Inainte, septembrie 1973 (Anul 30, nr. 8858-8883)

1973-09-15 / nr. 8870

> r i__ Proletari din toate țările, uniți-vă I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXX NR. 8870 SÎMBATA 15 SEPTEMBRIE 1973 4 PAGINI 30 BANI 1973 PENTRU ÎNDEPLINIREA CINCINA­LULUI ÎNAINTE DE TERMEN! Unitate între vorbă și faptă Intensificîndu-și efortu­rile pentru înfăptuirea marelui obiectiv național : „Cincinalul înainte de termen“, colectivul între­prinderii mecanice de ma­terial rulant Craiova reușit să-și îndeplineas­a­că și chiar să depășească sarcinile de producție ce i-au revenit de la începu­tul anului și pînă în pre­zent, precum și angaja­mentele asumate pe a­­ceastă perioadă. Situația, recent încheiată, arată că producția globală a fost realizată în proporție de 100,8 la sută, producția marfă cu 102,3 la cheltuielile la mia de sută, lei producție au fost reduse cu 11,5 lei, iar producti­vitatea muncii a sporit cu 10 la sută față de aceeași perioadă a anului 1972. In Fabrica aparataj a întreprinderii „Electroputere“ continuă să se obțină succese in marea întrecere pentru devansarea cincinalului înainte de termen Economii prin reproiectare In marea întrecere so­cialistă desfășurată pen­­tru îndeplinirea cincina­lului înainte de termen, constructorii de transfor­matoare de la „Electro­putere“ acționează cu tot mai multă hotărîre în di­recția realizării unor pro­duse cu parametri tehni­­co-funcționaui ridicați și costuri de fabricație cât mai reduse. Ca urmare, în ultima vreme s-a introdus în fabricație transforma­torul reproiectat de 16 MVA, prin care se esti­mează o reducere a ma­noperei cu 10 la sută. Datorită aportului deose­bit al colectivului atelieru­lui de reproiectare, condus de inginerul Cornel Nicu­­lescu, a fost modificată partea construcției meta­lice și s-au adus îmbună­tățiri în construcția bo­­binajului transformatoru­lui de 16 MVA pentru C.F.R., conductorii de cu­pru fiind înlocuiți cu cei de aluminiu. Aceste îmbu­nătățiri au făcut posibilă obținerea unor economii la prețul de cost în va­loare de 260 000 lei/produs. EXPUNERI La Casa de cultură municipiului se desfășoară,­­ în ultimul timp, un bogat program de manifestări politico-științifice. Astăzi după-amiază, în cadrul ru­bricii „Moment politic“, prof. Nicolae Ciolac va vorbi despre importanța vizitei tovarășului Nicolae Ceaușescu în Cuba, iar mîine, prof. Eugen Nico­­lescu va conferenția des­pre dezvoltarea legăturilor de prietenie dintre Româ­nia și Costa Rica în urma vizitei efectuate de tova­rășul Nicolae Ceaușescu în această țară latino-ameri­­cană. ȘCOALA NOUA Luni, în prima zi de școală, aproape 70 de e­­levi din clasele I—IV, fii ai țăranilor cooperatori din satul Gaia, comuna Mur­­gași, vor păși pragul nou­lui local în care vor în­văța carte. Este demn de evidenți­at că mulți dintre elevi au lucrat, alături de părinții lor, la înălțarea acestui e­­dificiu școlar. MAGAZIN UNIVERSAL In centrul civic al co­munei Desa se construiește un magazin universal mo­dern. Noua investiție se realizează din fonduri de la stat și prin contribuția bănească a cetățenilor. Magazinul va dispune de un bufet și diferite ra­ioane comerciale, urmînd a fi dat în folosință la sfîrșitul acestui an. Obiectiv energetic Colectivul șantierului Craiova al întreprinderii electromontaj Sibiu a în­ceput lucrările de con­strucție a stației de trans­formare de 220 kV­ 110 kV Craiova Nord, unul dintre cele mai mari obiective de acest fel din județul Dolj. In vederea devansării a­cestui obiectiv energetic, constructorii și montorii de pe șantier au trecut cu toate forțele la exe­cuția lucrărilor electrome­canice de la linia electri­că de 110 kV a stației res­pective. INVESTIȚIILE ANULUI 1973 Revenind după o lună pe șantierul unității de îngrășăminte complexe constatăm că Aceleași neajunsuri generează ritmuri nesatisfăcătoare In urmă cu o lună, cu prilejul unei investigații efec­tuate pe platforma chimică de la Ișalnița, semnalam fac­torilor responsabili de materializarea în termen a fon­durilor de investiții alocate pentru realizarea unității de îngrășăminte complexe, o serie de neajunsuri, provo­cate atît de beneficiar cît și de constructor, neajunsuri care-și lăsau amprenta asupra execuției lucrărilor. Am revenit pe acest șantier pentru a vedea dacă s-au pro­dus schimbările dorite, în ce ritm se desfășoară munca. Pentru început, i-am cerut părerea tovarășului Petre Andrițoiu, secretarul comite­tului de partid de la Com­binatul chimic. — Vă satisface ritmul în care avansează construcția și montajul la unitatea de îngrășăminte complexe, to­varășe secretar ? — Da și nu. Da, pentru că în luna precedentă, depu­­nînd eforturi susținute, lu­crînd în zilele de 23 și 24 august și chiar duminica, con­structorii au reușit să recu­pereze o mare parte din res­tanțele care fuseseră înregis­trate în perioada anterioară. Axîndu-și eforturile în direc­ția montării utilajelor în stoc, ei au reușit să depășească sarcinile revenite pe primele opt luni cu 1,2 la sută. Dar, sîntem nemulțumiți de mo­dul cum a avansat în totali­tate investiția. Aceasta, pen­tru că nivelul stabilit prin plan pentru cele opt luni recent expirate se prezintă îndepli­nit doar în procent de 88,1 la sută, ceea ce înseamnă abia 51 la sută din volumul anual. Or, ca în opt luni să realizezi numai jumătate din sarcinile asumate, mi se pare prea pu­țin. Am solicitat și părerea con­structorului, adresîndu-ne to­varășului Viorel Călugăru, inginer șef al șantierului. — Beneficiarul nu este prea mulțumit de modul cum dv., constructorii, vă desfășurați munca, iar doi subscriem la părerea ex­primată de secretarul co­mitetului de partid, avînd în vedere indicele scăzut de îndeplinire a planului pe total investiție. Căror cauze se datorește actuala stare de lucruri ? — Pe cît posibil, noi am depus toate eforturile pentru recuperarea rămînerilor în urmă la obiectivul respectiv. Dar, o serie de factori ex­terni, independenți de noi, ne-au împiedicat să realizăm ceea ce ne-am propus. Des­pre ce este vorba ? La data de 1 iulie a c. trebuia să în­cepem montajul utilajelor tehnologice la turnurile de granulare. La acea dată noi nu aveam, însă, nici frontul N. PETOLESCU (Continuare în pag. al Il-a) ACCENTE Dreptei la liniște Oricît am vorbi despre problema liniștei publice, ca fenomen cu profunde im­plicații în viața omului con­temporan, discuțiile in ju­rul ei nu vor fi niciodată e­­puizate, atita vreme cit vor continua să existe ce provoacă luarea de fapte ati­tudini, indivizi care nu în­țeleg să respecte una din prețioasele cerințe ale so­cietății moderne. In ritmul trepidant al unei activități tensionată de cuceririle ști­inței și tehnicii, la locul său de muncă, pe stradă, in­tr-un local public, ca și a­­casă (dar mai cu seamă a­­casă) omul are nevoie de liniște. Pentru a se relaxa după cele opt ore de activi­tate, pentru a citi o carte, a dormi sau (de ce nu ?) pentru a crea, In cvartalurile de blocuri din orașul nostru au apărut panouri prin care locatarii respectivi sunt chemați să respecte liniștea in interio­rul locuințelor, să nu lase aparatele de radio la ma­ximum, să evite zgomotele de orice natură. Măsură salutară, pe care orice locatar firește, ar trebui s-o aprobe cu­ziunea unei conștiințe acte­de un alt nivel moral-cetățenesc, ea exprimind, in esență, u­­nul din înseși dezideratele PAUL TOMESCU (Continuare în pag. a II-a) ÎNCEPE Referindu-ne la etapele de pînă acum nu vrem, nea­părat, să spunem că Uni­versitatea Craiova a avut meciuri ușoare. Fiecare joc este greu, oricare din ele are, intr-un fel sau altul, miza lui. Cîș­­tigarea unora din ele la li­mită este o dovadă. Ră­­min, totuși, la afirmația din titlu că, meciurile grele, in­­tîlnirile cu echipe care se lasă greu învinse, abia a­­cum încep. Și astăzi, studen­ții craioveni dau, pe „ 23 Au­gust", la orele 17,30, unul din aceste examene.... Intîlnirea de la București, cu Rapidul, se anunță deo­sebit de disputată. Sunt si­gur că meciul va fi urmă­rit de un număr însemnat de spectatori. Olteni din Craiova nu știu cît de mulți vor fi, sunt sigur, insă, de prezența masivă a oltenilor din București. Explicația in­teresului este ușor de dat. Liderul dorește să rămină in continuare singura echi­pă neînvinsă și solist al primului loc. Rapidul în­cearcă revanșa la infrînge­­rea din primăvară. Este evident, așadar, că fiecare din cele două echipe va juca cu gândul la acest meci. Cine va ciștiga ? Cu­noscuții din Craiova imi spun că, în nici un caz, stu­denții nu vor pierde. REPORTER (Continuare în pag. a II-a) FOTBALISTICĂ în pag­­a all-a Cronică economică AGRICULTURA f c Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în Ecuador La Palatul Național Joi după-amiază, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a făcut o vizită proto­colară, la Palatul Național, președintelui Republicii Ecuador, general Guillermo Ro­driguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniștrii de externe ai ce­lor două țări, George Macovescu și Antonio Jose Lucio Paredes. Intr-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate probleme privind relațiile de colaborare dintre cele două țări și, îndeo­sebi, au fost analizate căile lor de dezvol­tare în interesul celor două țări și popoare. In cursul după-amiezii de joi, tovarășa Elena Ceaușescu a făcut, la Spitalul central al asigurărilor sociale, din Quito, o vizită doamnei Aida Leon de Rodriguez Lara, so­ția președintelui Ecuadorului, care este su­ferindă. Doamna Aida Leon de Rodriguez Lara a urat bun venit în Ecuador tovarășei Elena Ceaușescu și și-a exprimat regretul că sta­rea sănătății nu i-a permis să fie lentă la aeroport, pentru a întîmpina pre­pe oaspeții români, al cauzei păcii și colaborării internaționale. Totodată, au fost discutate probleme de interes reciproc ale situației internaționale actuale. La sosirea și la plecarea de la Palatul Național, garda prezidențială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Atît pe traseul străbătut pînă la Palatul Național, cît și în fața reședinței preziden­țiale, un mare număr de locuitori ai capi­talei ecuadoriene au făcut președintelui Nicolae Ceaușescu o caldă manifestare de prietenie. Tovarășa Elena Ceaușescu a urat grabnică însănătoșire doamnei Aida Leon de Rodri­guez Lara, exprimîndu-și speranța că o va putea saluta, în scurtă vreme, în România. în continuare, în onoarea tovarășei Elena Ceaușescu a fost oferit un ceai, în saloanele Palatului prezidențial. Au luat parte soțiile membrilor guvernului. La întoarcerea spre reședință, au fost vizitate cîteva pitorești cartiere ale capita­lei ecuadoriene. Vizite ale tovarășei Elena Ceaușescu Entuziasta primire de la Universitatea Centrală Vineri dimineața, pre­ședintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au făcut o vizită la Universi­tatea Centrală din Quito, una dintre cele mai vechi in­stituții de învățămînt superi­or din America Latină. A luat cuvântul rectorul u­­niversității ecuadoriene. Studenții universității, în număr impresionant, au făcut oaspeților români o entuziastă primire. Studenții au părăsit pentru un moment laboratoa­rele unde acum, înaintea deschiderii anului de învă­țămînt, fac perioada de prac­tică, adunîndu-se în fața clădirii și de-a lungul culoa­relor pentru a ovaționa pe președintele primului stat socialist care face o vizită în Ecuador, pe conducătorul României Ceaușescu, socialiste, Nicolae Din rîndul stu­denților răsună îndelung­urări de bun venit, urări pentru România socialistă, pentru conducătorul ei. Pe pancarte ridicate de studenți se puteau citi cuvintele : „Bun venit conducătorului României so­cialiste, Nicolae Ceaușescu“, „Trăiască unitatea tineretului din România și Ecuador în lupta comună pentru pace și progres social!“. Președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu sînt întîmpinați de rectorul universității, Edmun­­do Rivadeneira, de secretarul general al consiliului profe­soral, Adriano Rosales, de membri ai consiliului, profe­sori și reprezentanți ai stu­­dențimii. Adresîndu-se poporului român, solclor rectorul prof. dr. Edmundo Rivadenei­ra, le-a adresat un călduros cuvînt de salut. Intr-un cadru solemn, șefului statului român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, i s-a de­cernat titlul de doctor hono­­rist causa al Universității centrale din Ecuador, înalt titlu științific conferit la so­licitarea conducerii Facultății de științe economice din ca­drul universității. Subliniind importanța acti­vității pe tărîm științific a tovarășei Elena Ceaușescu, activitate consacrată cercetării în domeniul chimiei, rectorul universității i-a conferit tit­lurile de membru de onoare ale Consiliului universitar și al Consiliului de conducere. Mulțumind, președintele Nicolae Ceaușescu a rostit o alocuțiune, în ropote de aplauze, asis­tența felicită călduros pe con­ducătorul statului român, pre­ședintele Nicolae Ceaușescu, pe tovarășa Elena Ceaușescu. Se produce apoi un eveni­ment emoționant. La propu­nerea prof. dr. ing. Wences­­lav Vazconez, decanul Facul­tății de inginerie, se păstrea­ză un moment de reculegere pentru victimele loviturii de stat militare din Chile. (Continuare în pag. a IV-a) Declarația C.C. al U.T.G cu privire la lovitura de stat din Chile Cei 2 600 000 membri ai U­­niunii Tineretului Comunist, tînăra generație a României socialiste, împreună cu între­gul nostru popor, își mani­festă profunda indignare fa­ță de lovitura de stat reac­ționară îndreptată împotriva guvernului constituțional al Republicii Chile, guvern de­mocratic și progresist, ema­nație a voinței liber expri­mate a poporului chilian. Cu sentimente de adîncă durere am aflat de crima o­dioasă căreia i-a căzut victi­mă președintele Salvador Allende Gossens, eminent om de stat, patriot înflăcărat și militant pentru înfăptuirea aspirațiilor vitale ale poporu­lui chilian, pentru pace și colaborare între popoare. Uniunea Tineretului Comu­nist, exprimind poziția tine­retului român, condamnă cu toată hotărîrea lovitura de stat, acțiunea criminală între­prinsă de forțele reacțiunii, sprijinite de cercurile impe­rialiste, care reprezintă un atac împotriva forțelor pro­gresiste și patriotice, a cuceri­rilor poporului chilian, anga­jat în prefaceri înnoitoare, un complot care urmărește să înăbușe, prin violență, prin încălcarea flagrantă a ordinii constituționale procesul de e­­mancipare națională și socia­lă, o lovitură dată luptei de eliberare, dezvoltării indepen­dente a țărilor din America Latină. (Continuare în pag. a IV-a) Concurs de admitere în învățământul superior Ministerul Educației și în­vățământului anunță : în vederea completării lo­curilor planificate pentru a­­nul universitar 1973 1974, la unele facultăți și secții din învățământul superior tehnic și la facultățile de fizică din cadrul universităților din București, Cluj, Iași și Cra­iova se va organiza un nou concurs de admitere, între 20 și 24 septembrie, în învățămintul superior tehnic — cursuri de zi și se­rale — concursul se va des­fășura concomitent pentru ingineri și subingineri. Vor avea dreptul să parti­cipe la acest concurs numai candidații băieți care au sa­tisfăcut serviciul militar, cei scutiți de serviciul militar, precum și fetele. înscrierile se fac la sediul instituțiilor de învățămînt su­perior pînă la 19 septembrie a.c. inclusiv. Lista facultăților și secții­lor la care se organizează un nou concurs de admitere va fi publicată în ziarele „Româ­nia liberă“ și „Scînteia tine­retului“, precum și în presa locală. La sediile instituții­lor de învățămînt superior se va afișa numărul locurilor pentru care se organizează concurs. Í ^%V.,.V^A,.W.V.VA*.,AV.,A5V^VAV.,.V.,.V.5W,/A,W/.VAVAWVW/AVi5VA'.WAV.V%W.WWAWWAVV^.V.,.,AVA,WA,.,.VAV<VW.V‘< 5 Nea Dumitru, celebru zidi­tor de case, maistru — cum ii ziceau consătenii lui din Valea Stanciului, îmi iese la un ceas anume, sau­a­­tunci cînd băierile sufletului se deschid spre caldă confe­siune, că o­ casă se așează în rîndul­­ lumii, într-un preț de timp, cam cît îi trebuie soa­relui să se ridice din negura iernii și să sărute poala în­cărcată a toamnei. Nea Dumi­tru socotea scurgerea timpu­lui după un răboj, în care soarele hotăra firesc rotirea vieții de la mugure la roadă. Nu l-am mai văzut de­ mul­te luni pe acest om, dar el mi-a rămas așa, încărcat de ani și de înțelepciune, în cutele adinei ale sufletului. Mi-am adus aminte de el, într-o împrejurare, pe care o aștern acum pe hîrtie. Mă a­­flam la întreprinderea de prefabricate din beton — Craiova. O uzină cu verita­­­bile rampe de lansare, de pe­ care pleacă zilnic, spre șan­tierele de construcții, zeci și sute de repere din beton ar­mat, premo, BCA. Mărturi­sesc că acest gigant înghite într-un an atîta ciment cu­ un munte, din culmile seme­țe ale Carpaților. Tehnicianul Liu Tatomir, om în puterea vîrstei, încerca să-mi explice cum se fac aici, case, în sis­tem industrial. Nu mai era nevoie de cuvinte, asistam la un proces de fabricație, pe cît de simplu, pe atît de ulu­itor. Cimentul, sosit în cuve, era împins în casete, se su­punea, îmbrățișînd plasa din fier, apoi, aburul fierbinte în­cheia, pentru veșnicie, acest dialog pașnic dintre ciment și fier. Panoul realizat putea de acum să ia drumul șanti­­rului, iar acolo, alte mîini aveau să-l așeze în locu­l me­nit. In acest drum intim, ci­mentul și fierul căpătau alt nume: beton armat. Această denumire nouă nu mai avea nimic, sau aproape nimic co­mun cu mistria, cu cărămi­da, cu mortarul maistrului — nea Dumitru. Și, totuși, îmi stăruia în suflet, la acest ceas de modernă destăinuire, chipul său blind, sfătos. M-am trezit, întrebînd pe comunis­tul Nicola Marian: — Spune-mi cite ca se ri­dici în timpul cît soarele ur­că de la primăvară la toam­nă ? Omul n-a priceput între­barea. I-am repetat-o. — Noi nu avem un aseme­nea răboj. Vă pot spune că, într-o zi, de pe rampa noas­tră pleacă șase apartamente... — Asta, (am încercat eu să găsesc o punte între răbojul lui nea Dumitru și siguranța muncitorului de la casetele verticale, Marin Nicola), asta cît înseamnă intr-un an ? — Cred că un cvartal de blocuri, cu 800—900 de a­­partamente... — Cîți oameni se pot bucu­ra de binefacerile unei ase­menea case ? — 800—900 de familii... Nea Dumitru, pentru tim­pul lui, îmi făcuse socoteala unei singure familii. — De cîți ani faci aseme­nea case ? — l-am întrebat pe șeful de echipă, comunis­tul Grigore Burtea. — De cînd Craiova a înce­put să urce pe verticală în cartierele Brazda lui Novac, Calea Bucureștiului, Roșie, Piața Gării și, Valea mai recent, Craiovița Nouă. In limbajul lui nea Dumi­tru întîlnisem „capul satului“, „ulița dinspre rîu“, „coama de la Vadul Oii“. Și parcă l-am auzit, șoptind­îngă mi­ne pe acest om, din alt timp: „De aici, încolo, fiule, om păși în poveste­­“. M-am în­tors, să-i regăsesc figura blajină. In fața ochilor l-am întîlnit, însă, pe alt om . al acestui timp — comunistul Marin Ispas. Tînăr, bronzat de soare. De același soare, pe care-l întîlnisem în ră­bojul lui nea Dumitru. Și, par­că, totuși — altul. ION DOBRESCU DE AICI, ÎNCOLO, FIULE...

Next