Inainte, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8032-8056)
1971-01-26 / nr. 8051
VALOAREA INVESTIȚIILOR ÎN JUDEȚUL DOLJ „Un obiectiv fundamental al întregii noastre activități economice îl reprezintă creșterea eficienței investițiilor, folosirea cu precădere a fondurilor în scopul sporirii producției materiale”. NICOLAE CEAUȘESCU din Raportul prezentat la Congresul al X-lea al P. C.R. Oh:ș Mulți sa infrunte capriciile vremii In toate anotimpurile anului, constructorii șantierelor țin piept cu bărbăție ploilor, vintului sau gerurilor aspre, ridicind din fier și beton uzine moderne, blocuri de locuințe semețe, școli și spitale spațioase, și îmbogățesc necontenit zestrea orașelor noastre, aflate într-un trepidant ritm de dezvoltare. Cu fiecare lună, cu fiecare an, Înfățișarea așezărilor urbane ori rurale capătă, grație hărniciei constructorilor, noi elemente ale civilizației secolului in care ne aflăm. Oamenii șantierelor par, la prima vedere, duri, aspri. Realitatea este alta. Satisfacția muncii lor. Împlinită zi de zi, faptul că aici, în lumea construcțiilor industriale sau civile, faptele sunt mai palpabile ca oriunde, plămădesc în sufletele acestor făurari de progres calități umane nebănuit de bogate. Strălucitoare lumini de far IIIIIIIIII!IIIIIII!!!!lil!|!llllilllllil!llllil!lllil! călăuzitor pe martie șantiere socialiste, autori ai sutelor de obiective industrialee și social-culturale de mari proporții, constructorii materializează fără răgaz politica partidului nostru, directivele mărețe ale Congresului al X-lea. Comuniștii — adevărați „catalizatori“ ai colectivelor de manacitori-constrictori, se află in primele rînduri ale nobilei bătălii pentru progres și prosperitate. I-am cunoscut pe platforma Combinatului chimic de la Ișalnița pe comuniștii Nicolae Chidu și Constantin Nicolae. I lllll ll ll llll lllll!lllllllll ll Cei doi harnici muncitori — primul lăcătuș, celălalt sudor — impresionează prin forța și optimismul lor de-a dreptul molipsitor. De cinci ani, pe pieptul lor strălucește insigna de fruntaș în întrecerea socialistă , simbol al unei necontenite dăruiri pentru muncă. Tot la fel, maiștrii A. Caloianu, Ionel Niculuț, Stan Mihalcea, Gheorghe Lăzărescu și ca și mulți alți lucrători din cadrul I.S.C.M. Craiova, se bucură de stima și respectul celor ce-i înconjoară, tocmai pentru că exemplul lor personal a devenit de mult un model în întreprindere. Acești neobosiți comuniști și-au pus și își pun continuu semnătura în cartea de aur a ln LUCIAN TRIȚĂ (Continuare în naa. a îll-a) llillllllllllllllllllll [comuniștii OAMENI INTRE OAMENI UN BILANȚ FRUCTUOS AL INVESTIȚIILOR ÍN PERSPECTIVA NOULUI CINCINAL Consecvent politicii marxistleniniste de industrializare socialistă a țării, Partidul Comunist Român a aplicat în mod creator această cerință la condițiile concrete ale țării noastre, realizările obținute avînd menirea de a transforma România într-o țară puternic dezvoltată, cu o industrie diversificată, în plin avînt, ale cărei produse se impun tot mai mul pe piața internă și la export. Evident că pentru înfăptuirea acestui deziderat, statul nostru a prevăzut importante fonduri de investiții. Numai în cincinalul care s-a încheiat, fondurile de investiții centralizate, alocate de către stat, au depășit cifra de 288 miliarde lei, cărora li s-au adăugat importante fonduri în sectorul cooperatist. Așa a fost posibilă o dezvoltare uniformă, armonioasă a tuturor județelor patriei pe a cărei hartă, în afara dezvoltării și modernizării întreprinderilor existente, au apărut fabrici și uzine noi, combinate, edificii social-culturale, așezări noi. Județul Dolj, ca și celelalte județe ale patriei, a cunoscut în decursul ultimului cincinal transformări deosebite. Au apărut noi și importante capacități de producție care au transformat județul într-o cetate a chimiei, a luminii, făurarilor aparatajelor electrice de mare putere, locomotivelor Diesel-electrice și locomotive electrice magistrale, ai unei game variate de produse alimentare și de larg consum, mult cunoscute pe piața externă, purtătoare demne ale mărcilor fabricilor din județul Dolj și inscripției de mare mîndrie „MADE IN ROMANIA“. Realizărilor obținute pînă la sfîrșitul anului 1965 li s-au adăugat, în primul an al cincinalului 1966—1970, capacitățile de producție de 5500 t/an aparataj de înaltă tensiune de la Uzina „Electroputere“, 104 000 mc/an beton celular autoclavizat de la întreprinderea de prefabricate din beton, 100 000 t an uree de la Combinatul chimic. Le-a urmat în cel de-al doilea an creșterea capacităților de producție de la Uzina „Electroputere“, prin punerea în funcțiune a capacităților de 9500 Can ansamble sudate, 5000 t/an aparataj de înaltă tensiune, 30 buc/an S.D.E., punerea în funcțiune a primului grup de 315 M1V din cadrul etapei a II-a a Centralei electrice de termoficare Craiova , a început să producă Fabrica de confecții ; s-a dat în folosință conducta de 500 000 mc/zi apă pentru alimentarea orașului Craiova. (Continuare în pag. a II-a) In cinstea aniversării semicentenarului partidului în concursurile festivalurile artistice de amatori Duminică s-a dat startul In faza locală a concursurilor și festivalurilor artistice de amatori , cel de-al 10-lea concurs al formațiilor muzical-coregrafice (centrul Dronic), Festivalul brigăzilor artistice și Bienala „I. L. Caragiale“ a formațiilor de teatru (centrul Bechet). Desfășurate in cinstea aniversării semicentenarului partidului, aceste concursuri au reunit zeci și sute de participanți, artiști amatori din așezările județului nostru, urmărind depistarea unor talente autentice, precum și valorificarea inestimabilului tezaur al creației populare. Start Și Al 10-lea Concurs al formațiilor muzicalcoregrafice „Omagiu partidului“ DRONIC. De mult timp sala a căminului cultural nu a cunoscut asemenea afluență de public»» așa cum s-a petrecut duminica trecută, cînd, la startul celei de-a 10-a ediții a formațiilor muzicalcoregrafice, s-au prezentat concurenți din șase localități : Segarcea, Calopăr, Valea Stanciului, Gighera, Gîngiova și Drănic. Numeroșii spectatori au avut prilejul să admire multe momente memorabile. In primul rînd, o excelentă formație de dansuri (bărbați) și fluierași aparținînd căminului cultural din Drănic (instructor Nicolae Ion), o performeră a acestor concursuri artistice de amatori — solista de muzică populară Fira Dinulescu (Gîngiova), prezentă la toate cele 16 ediții, un cor numeros și închegat (Valea Stanciului, dirijor Oprea Olaru), câțiva soliști instrumentiști și vocali de un cert talent : Costed Cader — vioară (Gîngiova), Ion Staicu — fluier (Valea Stanciului), Ion Buteanu — acordeon (Calopăr), Vasilica Bratu — solistă de muzică populară (Casa de cultură din Segarcea). Casa de cultură din Segarcea a avut, firește, prezența cea mai numeroasă și, în același timp, omogenă : toți cei patru soliști de muzică populară au interpretat melodiile cu corectitudine și sensibilitate , solista Vasilica Bratu, cu„Mai ți-i minte, măi dragă Marie”, „Cine nu știe ce-i dorul" s-a detașat, totuși, prin amplitudine vocală, linie melodică de mare claritate, dar mai ales o anume structură afectivă a vocii — calitate inerentă oricărui amator care aspiră la profesionalizarea pasiunii sale. Orchestra, cam săracă numericește, a fost cu o gamă mai jos față de nivelul soliștilor. Și celelalte comune au prezentat formații cu un mare număr de membri. In această ordine de idei merită subliniată prezența tarafului din Calopăr, avînd în acordeonistul Ion Bibeanu un virtual profesionist. Calopărul a oferit, în același timp, o frumoasă surpriză prin formația de dansatori compusă, în exclusivitate, din bătrîni a căror vîrstă trece de 60 de ani. Mențiuni speciale se cuvin „solistului“ dansator Marin Albu, în vîrstă de 73 de ani. De la Grigiova, pe lingă solista de muzică populară Fira Dinulescu, (cu „Intr-un luncă tal nuiele", „Pornit neică pe colnic“), am mai D. RADU M. LOCUSTEANU (Continuare în pag. a m-a) Cei mai tineri călușari din concurs : elevii din Drănic MARȚI 26 IANUARIE 1971 ANUL XXVII NR. 80514 PAGINI 8# BANI Ședința Consiliului de Stat în ziua de 25 ianuarie a.c., a avut loc la Palatul Republicii ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, miniștri, conducători ai altor organe centrale de stat și președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale, lui Din împuternicirea Consiliude Miniștri, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 noiembrie 1970, precum și proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naționale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat. „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune dintre România și Polonia, al faptului că între țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decit să consemneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de colaborare și prietenie dintre România și Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria oglindește relațiile de bună vecinătate și de colaborare îndelungată dintre țările noastre. Această colaborare și prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică : ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugului stăpînirii străine, pentru independență națională și socială, în anii construcției socialiste prietenia și colaborarea dintre România și Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sunt deosebit de cordiale și amicale. Ele se bazează pe dorința comună de a contribui la cimentarea legăturilor toate statele din Balcani, dintre la transformarea acestei părți a lumii într-o zonă a păcii și colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cit și cel cu Bulgaria, sunt rezultatul politicii consecvente a partidului și guvernului României socialiste de dezvoltare a relațiilor de colaborare și cooperare cu toate statele socialiste ; noi vedem în întărirea colaborării și cooperării multilaterale cu toate țările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, a întăririi economice și ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei națiuni socialiste și, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat axează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relațiile dintre România, pe de o parte și Polonia și Bulgaria pe de altă parte , avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securității în Europa, la dezvoltarea colaborării și prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate și să ratifice aceste Tratate“. Consiliul de Stat a adoptat in unanimitate decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, precum și decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiectelor respective, următoarele decrete : decretul privind autorizarea și funcționarea România în Republica Socialistă a reprezentanțelor firmelor comerciale și organizațiilor economice străine ; decretul privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor , decretul pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor prețioase și pietrelor prețioase, precum și decretul pentru modificarea Legii nr. 16/1968 privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii Române de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauților, reîntoarcerea astronauților și restituirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, precum și Acordul comercial dintre Republica Socialistă România și Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost in prealabil examinate și avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. Cu prilejul sărbătoririi zilei Unirii, elevi din școlile municipiului Craiova au depus coroane de flori la statuia lui A.I. Cuza. Apoi, o fanfară a intonat Hora Unirii Ancheta noastră Aria de afirmare și rolul consiliilor intercooperatiste în materializarea noilor măsuri inițiate de partid. Pe agenda de lucru a consiliilor intercooperatiste : 1. Zonarea culturilor. In funcție de condițiile pedoclimatice și economice ale cooperativelor. 2. Specializarea producției cooperativelor agricole, iar în cadrul acestora, a muncii fermelor, brigăzilor și echipelor. 3. Organizarea de ferme intercooperatiste specializate în creșterea și îngrășarea porcilor, bovinelor, păsărilor, în legumicultura, pomicultură și viticultură prin reunirea mijloacelor și forțelor mai multor cooperative. 4. Asigurarea folosirii cit mai judicioase a tractoarelor și mașinilor agricole ale S. M. A. precum și a mijloacelor tehnice ale cooperativelor. 5. Utilizarea rațională a specialiștilor din cooperative. 6. Realizarea unor lucrări de investiții de interes comun. 7. îmbunătățirea aprovizionării tehnico-materiale a cooperativelor. 8. Organizarea unor lucrări de interes comun legate de sistematizarea și gospodărirea satelor. 9. Promovarea întrajutorării cooperativelor, dezvoltarea schimbului de experiență între aceste unități. La această anchetă au participat: ing. Dumitru Constantinescu, președintele consiliului intercooperatist Argetoaia, președinte al C.A.P. Salcia, ing. Nicolae Rașcă, președintele consiliului intercooperatist Afumați, președinte al C.A.P. Afumați; Ionel Doicaru, primarul comunei Argetoaia; ing. Anghel Antonini, președintele consiliului agricol intercooperatist Șimnic, inginer șef la C.A.P. Șimnic ; Hie V. Marinescu, președintele consiliului intercooperatist Coșoveni, președinte al C. A.P. Coșoveni. In județul nostru, acțiunea de organizare a consiliilor intercooperatiste, pe baza sarcinilor ce decurg din expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU din 23 noiembrie 1970, s-a încheiat. In programele de lucru pe care le-au elaborat o dată cu constituirea lor, cele 37 de consilii intercooperatiste din județ și-au propus realizarea unei largi cooperări și specializări care să asigure unirea în comun a forțelor mai multor cooperative, folosirea rațională a pămîntului, a fondurilor de investiții, a mijloacelor mecanice, a specialiștilor, a întregii forțe de muncă pentru creșterea continuă a producției, a avutului obștesc și a veniturilor cooperatorilor. Consiliile intercooperatiste sunt alcătuite de reprezentanții conducerii cooperativelor, specialiști din cadrul acestora, directorii sta. A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a III-a)\ | • PRIMUL LOT DE APARATAJE LIVRATE LA EXPORT Pe poarta Uzinei „Electroputere“ — Craiova a ieșit primul lot din gama produselor care se vor expedia în acest an pe baza contractelor Încheiate cu beneficiarii externi. S-au expediat, dintr-o comandă de 300 bucăți planificate pe anul 1971, un număr de 10 posturi de transfer, mare de 200 kVA pentru U.R.S.S. In secția de expediție a fabricii aparataj se pregătesc pentru a fi expediate alte citeva seci de astfel de produse. BRIGAZI ȘTIINȚIFICE LA SATE Brigăzile științifice ale Comitetului județean pentru cultură și artă s-au deplasat duminică în localitățile Coșoveni, Leu, Puțuri, Castranova, Apele Vii, Celaru, Marotinu, Zvorsca, Amărăștii de Sus, Dobrotești, Amărăștii de Jos, Daneți. In prezența unui numeros auditoriu, oaspeții s-aui referit la cele mai actuale probleme de politică internă și externă a partidului și statului nostru, la cele mai noi cuceriri din științele medicale, tehnice și astronomice, la diverse probleme juridice. PENTRU AMATORII DE TURISM ȘI FOTBAL Agenția județeană de turism Dolj organizează două interesante excursii, la prețuri avantajoase, pe itinerariile Craiova — Timișoara — Belgrad — Niș — Sofia — Tirnovo — Russe — București — Craiova, cu o durată de șapte zile. In perioada 21—27 martie a.c. costul excursiei va fi de 1227 lei, iar în perioada 1—7 mai, costul va fi de 1338 lei. Pentru amatorii de fotbal, aceeași agenție precizează că in vederea întilnirilor de la Sofia dintre Bulgaria și România, la 28 martie a.c., se organizează o excursie în perioada 27—2!8 martie a.c., cu autocarul, din București cu prețul de 380 lei , în vederea meciului din cadrul Cupei Europei, dintre, Cehoslovacia și România, la 16 mlai a.c., excursia va fi organizată intre 14 și 18 mai. Plecarea in această excursie se va face cu trenul, din București. Preț informativ : 980 lei. înscrierile se fac cu 60 de zile înaintea plecării.