub loviturile nă­­praznice ale valurilor amenința să se prăbușească dintr-un mo­­mentu în altul. Privesc acești oameni, cu hai­nele îmbibate de apă și nisip, pe care-i cunosc de zeci de ani și care, totuși, mi se par alții. Este o schimbare fundamentală în priviri, în gesturi, în atitu­dinea lor. Privirea, oricît de obosită ar fi, exprimă dîrzenie, gestul — siguranță, atitudinea — hotărîre. A. FRIGIOIU imț Să-ți dea baba cu ghiocul! Nu știu ce-au unit cu bie­tele parce. Sau, pe bună lim­bă românească să le zic , cu bietele ursitoare. Le tot bles­­teamă sau li se închină, le tot strigă sau le alungă, le tot aduc ofrande sau le țin la post ne­gru, că au ajuns să-și plîngă propria ursită. A intrat o discor­die în ele, de pomină! Că sunt nouă și fiecare cu ambițurile ei. De ce nu le-or lăsa oame­­nii-n pace să toarcă pe vatră în liniște firul vieții, nu știu ! Le tot cheamă, pe drum de seară, pe rouă, pe seară, pe fierbințeală, le invocă și le re­vocă, le convoacă în hindul ceștii și la masa rotundă cu adunări de crai de ghindă și damă de roșu, pe fund de ciur cu patruzecișiuna de boa­be, patruzecișiuna de minuni, pe învîrtecuș de ghioc ori pe căderi la ordin în rîndul celor fără suflare... Cînd le-am luat un interviu, „fără zăbavă“ mi-au spus-o­­ franc . ..Spune-le să le fie rușine, că nu ne respectă bă­­trînețele“. S-o creadă ele, ursi­toarele, că toți cei care stau smirnă în fața ceștii ori a tru­pului de cărți, ori a paharului umblător au rușine ori respect cel puțin față de ei înșiși ! Nu-i interesează asta, îi preo­cupă soarta viitoare. Au citit, pasămite, în lecturile lor că „soarta tomului stă în mi­ute lui“ și-atunci musai întind pal­ma, să li se vadă cît duce li­nia vieții și cît duc din bu­zunar afară pentru o atare citire în cele neșt­inte. La cele cîteva meșteri în hocus­­pocusuri și tantus talantusuri, se îngrămădesc șiruri de cre­duli care au mai puțină încre­dere în ei și mai multă în pro­feții de pleașcă ori năpastă, cu și fără zăbavă în casă. Că mulți dintre cei care așteaptă în saloanele negustoreselor am­bulante de himere și dări cu țigla, sunt adesea și oameni care ar trebui să aibă scaun la cap, o atare lipsă din in­ventar nu trebuie să mire. O, sancta simplicitas » Sau — iertați expresia , o, crincenă prostie omenească ! Să vă dau un prim exemplu, adevăr­ adevărat, pe care mi l-au vîndut parcele furioase. Un craiovean cu pretins scaun la cap — G. T. — lucrător la Electroputere și elev în clasa a Xl-a la serală, s-a întîlnit deu­năzi, pe drum de seară, în parcul Băniei, cu o apariție smolită, cu deprinderi la fel de întunecate. Apariția fanto­matică i-a întins cărțile la lu­mină de neon și i-a întins și coarda subțire, spunîndu-i că ursita-i e departe-hăț. Tinărul amorez n-a putut opri un sus­pin de inimă rea și o destăi­nuire bisilabică : „Vil-cea !“ La care, meștera în ghicitul gîndu­­rilor spuse de-a gata, l-a în­demnat să se încreadă-n ea și-n cel mult o săptămînă îi aduce aleasa inimii pe tipsie, cu viteză cosmică, fără haltă, pe aripi de diavol (în lipsă de accelerat). Dar cum orice că­lătorie se plătește, cu atît mai mult cînd treci fără escală prin vămile văzduhului și cînd tre­buie să mai „jignești­” și cite un paznic cu cornițe și cu co­diță, trimis de talpa iadului un control preventiv, i-a cerut celui prins în frigurile dragos­tei cu năț­ădăi nici mai mult nici mai puțin decît... 1600 de lei și ceva rufărie de schimb (un costum de tergal, un par­desiu burete, o scurtă de fîș, două cămăși, un pulovăr su­­praelastic). Cînd plătitorul pe loc a întrebat pentru ce e ne­voie de un asemenea trusou masculin, purtătoarea celor cîteva cărți soioase i-a expli­cat cu răbdare că invidiata persoană din Vîlcea trebuie să se deghizeze pentru a nu o re­cunoaște „vreun paznic al ce­rului“. Și pentru ca „masa necuratului să se completeze“ (fără ca acesta să se simtă mituit, ghicitoarea în cărți l-a sfătuit să declare în scris că toți cei 1600 de lei, scoși din buzunarul lui G. T., sunt îm­prumutați de acesta de la ea însăși... prea cinstita Angh­a Miclescu (numele trecut prin toate drăciile al ghicitoarei) și că toate lucrușoarele „sunt date de bună voie și bună înțelege­re“. Și după ce tîrgul s-a în­tocmit cu asemenea zapisuri ocrotitoare, (ocrotitoare pentru vreo posibilă întîlnire cu mili­ția), preoteasa parcelor a băgat în buzu­nar și o însemnare cu numărul de buletin de identi­tate și o fotografie a c­elui în cauză—fotografie din picioare cu cotul pe trepied, în aștep­tarea rîvnitei cuceriri în dra­goste — pasămite, pentru ca iu­bita adusă prin nori și tene­bre „să nu greșească andrisan­­tul“. După toate aceste făcute și nefăcute, și-au dat întîlnire pentru duminica viitoare, în același colț de parc dar cu o prezență în plus , a mult do­ritei. Numai că la locul și-n ceasul întîlnirii, G. T. a rămas mai rău ca la fotograf, văzînd că vămile văzduhului nu se des­chid și-n consecință toată a­­facerea trecuse pe linie moar­tă. Părăsind încrederea nn ne­curat, G. T. a apelat la... mi­liție și a ajuns curînd în fața Angh­ei Miclescu — care s-a lepădat și de drăcii și de vreo obligație de a înapoia banii și veștmintele bietului înșelat. Din pricini de vrăjitorie la miez de noapte s-au ars amar­nic și soții A. O. și O. A. Totul a început dintr-o dimi­neață, cînd seața, voind vîndă niște sticle goale la­să pretinsă achizitoare, a văzut-o o pe aceasta căzîndu-i în ge­nunchi, nitam­ nisam, și juruin­­du-i-se că o grea povară îi apasă conștiința. Din sacul cu sticle și borcane, Marghioala Iordache, din strada Călușari 9, a scos cîteva baloane (nu de sticlă, ci de vorbe goale), bune de năucit credulii. A declarat că, în urmă cu ani, vecinii cu care familia respectivă era ,în zavistie au plătit-o să le­ o­­moare copilul prin vrăji. De-a­­tunci, ea (Iordache Marghioa­­­la) nu mai are liniște, iar a­­cum cînd aceiași vecini au plă­tit-o să-i facă de petrecanie celui de-al doilea, a hotărît să întoarcă vraja. Pentru aceasta, le cere „cu împrumut 1400 de lei, pentru a-l înșela pe cel cu coarne“, urmînd ca „,după deslegare să primească banii nevătămați“. Escroaca a știut unde ținti și astfel cei doi părinți iubitori dar naivi s-au învoit. Marghioala Iordache a legat bine baierele pungii și s-a dus să facă farmece „pe baltă“. Și dusă a fost ! A a­­dus-o înapoi doar miliția, în­­torcînd-o — cel puțin cîțiva anișori — de pe pentru căile necuratului. AL. FIRESCU ANUNȚ DE DECES In urma unei boli neier­tătoare, a încetat din viață, la data de 8 iulie 1970, MARIAN GRECESCU, de 48 ani, vechi și neobosit lucrător al R.R.S. Robănești, neprețuit coleg și prieten. Salariații întreprinderii a­­nunță cu durere această grea pierdere tuturor celor care l-au cunoscut și apre­ciat, înhumarea va avea loc azi, 10 iulie 1970, orele 15, în comuna Carpen satul Cleanov-Dolj. (557) Exigențele admiterii în facultate (Urmare din pag. 1) — Vă rugăm să insistați a­­supra acestui ultim aspect. — De fapt, despre ce este vorba , se întîmplă ca la admi­tere, din diverse motive, un candidat, mai puțin dotat, să posede mai multe cunoștințe dec­ît altul mai talentat­­ este cazul celor care au ratat pri­ma încercare și acum se pre­zintă pentru a doua oară­­ ace­sta a avut, firește, mai mult timp de pregătire decît un proaspăt absolvent și in acest caz, ar putea sugera impresia că ar fi mai dotat. Ne intere­sează foarte mult posibilitățile cuiva, pentru că numai astfel avem o viziune clară asupra perspectivei sale și a direcții­lor în care evoluează. In ulti­mă instanță este de preferat un student care gîndește foar­­­te bine, are o viziune largă a­ domeniului de specializare, u­­nuia care stăpînește ceva in urma unui efort prelungit de memorare. _ — în ce măsură poate fi u­­tilizat testul psihologic ’­ — Testul psihologic este foarte util în cadrul unui exa­men de admitere dar, datorită unor cauze obiective, el poate fi folosit mai mult la proba scrisă unde candidatul dispune de timp suficient pentru ela­borarea lucrării. In cadrul pro­bei orale este mai complicat c­ă timpul este restrîns, iar numă­rul celor audiați foarte mare. In cîteva minute nu te poți edifica pe deplin asupra capa­­cității creatoare și moral voli­tive a candidatului. Ia­r în ce măsură vor influen­rezultatele recentei sesiuni poziția cadrelor universitare la actualul concurs de admitere? — Recenta sesiune universi­tară a scos în evidență, printre altele, rezultatele nesatisfăcă­toare obținute de anul al II-lea de la aproape toate facultă­țile noastre. Cauzele ? Trebuie să revin la ceea ce spuneam mai înainte, studenții anului al II-lea au dat examen de admitere într-un moment cînd, dată fiind trecerea la cursurile de 12 ani, nu existau absol­venți de liceu­­ în acest con­text, concursul de admitere respectiv a fost mai puțin o competiție a valorilor și mai mult una a efortului ; s-au pre­zentat studenți care, cum spu­neam, rataseră unul sau două concursuri, dar avînd timp de pregătire au putut răspunde anumitor exigențe. Iată de ce spuneam că la actuala ediție vom urmări, în mod deosebit, posibilitățile de afirmare, per­sonalitatea viitorului student. — Ce recomandați candida­ților din acest an ? — In primul rînd, încredere în climatul de obiectivitate al concursului, pentru că toți, cel puțin în această privință, vor beneficia de șanse egale. Re­comand, de asemenea, curaj și îndrăzneală în susținerea pro­priilor puncte de vedere pentru a oferi, într-o proporție edifi­catoare, măsura posibilităților de care dispun.

Next