Inainte, iunie 1971 (Anul 28, nr. 8159-8184)
1971-06-10 / nr. 8167
s va ».La promoție în curînd revedere, școală dragă! nouă spune ore de clasă, ore de pregătire specială. Profesorii și elevii își potrivesc la unison eforturile în vederea examenelor. De dimineața pînă seara tirziu se studiază, se aprofundează, se repetă, se fac experiențe în laborator. O „radiografie“ sumară prin școlile orașului Craiova ne poate da o imagine bine conturată a efervescenței intelectuale în care se desfășoară procesul de învățământ. Să spicuim cîteva din declarațiile făcute de profesori și elevi, acum în închiderii preajma anului școlar : „Sînt foarte mulțumit de felul cum se pregătesc elevii mei pînă în prezent, atît la matematică, unde le sînt profesor, cît și la celelalte discipline. preocupările Toatelor sînt axate cu perseverență pe linia studiului temeinic. Am încredere în posibilitățile lor și am reușit să le insuflu calmul și convingerea necesare în preajma examenelor care-i așteaptă“ (prof. Ilie Nica — liceul „Frații Buzești“). „Ne bucurăm de ajutorul deplin al profesorilor care stau mai mult — ca de obicei — în mijlocul nostru în această perioadă“. (Mioara Iordăchiță — elevă generală nr. școala 23). „Bibliotecile și laboratoarele sînt foarte solicitate“ (E.ugenia Pătru —■ bibliotecară la liceul ..T. Arghezi“). „Mă uit înapoi și mă întreb cînd au trecut 12 ani ? Parcă mă văd în clasa I. îmbrăcat cu un șorțuleț ca fetițele“ (I. Săndulescu, — liceul „T. Arghezi“). „Nu voi uita atmosfera aceea, de copilărie și adolescență colectivă, în care inevitabile greutăți și necazuri se topesc în elanul dispozițiilor și al încrederii depline în viitor“ (M. Gear- Creionări cescu anul IV la liceul „T. Arghezi“). „Au trecut anii cu tot felul de note. Le minte, mai ales țin pe cele... slabe și am tras concluziile necesare“ (Valentin Drăgoescu, clasa a VllI-a B, Școala generală nr. 23). „12 ani s-au încheiat. Și lăsăm în urmă cu regret, și ne luăm zborul spre desăvîrșirea pregătirii noastre pentru viața socială“ (cîțiva elevi din anul IV la liceul „Frații Buzești“). „Vom respira adînc după trecerea examenelor așa cum fac — de obicei călătorii, după un drum greu, dar plăcut în același timp. Și ne vom aduce aminte, pe parcursul anilor, de tot ceea ce a însemnat pentru noi viața de elevi profesori, colegi, prieteni, surprize plăcute și neplăcute" (I. Cojocăreanu, liceul „N. Bălcescu“). Școala generală și liceul constituie doar două etape în pregătirea pentru viața socială. Drumul spre o profesie sau alta rămîne deschis, ramificîndu-se în ce sute de posibilități de realizare, pe care adolescenții le aleg, sub îndrumarea profesorilor, a diriginților, a părinților și a propriilor lor posibilități. Iată cîteva perspective : „îmi place electronica, dar vreau să mă calific repede și — pentru aceasta — voi da examen de admitere la o școală profesională“ (Ionete Sebastian, clasa a VIII-a B, Școala generală nr. 23). „Trebuie să urmez liceul Vreau să teoretic, devin profesoară. Am avut în cei patru ani de școală generală o profesoară, care a fost și dirigintă, de la care am îndrăgit această profesie“. (Ileana Prutu, clasa a VIII-a B, Școala generală nr. 23). „Vreau să-mi realizez un vis și o hotărîre, luată încă din clasa a IX-a, cînd am fost bolnavă grav și am suferit o operație. Să urmez medicina“. (Ștefania Sava, anul IV, liceul ,,T. Arghezi“). Succes: absolvenți dragi Este marea mărturisire a fiecărui profesor care se desparte, cu nostalgie, dar și cu încredere de o nouă generație pe care a îndrumat-o ani de-a rîndul. Succes și la revedere, căci oriunde și oricînd profesorii și elevii se vor întâlni pe aceleași coordonate ale grijii societății noastre noi, pentru om, pentru tînăra generație ! M. IONESCU, profesor i_L ! NÄIKTE In instantaneul nostru fotografic sunt fericiți componenții lotului Liceului „Frații Buzești“, clasați pe locul III pe țară la campionatele de pentatlon atletic școlar. Cineva și-ar putea declara nedumerirea pentru faptul că o fotografie obișnuită pentru o rubrică sportivă apare în acest cadru al unor accente... fotografice (și nu numai fotografice), în exclusivitate „pro“ sau „contra“ („alb“ sau „negru”). Procedăm astfel pentru că acest succes are o „istorie“ a sa deosebită... Pentatloniștii craioveni (D. Bleju, M. Giubelan, I. Luca, N. Cernitu, Gh. Barbărasa și E. lonescu) au trebuit să lupte din răsputeri, cu abnegație, (am putea spune chiar cu eroism) pronosticuri pentru a răsturna și clasamente anticipativ făcute. Ei au fost „surpriza“ întrecerilor, evoluția și ambiția lor reușind să emoționeze și să atragă luarea aminte și prețuirea juriului și a unor decatloniști de valoare mondială (vestgermanul Walde, polonezul Skowronek, românul V. Bogdan), aflați, pe același stadion, la prestigiosul triunghiular decatlonist de la Cluj. Craiovenii n-au pornit ca favoriți. Dimpotrivă. La un moment dat, se situau pe locul V. Obosiți și deprimați fizic s-au întors la locul găzduirii, au plîns, și-au făcut reproșuri, s-au căinat amarnic. A fost meritul antrenorului și profesorului lor Constantin Bobei de a le fi însuflețit voința de a lupta fără istov. A urmat chiar :— notați bine — un... jurămînt a fost A doua zi, craiovenii au revelația concursului . Marian Giubelan a realizat al doilea timp al concursului la proba de 8 000 m., iar ceilalți au obținut recorduri personale... Handicapul a fost recuperat și craiovenii au urcat învingători pe podium. Cea de a doua imagine fotografică este... comună multor unități de alimentație publică: stocuri uriașe de lăzi cu sticle goale stau neridicate, zile și săptămîni întregi, încurcind circulația, urbanitatea municipiului nostru și... treburile producției fabricii de bere din Craiova. Neglijența (sau nepăsarea, uneori) beneficiarilor de a returna fabricii sticlele pentru reîmbuteliat, au efecte cu totul și cu totul nedorite, fiind una din cauzele principale ale insuficientei aprovizionări cu bere „de Craiova“ a orașelor și satelor județului și ale țării. In ziua de 7 iunie a.c., I.C.R.A. Craiova era restantă cu 537.187 sticle de bere (cînd, normelor, conform orașul poate dispune de un rulaj de 150.000 sticle). Beneficiarii principali ai fabricii au reținut sau au înstrăinat sticlele, astfel că, din cauza lipsei acestora, săptămînal a trebuit ca un schimb să nu poată lucra (ceea ce înseamnă că, săptămînal, s-a produs cu 100.000 de sticle mai puțin). Pentru redresarea acestei situații, conducerea fabricii de bere din Craiova a trebuit să-și piardă timpul cu telegrame, sormații, sancțiuni, concilieri... La Arbitrajul de stat s-au judecat ...In aceeași zi, i-am întîlnit la Cluj pe fotbaliștii unniversitari. I-am întrebat : „Cum vedeți clujeni ?“. meciul cu studenții =| „ Am primit răspunsuri de §1 genul : „Floare la ureche !“, §. .,îi avem la buzunarul ceasului“, „Ii tăbăcim !“... |q Rezultatul se știe... |! Pe drum autobuzele celor j| două echipe s-au întâlnit. Măi întreb dacă a încercat cineva H să plece capul a jenă în fața j| convoiul învingătorilor ?.. H litigii la nesfîrșit, s-au cerut || și s-au acordat penalizări de ippozitul I.C.R.A. Tr. Severin — gg 12.458 lei ; I.C.R.A. Craiova — |§ 183.345 lei (pentru lipsa punctualitate a I.E.J.C.C.) de g și j| 46190 (pentru nerestituiri din jos municipiul Craiova) etc. Deși g astfel sancționat, colectivul I.C.R.A. Tr. Severin se găsește g în recidivă, avînd în... stoc, la §| ora actuală, 239.998 sticle ne- §| restituite... Dacă beneficiam de §§ la o mai lungă distanță !| (I.C R.A. Deva, T.A.P.L. Tg. Jiu, cooperativele de consum fif din Ceacova, Ghioroi, Drăgotești, Carpen, Castranova, || Brabova) își îndeplinesc între |§§ mai obligațiile contractuale, ||| cooperativa Ișalnița avea ne- || restituite 8946 sticle, iar cea din g Brafovoiești cam tot pe atâtea.. .| Fabrica așteaptă, consuma §§ zorii așteaptă... Berea zace în §| teascuri, iar beneficiarii ne- s paroliști zac într-un păgubitor || obicei. Păgubitor pentru el și, | mai ales, pentru populație... ü AL. DIANU H IlllllllllilllilllllllllllinS Secvență din activitatea cercului literar al școlii generale din Zăval Anul 1911 a pus organizațiile de partid în fața unei problematici largi, generată, în primul rînd, de noile și importantele obiective ale planului cincinal. Sarcini sunt întotdeauna multiple : măiestria conducerii, eficiența ei cer ca, acordîndu-se prioritate celor esențiale, să fie soluționate toate într-o concepție de ansamblu. Un astfel de considerent ne-a determinat să întreprindem un sondaj asupra desfășurării activității cultural-educative de masă, domeniu în care locțiitorul de secretar este figura centrală a vieții spirituale, în comuna în care-și desfășoară activitatea. CÎTEVA IPOSTAZE ALE RELAȚIEI: Specificul local și climatul spiritua Primul interlocutor: Tiberiu Greblă, directorul căminului cultural din Bîrca. — Ca locțiitor al secretarului Comitetului comunal de partid ce probleme ale activității culturale vă preocupă în momentul de față ? — N-am să mă refer la mișcarea artistică de amatori în general, ci doar la cîteva acțiuni care au contribuit la explicarea politicii interne și externe a partidului și statului nostru, la antrenarea țăranilor cooperatori pentru îndeplinirea sarcinilor economice, la cultivarea unei atitudini înaintate față de muncă, față de averea obștească. Dintre aceste acțiuni, amintesc ciclul de expuneri privind explicarea aprofundată a problemelor ridicate în Directivele celui de-al X-lea Congres al P.C.R., a măsurilor adoptate de conducerea partidului pentru întărirea multilaterală a C.A.P. etc. In comună, au fost audiate cu mult interes expunerile : „Făurirea societății multilateral socialiste dezvoltate — obiectiv fundamental politicii partidului in etapa aealtuală“, „Dezvoltarea intensivă a agriculturii“, „Profilarea și specializarea agriculturii“ și altele. De menționat și utilizarea unor forme și mijloace moderne de mare atractivitate. Aș mai putea aminti de emisiunile „Reflector“ pe bază de diapozitive, realizate de cercul foto și chaedubul nostru, care au surprins aspecte de la diferite locuri de muncă. Eficiența lor a fost sporită și prin faptul că proiecțiile au fost însoțite de expuneri adecvate. Consultarea planului de muncă, discuțiile purtate cu diverși interlocutori — intelectuali ai comunei, au reliefat și alte aspecte concrete ale muncii cultural-educative menite să contribuie la ridicarea conștiinței sătenilor pe trepte superioare : „Mese rotunde“, concursuri gen „Cine știe, cîștigă“, întîlniri cu bătrinii satului, dezbateri pe teme științifice etc. Prin urmare, reținem ideea unor activități complexe. Poate fi considerat un real pas înainte și faptul că organizația de partid și instituțiile implicate în activitatea cultural-educativă au renunțat la o parte dintre acțiunile cu caracter festiv, optând pentru forme mai concrete, în funcție de cerințele diurne ale oamenilor. Un alt popas l-am făcut în comuna Gogoșu. Aci, o discuție cu mai mulți învățători și profesori a evidențiat realizări autentice, dar și carențe anacronice. "Directoarea căminului cultural, Elena Bubulică, posesoare a unei experiențe notabile, afirma : „Căminul cultural își subordonează programul cerințelor de instruire și educație permanentă a adulților în primul rînd, garantează o intensă posibilitate de stimulare și afirmare a aptitudinilor și talentelor și, în sfîrșit, oferă un cadru optim de reconfortară“. Practic, sfera de cuprindere de care ne vorbea Elena Bubulică este unilaterală. Și cînd afirmăm acest lucru, avem în vedere faptul că unele categorii de oameni nu sînt cuprinse în sfera muncii de educație, iar caracterul unitar al muncii culturale devine, astfel, un deziderat parțial realizat. Că așa stau lucrurile, ne-o demonstrează faptul că munca culturală nu vine cît se cuvine în sprijinul producției. Iată un exemplu : deși la C.A.P. din Gogoșu unele lucrări efectuate sunt de slabă calitate sau efectuate cu întârziere, avînd ca rezultat diminuarea producției la hectar, căminul cultural nu organizează activități în sprijinul redresării urgente a acestei situații. In comuna Radovan, ne-am interesat în mod deosebit de felul cum se fac cunoscute, în rîndul cetățenilor, acțiunile ce se întreprind la nivel de comună cu diferite categorii de oameni. In ciuda motivărilor lui Ion Cane, directorul căminului, nu se poate găsi nici o justificare care să suplinească lipsa afișelor, deci a unei publicități mai dinamice a acțiunilor întreprinse. In comuna Giurgița, tov. Alexandru Alexandru și Nicolae Fierui, activiști ai Comitetului județean de partid, care au întreprins, timp de mai multe zile, un studiu, vizînd activitatea politică și cultural-educativă de masă, ne-au relatat citeva acțiuni concordante cu opțiunile țăranilor cooperatori. In structurarea repertoriului s-a ținut seama de scopul educativ al muncii artistice, de cerințele și preferințele publicului, precum și de posibilitățile de interpretare ale artiștilor amatori. O carență, întâlnită și aici se materializează în insuficienta activitate de propagandă in domeniul cărții. De pildă, la biblioteca din Giurgița, statistica indică o situație mulțumitoare: în realitate, activitatea bibliotecii lasă mult de dorit. Aproape jumătate din cititori sunt elevi. Lucrul, în sine, nu este rău, dar ce se întâmplă cu restul locuitorilor ? Se observă, însă, că în ultimul timp acțiunile scad în intensitate, ele fiind mai mult apanajul elevilor. Anacronică ni se pare atitudinea de ignorare a satelor periferice, totul organizîndu-se, de regulă, la centru, îngustîndu-se astfel sfera de cuprindere a auditoriului. Activitatea culturaleducativă presupune stabilitate și elasticitate, o mai mare corelare cu imperativele imediate ale vieții satului. M. PACURARU memento a CINEMĂ „Patria" (telefon 13850), filmuu: PREȚUL PUTERII, orele 9 ; 11,15 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 ; 21,15. La grădină, orele 20,30. „Central“ (telefon 14029), filmul: BATALIA DE PE NERETVA (ambele serii), orele 11 , 15,30 ; 19. „30 Decembrie“ (telefon 31080), filmul : BALADA PENTRU CEI CĂZUȚI, orele 16 . 18. Matineu, orele 11, și la grădină, orele 20,30, filmul : RĂZBUNĂTORUL: „23 August“ (telefon 14448), filmele : MINDRIE, orele 10 . KING. KONG EVADEAZĂ, orele 14 ; 16. 18 . 20. La grădină, orele 20,30. „8 Mai" (telefon 14285), filmul: TIFFANY MEMORANDUM, orele 16,30—20,30 în continuare. La grădină, orele 20,30. •„30 Decembrie“ — Băilești, filmul : PĂSĂRILE „Arta“ — Calafat, filmul : BĂIEȚI BUNI, BĂIEȚI RAI „8 Mai“ — Fii ași, filmul: CINCI PENTRU INFERN „Victoria" — Segarcea, filmul: MIHAI VITEAZUL (ambele serii). I ®. JOI 10 IUNIE 17.30 Deschiderea emisiunii Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan. Emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp in agricultură. • V-ați pregătit pentru seceriș . • Secvențe cinegetice 19.15 publicitate. 19.20 1061 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. • Sport 20.10 15 minute despre sănătate. Copilul in primii ani de viață. Un dialog cu și pentru părinți. 20.25 Aveți cuvîntul „Locul și rolul tineretului in procesul dezvoltării societății contemporane“. Dezbatere lunară organizată de Redacția pentru tineret. 21.10 Antologia umorului. • „Rațe cu repetiție“ de Gheorghe Brăescu • „Metamorfoza“ de Al. I. Bratescu Voinești. 21.40 Cadran internațional. Comentarii, documentare, reportaje din actualitatea internațională. 22.25 Interpretul săptămînii : Gică Petrescu. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23,00 Închiderea emisiunii CRAIOVA JOI 10 IUNIE 17,00 Radiojurnal, buletin meteoritier. 17,10 Concert de muzică populară. 17,30 Craiova universitară. Debutanți în sesiunea din vară. Drum larg afirmării profesionale. 17,40 Piese simfonice de mare popularitate. 18,00 Pe meleagurile patriei socialiste. Destinul nou al unei localități. 18,10 In sat la noi. Miriști însămnațate, Polina Manoilă reprezentantă a cîntecului oltenesc. File de monografie. Poșta emisiunii. 18,30—19,00 Pentru fiecare melodia preferată. VINERI 11 IUNIE 6,00 Buletin de știri. 6,05 Jocul nostru-intadru tare — program muzical. 8,20 Jurnal agrar. Aspecte din campanie. 6,30—7,00 Varietăți matinale. BUCUREȘTI JOI 10 IUNIE PROGRAMUL I 12.00 Cîntă Iva Zanicci. 12.10 Arii celebre din opere. 12.30 întâlnire cu melodia populară și interpretul preferat, 13.00 Radiojurnal, 13.15 Avanpremieră cotidiană, 13.27 Cîntecul e pretutindeni, 14.00 Compozitorul săptămînii, Robert Schumann. 14.47 Muzică populară, 15.00 Buletin de știri, 15.05 Tribuna radio. Comanda socială. 15.25 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Cîntece de Laurențiu Profeta. 16.30 Soliști de muzică populară. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Cavalcada ritmurilor — ediție specială. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară, de Aurel Baranga. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Noi Înregistrări cu Maria Ciobanuu. 20.55 Știința la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal 1. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră ; melodii interpretate de Wess. 22.55 Moment poetic. Sonete de Elisabet Barett Browning. 23.00 Concert de seară. 24 00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri, la orele 2.00 ; 4.00; 5.00). Timpul probabil pentru următoarele 24 de ore. Vreme instabilă, cu cer variabil și averse locale. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura maximă 22—25 grade. Minima 12—15 grade. Pronoexpres Concursul nr. 23 din 9 iunie a.c. Extragerea II, 18, 17, 37, 9, 43. Extragerea a 32, 22, 31. Fond general de premii — 2.472.96S Iei. 11-a; 30, 33, Combinatul cărbunelui Tg. Jiu, Grupul școlar minier Motru anunță începerea înscrierilor la concursul de admitere pentru școala profesională din sesiunea iulie 1971, pentru meseriile: mecanizator minier, lăcătuș mină, electrician de mină, lăcătuș mecanic în industria constructoare de mașini, sudor și strungar. Înscrierile se fac între 1 iunie și 2 iulie 1971 la sediul școlii. Examenul are loc intre 6 și 14 iulie . Vizita medicală 3—5 iulie. Se primesc absolvenții a 8—10 clase elementare. Informații suplimentare se primesc la sediul școlii, zilnic, in orașul Motru, județul Gorj, între orele 7,00—15,30, telefon 88. 1——■r—11ac— _____In—.ir Consiliul popular județean Dolj Comitetul executiv LISTA cu prețurile stabilite la legume și fructe Nr. U/M Călți. Preț efectiv Preț plascart. Produsul de contract de vîn: cu argintul 1. Cartofi timpurii și de vară kg I 1,50 2,30 NI 1,15 1,80 2. Cartofi timpurii și de vară spălați kg I — 2,45 II — 1,90 3. Ceapă verde cu tija pînă la 20 cm. lungime kg I 1,30 2,00 N 1,00 1,50 4. Dovlecel mijlocii 10—15 cm. lungime de la 15,1—20 1 cm. lungime kg 1 2,00 2,90 NI 1,50 2,30 5. Dovlecei peste 20 cm lung. kg unică 1,30 2,00 6. Mazăre păstă kg unică 1,10 1,70 7. Roșii kg extra 6,40 9,40 I 5,15 7,50 II 3,90 5,75 8. Usturoi verde cu tija pînă la 15 cm. lungime kg I 3,00 4,25 II 2,00 2,90 9. Vișine kg extra 4,55 6,70 I 3,50 5,25 II 2,60 4,00 10. Zmeură kg extra 5,00 7,50 I 4,50 6,70 II 3,00 4,50 Prețurile intră în vigoare , cumpărarea la data de 11 iunie 1971, ora zero și vînzarea la data de 12 iunie 1971, ora © 10 - VI — 1971 sport măgit cu „U“ Craiova aderadin nou : 1-1 (1-0) C. F. R. Cluj La ora la care începea tatunirea dintre„U“ Craiova — C.F.R. Cluj, suporterii din Bănie păreau mai încrezători ca pricind în soarta echipei lor, scandînd„haidtenii",„haide U“. într-o asemenea atmosferă, partida debutează ca o ciocnire violentă între două forțe care au pentru ce să lupte : craiovenii pentru cuvenita reabilitare în fața spectatorilor, iar oaspeții pentru două puncte hotăritoare. După 9 minute, tribunele par satisfăcute : după un fault comis asupra lui Donoseu pe aripa dreaptă, Niță execută impecabil lovitura liberă trimițtnd-a spre Oblemenco, aflat în careul mic, dar care ținut în brațe de apărătorul Fanea Lazar, nu poate fructifica. Stupoare . Oblemenco ratează copilărește lovitura de la 11 metri, trimițînd in brațele portarului Mărculescu. Reacția oaspeților este imediată, numai că, la minutele următoare, ei ratează două mari ocazii. Și totuși, min. 19 aduce deschiderea scorului pentru gazde : după ce Strimbeanu driblează la centrul terenului, balonul ajunge la Nică care „înșiră“ pe drum pe Vișani și Roman, șutind sec în plasa porții Clujenilor : 1—0. Golul îndirjește jocul, leargă cu repeziciune, mingea astudenții fiind cei care domină. Rind pe rînd, Oblemenco (min. 22) și Țarălungă (min. 26 cînd a înscris din ofsaid) pierd ocazia majorării scorului. •„U.“ a dezamăgit din nou — pentru a cita oară ? — publicul, neridicindu-se la înălțimea încrederii — iarăși, pentru a cita oară — acordată fără rezerve de mult prea generoșii săi suporteri Căci, dacă golul oaspeților a reprezentat finalitatea unor faze,lucrate“, evoluțiile gazdelor au avut un destul de mare coeficient de dezorientare și lipsă de concepție de joc. La tineret-rezerve : ,,U“ Craiova — C.F.R. 0—0. GEORGE DINU ■ 3 H5 P • • Uzina următorul personal: 10 turnători-formatori | 12 triplari ! 8 macaragii; 4 magazineri ; 10 strungari. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Relații suplimentare la serviciul personal al Grupului de uzine. 4