Inainte, septembrie 1977 (Anul 34, nr. 10094-10119)

1977-09-15 / nr. 10106

Proletari tin 'oate țările. unitl-vă > ainte ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL PCR $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXXIV NR 10106 JOI 15 SEPTEMBRIE 1977 4 PAGINI 30 BANI Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în județul Iași Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Re­publicii Socialiste România, a început, miercuri, 14 septembrie, o vizită de lucru în județul Iași, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu se află tovarășa Elena Ceaușescu, tovarășii Manea Mănescu, Emil Bobu, Cornel Burtică, Iosif Uglar, Teodor Coman. ... Ora 9,15. Avionul prezi­dențial aterizează pe aero­portul din Iași. în întîmpinare a venit to­varășul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului județean Iași P.C.R., președintele Consi­­l­liului popular județean, ca­re urează tovarășului Nicolae Ceaușescu, tovarășei Elena Ceaușescu, celorlalți tovarăși din conducerea partidului și statului un călduros bun­­venit. La scurt timp, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tova­rășa Elena Ceaușescu, în aclamațiile mulțimii, care o­­vaționează îndelung pentru partid și secretarul său ge­neral, se urcă la bordul u­­nui elicopter special, îndrep­­tîndu-se spre Pașcani. La coborîrea din elicopter, tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășa Elena Ceaușescu sînt intîmpinați cu calde cu­vinte de bun venit de că­tre Eugen Nichifor, prim-se­cretar al Comitetului de partid orășenesc. Din mii de piepturi au izbucnit urale și ovații. S-a s­c­a­n­d­a­t „Ceaușescu — P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul“. Pe arterele orașului, stră­bătute apoi de coloana ofi­cială, locuitorii Pașcaniului au făcut aceeași manifestare de dragoste și stimă. Din mașina deschisă, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tova­rășa Elena Ceaușescu au răspuns cu simpatie și căl­dură aplauzelor și uralelor mulțimii. Vizita de lucru a secre­tarului general al partidu­lui în Pașcani a început la întreprinderea de tricotaje și perdele, unitate care, prin profilul ei, este unică in țara noastră, fiind creată pentru a răspunde cerințe­lor populației în acest do­meniu. Intîmpinată cu bucurie de tînărul colectiv al fabricii, vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu a prilejuit o ana­liză atentă și responsabilă cu ministrul industriei u­­șoare, cu directorul între­prinderii și cu alți specia­liști, a modului cum această tînără unitate s-a dezvoltat și își îndeplinește sarcinile și obiectivele ce-i revin în acest an și pe întregul cin­cinal. Sunt înfățișate, în acest sens, unele date care denotă preocupările colectivului pentru sporirea continuă a producției, pentru creșterea calității și diversificarea a­­cesteia în pas cu cerințele populației, pentru realizarea unei eficiențe cît mai ridi­cate. Apreciind realizările deo­sebite de pînă acum, tova­rășul Nicolae Ceaușescu cere să se continue eforturile și preocupările în direcția îm­­ Continuare în pas a IV-a) Cu prilejul vizitei de lucru în județul Iași a tovară­șului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste Ro­mânia, și deschiderii anului de învățămînt 1977—1978, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct azi, în jurul orei 10.30, adunarea populară din mu­nicipiul Iași. De asemenea, cu prilejul vizitei de lucru în Județul Botoșani, a tovarășului Nicolae Ceaușescu, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct azi, în jurul orei 16.00, adunarea populară din municipiul Botoșani. Succes deplin în noul an de învățămînt! Astăzi, cei peste 150 000 de elevi din învățămîntul pri­­­mar, gimnazial, liceal și pro­fesional din județul nostru, studenții Universității craio­­vene, încep un nou an de învățămînt. Cu entuziasm și bucurie, conștienți de meni­rea ce le revine de viitori constructori ai socialismului, ei se îndreaptă din nou că­tre școala dragă, unde sunt J primiți și înconjurați cu multă dragoste și afecțiune de miile de cadre didactice, unde vor găsi cărțile date în dar și condiții minunate de învățătură și muncă. Un nou an de muncă și eforturi pentru propria lor formare și educare în spiritul cerin­țelor și exigențelor formu­late de documentele celui de-al XI-lea . Congres al P.C.R., de Programul de măsuri adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiem­brie anul trecut, care direc­­ționează și stabilesc trans­formări radicale în structura și funcționalitatea învăță­­mîntului românesc. In acest ansamblu, sînt de amintit încă o dată eforturile ce tre­buie făcute în continuare pentru racordarea­ procesului instructiv-educativ la marile mutații care au avut loc în viața economică și socială a patriei, în vederea unei cît mai depline integrări a în­­vățămîntului cu producția, cercetarea și proiectarea, pentru asigurarea unui con­ținut și caracter științific ale acestuia, pentru forma­rea unui tineret înaintat, constructor activ și devotat al societății socialiste multi­lateral dezvoltate. Noile măsuri de așezare a școlii românești pe coordo­natele impuse de revoluția tehnico-științifică contem­porană reglementează în mod unitar, într-o concepție revoluționară, atît organi­zarea cît și funcționalitatea învățămîntului. Aplicate in această etapă de dezvoltare a țării noastre, asemenea măsuri reliefează pregnant concepția științifică a parti­dului nostru de legare tot mai strînsă a procesului de modernizare continuă a eco­nomiei de perfecționare a în­vățămîntului, de pregătirea cadrelor necesare economiei noastre naționale. (Continuare în pag. a II-a) iimini în mnniiiiiiiminiiiinininiininiiniiiiuiiiiiR Hiiimnmiiiiig Din carnetul de reporter Fîntînile obște! g Toate fîntînile din cele 380 de sate ale F=, județului își au o istorie a lor. O istorie p; pe ale cărei prime pagini sînt totdeauna §§ înscrise nume de oameni în viață sau­­ care nu mai sînt. . ...Apa rece și bună a celor zece fîntîni p de pe dealul Tecanilor din satul Carpen §, își are izvoarele la 30 de metri adincime.­­ Nu-i o treabă deloc ușoară să construiești­­ o asemenea fintînă. Dar pentru locuitorii­­ Carpenului, așezat în mare parte pe dea­­l­­ul unde izvoarele nu sunt la îndemină,­­ erau absolut necesare. Altfel, indiferent de vreme, lungimea de un km pină la­rgr fîntînile din vale trebuia parcursă de mai­­ multe ori pe zi.­­ Cea mai adîncă fîntînă de aici este­­ denumită „La Lică". Se știe doar că are §g peste 100 de ani. Acum 42 de ani, doi­­ oameni de ispravă, Ion Păunete și Stan­a Bunea, răspunzind solicitărilor consăteni­­i­lor ce și-au dat mină de la mină să se rezolve una din marile lor probleme, de aceea a apei, au început să sape fintini. g I. DIACONESCU (Continuare în pag. a IV-a) g Atenție deosebită reducerii cheltuielilor materiale! In perioada care a trecut din acest an, tehnicienii și inginerii din întreprinderile industriale ale județului nostru s-au preocupat continuu de reducerea perma­nentă a cheltuielilor de producție și, în special, a celor materiale. Ca urmare, numeroase colective și-au înscris activitatea pe coordonatele unei eficiențe tot mai înalte, fapt ilustrat în scăderea continuă a costurilor de fa­bricație, precum și în obținerea unor volumuri supli­­­mentare de beneficii. Combinatul chimic Cramva Lucrătorii Combinatului chimic Craiova au reușit să diminueze cu 8 lei, sub ni­velul planifi­cat, cheltuielile materiale la 1000 lei produc­ție marfă. Su­ma economisită astfel, de la în­ _______­ceputul anului și pînă in prezent, depășește 7 milioane lei. Comparativ cu anul trecut, costul unei tone de produse finite a scăzut la amoniac, de pildă, cu 131 lei, la acetilenă din gaz — cu 1 070­ lei, la îngră­­șămite cu azot — cu 233 lei, iar la nitrocalcar — cu aproape 1 200 lei. De aseme­nea, rezultate bune s-au în­registrat și la alte sorti­mente din profilul de pro­ducție al celor 31 de fabrici aflate aici în funcțiune. Ob­ținerea lor are la bază ma­________­terializarea u­nui program complex de mă­suri lutate în majo­rizînd mai buna folo­sire a instalații­lor și crește­rea randamentului acestora, diversificarea fabricației și introducerea în producție a unor reziduuri tehnologice. Este semnificativ, în acest sens, că de curînd au fost omologate trei noi sortimen­ (Continuare In pag. a IlI-a) Combinatul chimic. Constantinescu Ștefan, electromeca­nic, se remarcă prin hărnicie și competență profesio­­nală în activitatea de pro­ducție. Foto: Elena Anton JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE La strînsul recoltei * CU MIC, CU MARE, NU înfim­nțărilor­ , CÎMP, PE ORICE VREME! Situația recoltării florii-soarelui în procente, pe con­silii intercooperatiste, la data de 14 septembrie Notă: Consiliile intercoo­peratiste însemnate cu o li­­niuță orizontală nu cultivă floarea-soarelui. Ziua la recoltat, noaptea la eliberarea terenului în dreapta și în stingă șo­selei ce transversează cîm­­pia mănoasă din estul jude­țului, de la Leu pînă la Amărăști și Dăbuleni, unde nisipurile aride au fost transformate într-o uriașă oază, zărim sute și mii de oameni de diferite vîrste, zeci și zeci de mașini la strînsul recoltei, la elibera­rea terenului, la pregătirea viitoarei recolte. Ne apro­piem de mecanizatorii Con­stantin Safta, Ion Mechenici, Constantin Clincea, Ion Cio­­banu, care lucrau de zor la pregătirea terenului, la însă­­mînțarea orzului din soiul „Miraj“. Aflăm că pînă acum, în punctul numit „Fîntînița", a fost pusă deja sămînța în brazdă pe mai mult de 70 ha din cele 150 ha destinate culturii orzului. Alte 160 ha au fost însămîn­­țate cu orz in amestec cu grîu pentru masă verde. ■ Lăsăm in urmă tractoa­rele. Ne Îndreptăm spre tar­laua unde zeci de oameni lucrează la recoltatul sfeclei de zahăr. Printre ei, l-am recunoscut pe tovarășul Constantin Luță, președin­tele cooperativei agricole. In haine de lucru, cu mînecile suflecate, muncea, împreună cu soția, la rînd cu toți cei­lalți cooperatori, la recolta­tul sfeclei de zahăr de pe suprafața angajată în acord global. „Chemarea secreta­rului general al partidului de a munci cot la cot toți oamenii satului ne-a însu­flețit. Sînt aici, în cîmp, la muncă, încadrați în forma­țiile de lucru ale cooperati­vei — și membrii consiliului și funcționarii, aproape toți copiii care-și ajută părinții, bătrînii, alți angajați din sat. La sediul cooperativei agri- A. FRIGIOIU (Continuare in pag. a IlI-a) IIIIUIIllEMlil Au terminat de recoltat floarea-soarelui Cooperativele agricole de producție „Drumul lui Le­nin“, „7 Noiembrie“ din Bîrca și Urzicuța, din cadrul consiliului intercooperatist Bîrca, au terminat de recol­tat floarea-soarelui. Toate combinele au fost apoi gru­pate la cooperativele Dună­reni și Goicea Mare. Ieri, s-a recoltat floarea-soarelui de pe ultimele suprafețe. Datorită bunei organizări a muncii, zilnic, s-a realizat o depășire de 1—2 ha pe com­bină. Acum, după cum ne-a relatat ing. Victor Ionaș, directorul S.M.A. Bîrca, toate forțele sunt îndreptate spre recoltarea cît mai grab­nică a porumbului. Pînă în prezent, a și fost recoltat porumbul de pe aproape 1 000 ha din cele 4 626 ha aflate în cultură.

Next