Inainte, septembrie 1977 (Anul 34, nr. 10094-10119)
1977-09-15 / nr. 10106
Proletari tin 'oate țările. unitl-vă > ainte ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL PCR $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXXIV NR 10106 JOI 15 SEPTEMBRIE 1977 4 PAGINI 30 BANI Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în județul Iași Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a început, miercuri, 14 septembrie, o vizită de lucru în județul Iași, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu se află tovarășa Elena Ceaușescu, tovarășii Manea Mănescu, Emil Bobu, Cornel Burtică, Iosif Uglar, Teodor Coman. ... Ora 9,15. Avionul prezidențial aterizează pe aeroportul din Iași. în întîmpinare a venit tovarășul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Iași P.C.R., președintele Consilliului popular județean, care urează tovarășului Nicolae Ceaușescu, tovarășei Elena Ceaușescu, celorlalți tovarăși din conducerea partidului și statului un călduros bunvenit. La scurt timp, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, în aclamațiile mulțimii, care ovaționează îndelung pentru partid și secretarul său general, se urcă la bordul unui elicopter special, îndreptîndu-se spre Pașcani. La coborîrea din elicopter, tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășa Elena Ceaușescu sînt intîmpinați cu calde cuvinte de bun venit de către Eugen Nichifor, prim-secretar al Comitetului de partid orășenesc. Din mii de piepturi au izbucnit urale și ovații. S-a scandat „Ceaușescu — P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul“. Pe arterele orașului, străbătute apoi de coloana oficială, locuitorii Pașcaniului au făcut aceeași manifestare de dragoste și stimă. Din mașina deschisă, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au răspuns cu simpatie și căldură aplauzelor și uralelor mulțimii. Vizita de lucru a secretarului general al partidului în Pașcani a început la întreprinderea de tricotaje și perdele, unitate care, prin profilul ei, este unică in țara noastră, fiind creată pentru a răspunde cerințelor populației în acest domeniu. Intîmpinată cu bucurie de tînărul colectiv al fabricii, vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu a prilejuit o analiză atentă și responsabilă cu ministrul industriei ușoare, cu directorul întreprinderii și cu alți specialiști, a modului cum această tînără unitate s-a dezvoltat și își îndeplinește sarcinile și obiectivele ce-i revin în acest an și pe întregul cincinal. Sunt înfățișate, în acest sens, unele date care denotă preocupările colectivului pentru sporirea continuă a producției, pentru creșterea calității și diversificarea acesteia în pas cu cerințele populației, pentru realizarea unei eficiențe cît mai ridicate. Apreciind realizările deosebite de pînă acum, tovarășul Nicolae Ceaușescu cere să se continue eforturile și preocupările în direcția îm Continuare în pas a IV-a) Cu prilejul vizitei de lucru în județul Iași a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, și deschiderii anului de învățămînt 1977—1978, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct azi, în jurul orei 10.30, adunarea populară din municipiul Iași. De asemenea, cu prilejul vizitei de lucru în Județul Botoșani, a tovarășului Nicolae Ceaușescu, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct azi, în jurul orei 16.00, adunarea populară din municipiul Botoșani. Succes deplin în noul an de învățămînt! Astăzi, cei peste 150 000 de elevi din învățămîntul primar, gimnazial, liceal și profesional din județul nostru, studenții Universității craiovene, încep un nou an de învățămînt. Cu entuziasm și bucurie, conștienți de menirea ce le revine de viitori constructori ai socialismului, ei se îndreaptă din nou către școala dragă, unde sunt J primiți și înconjurați cu multă dragoste și afecțiune de miile de cadre didactice, unde vor găsi cărțile date în dar și condiții minunate de învățătură și muncă. Un nou an de muncă și eforturi pentru propria lor formare și educare în spiritul cerințelor și exigențelor formulate de documentele celui de-al XI-lea . Congres al P.C.R., de Programul de măsuri adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie anul trecut, care direcționează și stabilesc transformări radicale în structura și funcționalitatea învățămîntului românesc. In acest ansamblu, sînt de amintit încă o dată eforturile ce trebuie făcute în continuare pentru racordarea procesului instructiv-educativ la marile mutații care au avut loc în viața economică și socială a patriei, în vederea unei cît mai depline integrări a învățămîntului cu producția, cercetarea și proiectarea, pentru asigurarea unui conținut și caracter științific ale acestuia, pentru formarea unui tineret înaintat, constructor activ și devotat al societății socialiste multilateral dezvoltate. Noile măsuri de așezare a școlii românești pe coordonatele impuse de revoluția tehnico-științifică contemporană reglementează în mod unitar, într-o concepție revoluționară, atît organizarea cît și funcționalitatea învățămîntului. Aplicate in această etapă de dezvoltare a țării noastre, asemenea măsuri reliefează pregnant concepția științifică a partidului nostru de legare tot mai strînsă a procesului de modernizare continuă a economiei de perfecționare a învățămîntului, de pregătirea cadrelor necesare economiei noastre naționale. (Continuare în pag. a II-a) iimini în mnniiiiiiiminiiiinininiininiiniiiiuiiiiiR Hiiimnmiiiiig Din carnetul de reporter Fîntînile obște! g Toate fîntînile din cele 380 de sate ale F=, județului își au o istorie a lor. O istorie p; pe ale cărei prime pagini sînt totdeauna §§ înscrise nume de oameni în viață sau care nu mai sînt. . ...Apa rece și bună a celor zece fîntîni p de pe dealul Tecanilor din satul Carpen §, își are izvoarele la 30 de metri adincime. Nu-i o treabă deloc ușoară să construiești o asemenea fintînă. Dar pentru locuitorii Carpenului, așezat în mare parte pe dealul unde izvoarele nu sunt la îndemină, erau absolut necesare. Altfel, indiferent de vreme, lungimea de un km pină largr fîntînile din vale trebuia parcursă de mai multe ori pe zi. Cea mai adîncă fîntînă de aici este denumită „La Lică". Se știe doar că are §g peste 100 de ani. Acum 42 de ani, doi oameni de ispravă, Ion Păunete și Stana Bunea, răspunzind solicitărilor consăteniilor ce și-au dat mină de la mină să se rezolve una din marile lor probleme, de aceea a apei, au început să sape fintini. g I. DIACONESCU (Continuare în pag. a IV-a) g Atenție deosebită reducerii cheltuielilor materiale! In perioada care a trecut din acest an, tehnicienii și inginerii din întreprinderile industriale ale județului nostru s-au preocupat continuu de reducerea permanentă a cheltuielilor de producție și, în special, a celor materiale. Ca urmare, numeroase colective și-au înscris activitatea pe coordonatele unei eficiențe tot mai înalte, fapt ilustrat în scăderea continuă a costurilor de fabricație, precum și în obținerea unor volumuri suplimentare de beneficii. Combinatul chimic Cramva Lucrătorii Combinatului chimic Craiova au reușit să diminueze cu 8 lei, sub nivelul planificat, cheltuielile materiale la 1000 lei producție marfă. Suma economisită astfel, de la în _______ceputul anului și pînă in prezent, depășește 7 milioane lei. Comparativ cu anul trecut, costul unei tone de produse finite a scăzut la amoniac, de pildă, cu 131 lei, la acetilenă din gaz — cu 1 070 lei, la îngrășămite cu azot — cu 233 lei, iar la nitrocalcar — cu aproape 1 200 lei. De asemenea, rezultate bune s-au înregistrat și la alte sortimente din profilul de producție al celor 31 de fabrici aflate aici în funcțiune. Obținerea lor are la bază ma________terializarea unui program complex de măsuri lutate în majorizînd mai buna folosire a instalațiilor și creșterea randamentului acestora, diversificarea fabricației și introducerea în producție a unor reziduuri tehnologice. Este semnificativ, în acest sens, că de curînd au fost omologate trei noi sortimen (Continuare In pag. a IlI-a) Combinatul chimic. Constantinescu Ștefan, electromecanic, se remarcă prin hărnicie și competență profesională în activitatea de producție. Foto: Elena Anton JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE La strînsul recoltei * CU MIC, CU MARE, NU înfimnțărilor , CÎMP, PE ORICE VREME! Situația recoltării florii-soarelui în procente, pe consilii intercooperatiste, la data de 14 septembrie Notă: Consiliile intercooperatiste însemnate cu o liniuță orizontală nu cultivă floarea-soarelui. Ziua la recoltat, noaptea la eliberarea terenului în dreapta și în stingă șoselei ce transversează cîmpia mănoasă din estul județului, de la Leu pînă la Amărăști și Dăbuleni, unde nisipurile aride au fost transformate într-o uriașă oază, zărim sute și mii de oameni de diferite vîrste, zeci și zeci de mașini la strînsul recoltei, la eliberarea terenului, la pregătirea viitoarei recolte. Ne apropiem de mecanizatorii Constantin Safta, Ion Mechenici, Constantin Clincea, Ion Ciobanu, care lucrau de zor la pregătirea terenului, la însămînțarea orzului din soiul „Miraj“. Aflăm că pînă acum, în punctul numit „Fîntînița", a fost pusă deja sămînța în brazdă pe mai mult de 70 ha din cele 150 ha destinate culturii orzului. Alte 160 ha au fost însămînțate cu orz in amestec cu grîu pentru masă verde. ■ Lăsăm in urmă tractoarele. Ne Îndreptăm spre tarlaua unde zeci de oameni lucrează la recoltatul sfeclei de zahăr. Printre ei, l-am recunoscut pe tovarășul Constantin Luță, președintele cooperativei agricole. In haine de lucru, cu mînecile suflecate, muncea, împreună cu soția, la rînd cu toți ceilalți cooperatori, la recoltatul sfeclei de zahăr de pe suprafața angajată în acord global. „Chemarea secretarului general al partidului de a munci cot la cot toți oamenii satului ne-a însuflețit. Sînt aici, în cîmp, la muncă, încadrați în formațiile de lucru ale cooperativei — și membrii consiliului și funcționarii, aproape toți copiii care-și ajută părinții, bătrînii, alți angajați din sat. La sediul cooperativei agri- A. FRIGIOIU (Continuare in pag. a IlI-a) IIIIUIIllEMlil Au terminat de recoltat floarea-soarelui Cooperativele agricole de producție „Drumul lui Lenin“, „7 Noiembrie“ din Bîrca și Urzicuța, din cadrul consiliului intercooperatist Bîrca, au terminat de recoltat floarea-soarelui. Toate combinele au fost apoi grupate la cooperativele Dunăreni și Goicea Mare. Ieri, s-a recoltat floarea-soarelui de pe ultimele suprafețe. Datorită bunei organizări a muncii, zilnic, s-a realizat o depășire de 1—2 ha pe combină. Acum, după cum ne-a relatat ing. Victor Ionaș, directorul S.M.A. Bîrca, toate forțele sunt îndreptate spre recoltarea cît mai grabnică a porumbului. Pînă în prezent, a și fost recoltat porumbul de pe aproape 1 000 ha din cele 4 626 ha aflate în cultură.