Inainte, septembrie 1973 (Anul 30, nr. 8858-8883)
1973-09-15 / nr. 8870
> r i__ Proletari din toate țările, uniți-vă I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXX NR. 8870 SÎMBATA 15 SEPTEMBRIE 1973 4 PAGINI 30 BANI 1973 PENTRU ÎNDEPLINIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN! Unitate între vorbă și faptă Intensificîndu-și eforturile pentru înfăptuirea marelui obiectiv național : „Cincinalul înainte de termen“, colectivul întreprinderii mecanice de material rulant Craiova reușit să-și îndeplineasacă și chiar să depășească sarcinile de producție ce i-au revenit de la începutul anului și pînă în prezent, precum și angajamentele asumate pe această perioadă. Situația, recent încheiată, arată că producția globală a fost realizată în proporție de 100,8 la sută, producția marfă cu 102,3 la cheltuielile la mia de sută, lei producție au fost reduse cu 11,5 lei, iar productivitatea muncii a sporit cu 10 la sută față de aceeași perioadă a anului 1972. In Fabrica aparataj a întreprinderii „Electroputere“ continuă să se obțină succese in marea întrecere pentru devansarea cincinalului înainte de termen Economii prin reproiectare In marea întrecere socialistă desfășurată pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, constructorii de transformatoare de la „Electroputere“ acționează cu tot mai multă hotărîre în direcția realizării unor produse cu parametri tehnico-funcționaui ridicați și costuri de fabricație cât mai reduse. Ca urmare, în ultima vreme s-a introdus în fabricație transformatorul reproiectat de 16 MVA, prin care se estimează o reducere a manoperei cu 10 la sută. Datorită aportului deosebit al colectivului atelierului de reproiectare, condus de inginerul Cornel Niculescu, a fost modificată partea construcției metalice și s-au adus îmbunătățiri în construcția bobinajului transformatorului de 16 MVA pentru C.F.R., conductorii de cupru fiind înlocuiți cu cei de aluminiu. Aceste îmbunătățiri au făcut posibilă obținerea unor economii la prețul de cost în valoare de 260 000 lei/produs. EXPUNERI La Casa de cultură municipiului se desfășoară, în ultimul timp, un bogat program de manifestări politico-științifice. Astăzi după-amiază, în cadrul rubricii „Moment politic“, prof. Nicolae Ciolac va vorbi despre importanța vizitei tovarășului Nicolae Ceaușescu în Cuba, iar mîine, prof. Eugen Nicolescu va conferenția despre dezvoltarea legăturilor de prietenie dintre România și Costa Rica în urma vizitei efectuate de tovarășul Nicolae Ceaușescu în această țară latino-americană. ȘCOALA NOUA Luni, în prima zi de școală, aproape 70 de elevi din clasele I—IV, fii ai țăranilor cooperatori din satul Gaia, comuna Murgași, vor păși pragul noului local în care vor învăța carte. Este demn de evidențiat că mulți dintre elevi au lucrat, alături de părinții lor, la înălțarea acestui edificiu școlar. MAGAZIN UNIVERSAL In centrul civic al comunei Desa se construiește un magazin universal modern. Noua investiție se realizează din fonduri de la stat și prin contribuția bănească a cetățenilor. Magazinul va dispune de un bufet și diferite raioane comerciale, urmînd a fi dat în folosință la sfîrșitul acestui an. Obiectiv energetic Colectivul șantierului Craiova al întreprinderii electromontaj Sibiu a început lucrările de construcție a stației de transformare de 220 kV 110 kV Craiova Nord, unul dintre cele mai mari obiective de acest fel din județul Dolj. In vederea devansării acestui obiectiv energetic, constructorii și montorii de pe șantier au trecut cu toate forțele la execuția lucrărilor electromecanice de la linia electrică de 110 kV a stației respective. INVESTIȚIILE ANULUI 1973 Revenind după o lună pe șantierul unității de îngrășăminte complexe constatăm că Aceleași neajunsuri generează ritmuri nesatisfăcătoare In urmă cu o lună, cu prilejul unei investigații efectuate pe platforma chimică de la Ișalnița, semnalam factorilor responsabili de materializarea în termen a fondurilor de investiții alocate pentru realizarea unității de îngrășăminte complexe, o serie de neajunsuri, provocate atît de beneficiar cît și de constructor, neajunsuri care-și lăsau amprenta asupra execuției lucrărilor. Am revenit pe acest șantier pentru a vedea dacă s-au produs schimbările dorite, în ce ritm se desfășoară munca. Pentru început, i-am cerut părerea tovarășului Petre Andrițoiu, secretarul comitetului de partid de la Combinatul chimic. — Vă satisface ritmul în care avansează construcția și montajul la unitatea de îngrășăminte complexe, tovarășe secretar ? — Da și nu. Da, pentru că în luna precedentă, depunînd eforturi susținute, lucrînd în zilele de 23 și 24 august și chiar duminica, constructorii au reușit să recupereze o mare parte din restanțele care fuseseră înregistrate în perioada anterioară. Axîndu-și eforturile în direcția montării utilajelor în stoc, ei au reușit să depășească sarcinile revenite pe primele opt luni cu 1,2 la sută. Dar, sîntem nemulțumiți de modul cum a avansat în totalitate investiția. Aceasta, pentru că nivelul stabilit prin plan pentru cele opt luni recent expirate se prezintă îndeplinit doar în procent de 88,1 la sută, ceea ce înseamnă abia 51 la sută din volumul anual. Or, ca în opt luni să realizezi numai jumătate din sarcinile asumate, mi se pare prea puțin. Am solicitat și părerea constructorului, adresîndu-ne tovarășului Viorel Călugăru, inginer șef al șantierului. — Beneficiarul nu este prea mulțumit de modul cum dv., constructorii, vă desfășurați munca, iar doi subscriem la părerea exprimată de secretarul comitetului de partid, avînd în vedere indicele scăzut de îndeplinire a planului pe total investiție. Căror cauze se datorește actuala stare de lucruri ? — Pe cît posibil, noi am depus toate eforturile pentru recuperarea rămînerilor în urmă la obiectivul respectiv. Dar, o serie de factori externi, independenți de noi, ne-au împiedicat să realizăm ceea ce ne-am propus. Despre ce este vorba ? La data de 1 iulie a c. trebuia să începem montajul utilajelor tehnologice la turnurile de granulare. La acea dată noi nu aveam, însă, nici frontul N. PETOLESCU (Continuare în pag. al Il-a) ACCENTE Dreptei la liniște Oricît am vorbi despre problema liniștei publice, ca fenomen cu profunde implicații în viața omului contemporan, discuțiile in jurul ei nu vor fi niciodată epuizate, atita vreme cit vor continua să existe ce provoacă luarea de fapte atitudini, indivizi care nu înțeleg să respecte una din prețioasele cerințe ale societății moderne. In ritmul trepidant al unei activități tensionată de cuceririle științei și tehnicii, la locul său de muncă, pe stradă, intr-un local public, ca și acasă (dar mai cu seamă acasă) omul are nevoie de liniște. Pentru a se relaxa după cele opt ore de activitate, pentru a citi o carte, a dormi sau (de ce nu ?) pentru a crea, In cvartalurile de blocuri din orașul nostru au apărut panouri prin care locatarii respectivi sunt chemați să respecte liniștea in interiorul locuințelor, să nu lase aparatele de radio la maximum, să evite zgomotele de orice natură. Măsură salutară, pe care orice locatar firește, ar trebui s-o aprobe cuziunea unei conștiințe actede un alt nivel moral-cetățenesc, ea exprimind, in esență, unul din înseși dezideratele PAUL TOMESCU (Continuare în pag. a II-a) ÎNCEPE Referindu-ne la etapele de pînă acum nu vrem, neapărat, să spunem că Universitatea Craiova a avut meciuri ușoare. Fiecare joc este greu, oricare din ele are, intr-un fel sau altul, miza lui. Cîștigarea unora din ele la limită este o dovadă. Rămin, totuși, la afirmația din titlu că, meciurile grele, intîlnirile cu echipe care se lasă greu învinse, abia acum încep. Și astăzi, studenții craioveni dau, pe „ 23 August", la orele 17,30, unul din aceste examene.... Intîlnirea de la București, cu Rapidul, se anunță deosebit de disputată. Sunt sigur că meciul va fi urmărit de un număr însemnat de spectatori. Olteni din Craiova nu știu cît de mulți vor fi, sunt sigur, insă, de prezența masivă a oltenilor din București. Explicația interesului este ușor de dat. Liderul dorește să rămină in continuare singura echipă neînvinsă și solist al primului loc. Rapidul încearcă revanșa la infrîngerea din primăvară. Este evident, așadar, că fiecare din cele două echipe va juca cu gândul la acest meci. Cine va ciștiga ? Cunoscuții din Craiova imi spun că, în nici un caz, studenții nu vor pierde. REPORTER (Continuare în pag. a II-a) FOTBALISTICĂ în paga all-a Cronică economică AGRICULTURA f c Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în Ecuador La Palatul Național Joi după-amiază, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a făcut o vizită protocolară, la Palatul Național, președintelui Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniștrii de externe ai celor două țări, George Macovescu și Antonio Jose Lucio Paredes. Intr-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate probleme privind relațiile de colaborare dintre cele două țări și, îndeosebi, au fost analizate căile lor de dezvoltare în interesul celor două țări și popoare. In cursul după-amiezii de joi, tovarășa Elena Ceaușescu a făcut, la Spitalul central al asigurărilor sociale, din Quito, o vizită doamnei Aida Leon de Rodriguez Lara, soția președintelui Ecuadorului, care este suferindă. Doamna Aida Leon de Rodriguez Lara a urat bun venit în Ecuador tovarășei Elena Ceaușescu și și-a exprimat regretul că starea sănătății nu i-a permis să fie lentă la aeroport, pentru a întîmpina prepe oaspeții români, al cauzei păcii și colaborării internaționale. Totodată, au fost discutate probleme de interes reciproc ale situației internaționale actuale. La sosirea și la plecarea de la Palatul Național, garda prezidențială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Atît pe traseul străbătut pînă la Palatul Național, cît și în fața reședinței prezidențiale, un mare număr de locuitori ai capitalei ecuadoriene au făcut președintelui Nicolae Ceaușescu o caldă manifestare de prietenie. Tovarășa Elena Ceaușescu a urat grabnică însănătoșire doamnei Aida Leon de Rodriguez Lara, exprimîndu-și speranța că o va putea saluta, în scurtă vreme, în România. în continuare, în onoarea tovarășei Elena Ceaușescu a fost oferit un ceai, în saloanele Palatului prezidențial. Au luat parte soțiile membrilor guvernului. La întoarcerea spre reședință, au fost vizitate cîteva pitorești cartiere ale capitalei ecuadoriene. Vizite ale tovarășei Elena Ceaușescu Entuziasta primire de la Universitatea Centrală Vineri dimineața, președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au făcut o vizită la Universitatea Centrală din Quito, una dintre cele mai vechi instituții de învățămînt superior din America Latină. A luat cuvântul rectorul universității ecuadoriene. Studenții universității, în număr impresionant, au făcut oaspeților români o entuziastă primire. Studenții au părăsit pentru un moment laboratoarele unde acum, înaintea deschiderii anului de învățămînt, fac perioada de practică, adunîndu-se în fața clădirii și de-a lungul culoarelor pentru a ovaționa pe președintele primului stat socialist care face o vizită în Ecuador, pe conducătorul României Ceaușescu, socialiste, Nicolae Din rîndul studenților răsună îndelungurări de bun venit, urări pentru România socialistă, pentru conducătorul ei. Pe pancarte ridicate de studenți se puteau citi cuvintele : „Bun venit conducătorului României socialiste, Nicolae Ceaușescu“, „Trăiască unitatea tineretului din România și Ecuador în lupta comună pentru pace și progres social!“. Președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu sînt întîmpinați de rectorul universității, Edmundo Rivadeneira, de secretarul general al consiliului profesoral, Adriano Rosales, de membri ai consiliului, profesori și reprezentanți ai studențimii. Adresîndu-se poporului român, solclor rectorul prof. dr. Edmundo Rivadeneira, le-a adresat un călduros cuvînt de salut. Intr-un cadru solemn, șefului statului român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, i s-a decernat titlul de doctor honorist causa al Universității centrale din Ecuador, înalt titlu științific conferit la solicitarea conducerii Facultății de științe economice din cadrul universității. Subliniind importanța activității pe tărîm științific a tovarășei Elena Ceaușescu, activitate consacrată cercetării în domeniul chimiei, rectorul universității i-a conferit titlurile de membru de onoare ale Consiliului universitar și al Consiliului de conducere. Mulțumind, președintele Nicolae Ceaușescu a rostit o alocuțiune, în ropote de aplauze, asistența felicită călduros pe conducătorul statului român, președintele Nicolae Ceaușescu, pe tovarășa Elena Ceaușescu. Se produce apoi un eveniment emoționant. La propunerea prof. dr. ing. Wenceslav Vazconez, decanul Facultății de inginerie, se păstrează un moment de reculegere pentru victimele loviturii de stat militare din Chile. (Continuare în pag. a IV-a) Declarația C.C. al U.T.G cu privire la lovitura de stat din Chile Cei 2 600 000 membri ai Uniunii Tineretului Comunist, tînăra generație a României socialiste, împreună cu întregul nostru popor, își manifestă profunda indignare față de lovitura de stat reacționară îndreptată împotriva guvernului constituțional al Republicii Chile, guvern democratic și progresist, emanație a voinței liber exprimate a poporului chilian. Cu sentimente de adîncă durere am aflat de crima odioasă căreia i-a căzut victimă președintele Salvador Allende Gossens, eminent om de stat, patriot înflăcărat și militant pentru înfăptuirea aspirațiilor vitale ale poporului chilian, pentru pace și colaborare între popoare. Uniunea Tineretului Comunist, exprimind poziția tineretului român, condamnă cu toată hotărîrea lovitura de stat, acțiunea criminală întreprinsă de forțele reacțiunii, sprijinite de cercurile imperialiste, care reprezintă un atac împotriva forțelor progresiste și patriotice, a cuceririlor poporului chilian, angajat în prefaceri înnoitoare, un complot care urmărește să înăbușe, prin violență, prin încălcarea flagrantă a ordinii constituționale procesul de emancipare națională și socială, o lovitură dată luptei de eliberare, dezvoltării independente a țărilor din America Latină. (Continuare în pag. a IV-a) Concurs de admitere în învățământul superior Ministerul Educației și învățământului anunță : în vederea completării locurilor planificate pentru anul universitar 1973 1974, la unele facultăți și secții din învățământul superior tehnic și la facultățile de fizică din cadrul universităților din București, Cluj, Iași și Craiova se va organiza un nou concurs de admitere, între 20 și 24 septembrie, în învățămintul superior tehnic — cursuri de zi și serale — concursul se va desfășura concomitent pentru ingineri și subingineri. Vor avea dreptul să participe la acest concurs numai candidații băieți care au satisfăcut serviciul militar, cei scutiți de serviciul militar, precum și fetele. înscrierile se fac la sediul instituțiilor de învățămînt superior pînă la 19 septembrie a.c. inclusiv. Lista facultăților și secțiilor la care se organizează un nou concurs de admitere va fi publicată în ziarele „România liberă“ și „Scînteia tineretului“, precum și în presa locală. La sediile instituțiilor de învățămînt superior se va afișa numărul locurilor pentru care se organizează concurs. Í ^%V.,.V^A,.W.V.VA*.,AV.,A5V^VAV.,.V.,.V.5W,/A,W/.VAVAWVW/AVi5VA'.WAV.V%W.WWAWWAVV^.V.,.,AVA,WA,.,.VAV<VW.V‘< 5 Nea Dumitru, celebru ziditor de case, maistru — cum ii ziceau consătenii lui din Valea Stanciului, îmi iese la un ceas anume, sauatunci cînd băierile sufletului se deschid spre caldă confesiune, că o casă se așează în rîndul lumii, într-un preț de timp, cam cît îi trebuie soarelui să se ridice din negura iernii și să sărute poala încărcată a toamnei. Nea Dumitru socotea scurgerea timpului după un răboj, în care soarele hotăra firesc rotirea vieții de la mugure la roadă. Nu l-am mai văzut de multe luni pe acest om, dar el mi-a rămas așa, încărcat de ani și de înțelepciune, în cutele adinei ale sufletului. Mi-am adus aminte de el, într-o împrejurare, pe care o aștern acum pe hîrtie. Mă aflam la întreprinderea de prefabricate din beton — Craiova. O uzină cu veritabile rampe de lansare, de pe care pleacă zilnic, spre șantierele de construcții, zeci și sute de repere din beton armat, premo, BCA. Mărturisesc că acest gigant înghite într-un an atîta ciment cu un munte, din culmile semețe ale Carpaților. Tehnicianul Liu Tatomir, om în puterea vîrstei, încerca să-mi explice cum se fac aici, case, în sistem industrial. Nu mai era nevoie de cuvinte, asistam la un proces de fabricație, pe cît de simplu, pe atît de uluitor. Cimentul, sosit în cuve, era împins în casete, se supunea, îmbrățișînd plasa din fier, apoi, aburul fierbinte încheia, pentru veșnicie, acest dialog pașnic dintre ciment și fier. Panoul realizat putea de acum să ia drumul șantirului, iar acolo, alte mîini aveau să-l așeze în locul menit. In acest drum intim, cimentul și fierul căpătau alt nume: beton armat. Această denumire nouă nu mai avea nimic, sau aproape nimic comun cu mistria, cu cărămida, cu mortarul maistrului — nea Dumitru. Și, totuși, îmi stăruia în suflet, la acest ceas de modernă destăinuire, chipul său blind, sfătos. M-am trezit, întrebînd pe comunistul Nicola Marian: — Spune-mi cite ca se ridici în timpul cît soarele urcă de la primăvară la toamnă ? Omul n-a priceput întrebarea. I-am repetat-o. — Noi nu avem un asemenea răboj. Vă pot spune că, într-o zi, de pe rampa noastră pleacă șase apartamente... — Asta, (am încercat eu să găsesc o punte între răbojul lui nea Dumitru și siguranța muncitorului de la casetele verticale, Marin Nicola), asta cît înseamnă intr-un an ? — Cred că un cvartal de blocuri, cu 800—900 de apartamente... — Cîți oameni se pot bucura de binefacerile unei asemenea case ? — 800—900 de familii... Nea Dumitru, pentru timpul lui, îmi făcuse socoteala unei singure familii. — De cîți ani faci asemenea case ? — l-am întrebat pe șeful de echipă, comunistul Grigore Burtea. — De cînd Craiova a început să urce pe verticală în cartierele Brazda lui Novac, Calea Bucureștiului, Roșie, Piața Gării și, Valea mai recent, Craiovița Nouă. In limbajul lui nea Dumitru întîlnisem „capul satului“, „ulița dinspre rîu“, „coama de la Vadul Oii“. Și parcă l-am auzit, șoptindîngă mine pe acest om, din alt timp: „De aici, încolo, fiule, om păși în poveste“. M-am întors, să-i regăsesc figura blajină. In fața ochilor l-am întîlnit, însă, pe alt om . al acestui timp — comunistul Marin Ispas. Tînăr, bronzat de soare. De același soare, pe care-l întîlnisem în răbojul lui nea Dumitru. Și, parcă, totuși — altul. ION DOBRESCU DE AICI, ÎNCOLO, FIULE...