Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 189-268)
1968-10-01 / nr. 189
ANUL I nr. 189 MARŢI 1 oct. 1968 4 pag. 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Proletar HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU IU Ml W iNVĂŢĂMlNTUL DE PARTID Se deschide un nou an în învăţământul de partid, formă a instruirii politice, contribuind 1iv la dezvoltarea conştiinţei socialiste a memrilor de partid, la cunoaşterea aprofundată a cliticii interne şi externe a Partidului Somulist Român. Sursurile din acest an vor permite desfăşurarea unor ample discuţii, schimburi şi confruntări de opinii, urmărind maturizarea ideologică a comuniştilor. Temele de educaţie moral-cetăţenească, economico-industriale şi agrare abordate la cursurile şi în ciclurile de conferinţe, se încadrează într-un plan complex, minuţios alcătuit, ţinînd cont de etapa superioară în construcţia socialistă pe care o străbate patria noastră, mobilizînd la traducerea în viaţă a directivelor Congresului al IX-lea şi a hotărârilor Conferinţei naţionale a Partidului Comunist Român. Actualul sistem în învăţământul de partid se caracterizează prin multă supleţe, orientîndu-se cu clarviziune în multitudinea problematică a contemporaneităţii, avînd în vedere condiţiile noi şi cerinţele concrete ale vieţii de partid. Evidenţiind democratismul şi umanismul orînduirii noastre socialiste, cursurile, cercurile şi duelurile de conferinţe, vor fi forme dinamice de propagandă, în care competenţa lectorilor şi propagandiştilor va stimula interesul cursanţilor pentru tematica propusă. In universităţile serale de marxism-leninism (în acest an la Miercurea-Ciuc şi Odorheiul Secuiesc se va inaugura secţia de economie, continuîndu-şi funcţionarea secţia de istorie, anul al III-lea) se vor consolida cunoştinţele specialiştilor (cadre de conducere din economie, ingineri, tehnicieni, economişti) în domeniul economiei, al ştiinţelor istorice şi al istoriei partidului. Se va asigura transmiterea unui conţinut cit mai bogat de idei, corespunzător preocupărilor diverselor categorii de profesii, întregul proces de învăţămînt desfăşurîndu-se în lumina documentelor de partid și de stat. Toate formele învățămîntului de partid vor trebui strîns legate de practica construcţiei socialiste, propunîndu-se spre dezbatere laturile concrete ale activității întreprinderilor industriale (organizarea (Continuare în pag. a 3-a) Harnicii cooperatori din Sîntimbru au terminat acum cîteva zile condiţionarea seminţei grîu. în clişeu, selectorul Sf I—4 scoate ultimele kilograme de grîu. de MAI MULTĂ RĂSPUNDERE PENTRU ÎNDEPLINIREA OBLIGAŢIILOR CONTRACTUALE O privire de ansamblu asupra ■ secţiei dospini a Fabricii „Amillemn“ dinn Sînsimion, aflată în construcţie, lasă impresia de moment a stadiului relativ înaintat al construcţiei şi al montajului utilajelor. Trecînd prin cîteva sectoare în ordinea fluxului tehnologic se remarcă montate deja cele mai importante utilaje: buncărele de orz și porumb, fierbătoarele, una din coloanele mari de distilare (cealaltă coloană tocmai se monta), linele de fermentare, 7 la număr, etc. Dar în urma unei analize mai amănunţite, rezultă o serie de rămîneri în urmă atît la lucrările de consstrucţii, cît şi la cele de montaj. Secţia a fost planificată pentru a fi dată în folosinţă, la 30 iunie a.c., dar suntem în a doua jumătate a lunii septembrie şi lucrarea este departe încă de a fi terminată. Principalul motiv, care a condus la această stare de lucruri, îşi are rădăcina în atitudinea pasivă în general a titularului, Ministerul Industriei Alimentare şi a celorlalţi factori, generată de termenul iniţial din proiectul de execuţie fixat pentru 31 decembrie 1968. Aceasta s-a reflectat şi în necorelarea termenelor de livrare şi montaj al utilajelor cu graficul şi termenul modificat de dare în funcţiune. Astfel o serie de utilaje apar cu termene de livrare în trimestrul III şi IV. O altă cauză a rămînerilor în urmă constă în nerespectarea de către constructor a graficului, ceea ce a făcut să nu asigure un avans al lucrărilor de construcţii faţă de cele de montaj. Atît constructorul — T.C.M. Tg. Mureş cit şi Grupul de şantiere nr. 3 Odorheiul Secuiesc şi mentorul — I. S. Raho■ va, trebuie să ţină seama de faptul că ritmul necorespunzător în care se lucrează în prezent, la care se mai adaugă întîrzierea unor utilaje, pune sub un mare semn de întrebare, dacă secţia de spirt va putea intra în funcţiune măcar la 1 ianuarie 1969, ce-i drept la o capacitate redusă în primul an, de 80 la sută faţă de cea proiectată. Ne întemeiem afirmaţia pe următorul calcul simplu. Din cele 24,8 milioane investiţii alocate, s-au realizat abia 14,4 milioane lei. T.C.M. a realizat în luna iunie, socotită lună de vîrf cu cele mai mari realizări. EM. IFTINCHI _____ (Continuare în pag. a 3-a) Investiţiile pe 1968 — integral şi la timp realizate De pe cuprinsul patriei iWHiiiHiiitiiuiiiiiiiHiiimiiiiiiiiiiiiiHiiHimnmiiHtiiiiiiimiiiHWHiiiwimHiiiiiiiimiiiiiHiiiiimiiiiiiiiiiii Colectivul uzinei „Vulcan" din Capitală a asimilat şi introdus în fabricaţie noi agregate, între care un generator mobil de abur, un cazan de abur şi un cazan pentru apă fierbinte de 3 gigacalorii pe oră. A fost terminată construcţia noii gări a municipiului Baia Mare, situată în partea de vest a oraşului. Construcţia staţiei a cuprins executarea de peroane cu copertine, tunele pentru accesul publicului la liniile de plecare şi sosire a trenurilor, clădiri pentru serviciile tehnice şi de exploatare feroviară. S-au amenajat unităţi pentru deservirea călătorilor. Constructorii şi monitorii de pe şantierul Uzinei de fibre sintetice din Iaşi — unitate care va livra anual 10.000 tone de fibră —* au dat în exploatare, cu 10 zile înainte de termen, cel de-al doilea post de transformare a energiei electrice, care va asigura alimentarea cu curent electric a unor importante secţii ale uzinei. Salina din Slănic-Prahova este impresionantă prin dimensiunile ei şi prin organizarea modernă a exploatării. Foto: ST. ALBES® CJ Maşini agricole moderne Sectorul de mecanizare din cadrul Direcţiei agricole judeţene a organizat la Sânmartin prezentarea unor maşini agricole, care din această toamnă lucrează pe ogoarele judeţului nostru. De faţă erau ingineri mecanizatori şi şefi de secţii din cadrul întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii. Atenţia celor prezenţi a fost reţinută în primul rînd de maşinile pentru decoletare şi recoltarea sfeclei de zahăr, caracterizate printr-o mare productivitate. (2,5 ha pe schimb). Aceste maşini, pe lîngă faptul că vor înlocui munca manuală a zeci de persoane, oferă şi posibilitatea însilozării imediate a coletelor. Cu această ocazie au fost prezentate şi alte maşini agricole care din această tomnă vor contribui la creşterea gradului de mecanizare a muncilor agricole. E cazul maşinii de nivelat, folosită în special la cultură sfeclei de zahăr ■cu o capacitate de lucru de 13 hectare pe schimb. Pentru calităţile sale superioare s-a remarcat maşina folosită pentru administrarea amendamentelor şi îngrăşămintelor granulate. A fost prezentată şi o interesantă maşină ce va fi folosită la administrarea îngrășămintelor naturale. 5.103 kg. grîu la hectar Cooperatorii din Liceu, aplicind în mod corect măsurile agrotehnice avansate, au obţinut în acest an, pe o suprafaţă de 19 hectare însămînţată cu grîu din soiul Bezostaia, o producţie de 5.103 kg. boabe de pe fiecare hectar, iar pe 70 de hectare au recoltat peste 4.600 de kg. în obţinerea acestor producţii un rou hotărâtor l-a avut data însămânţatului care s-a efectuat aici în perioada 15 septembrie , în cotumbare. Lucrările agricole de toamna Să fie folosite in întregime forţele proprii ale C. A. P. Pentru o recoltare în bune condiţii, manifestările capricioase ale timpului nu trebuie să constituie o scuză pentru nimeni, ci din contră, să existe o preocupare permanentă de găsire a celor mai bune metode de mobilizare a forţelor tehnice şi umane de care dispune fiecare cooperativă agricolă de producţie. Această sarcină a fost dezbătută de altfel, şi în cadrul consfătuirii inginerilor şi preşedinţilor cooperativelor agricole de producţie din împrejurimile oraşului Gheorgheni. Cu această ocazie s-a reliefat faptul că mijloacele mecanice pentru recoltat şi transport au fost asigurate. Astfel, la cooperativele agricole de producţie din Lăzarea, Remetea şi Joseni există, în momentul de faţă, aproape 40 de maşini pentru recoltarea cartofilor, 288 atelaje şi 15 autocamioane necesare transportului. Preocupări pentru buna reuşită a campaniei agricole de toamnă vădesc multe dintre aceste cooperative. Mijloacele mecanice pentru recoltare şi transport ca şi braţele de muncă disponibile au fost repartizate pe brigăzi şi echipe, iar la Cooperativa agricolă de producţie din Lăzarea s-a preconizat ca toate forţele să fie orientate spre acele parcele, unde terenul oferă condiţii mai bune de recoltat. Dar, se manifestă şi tendinţa de a se recurge, în mod masiv, la braţe de muncă străine, cu toate că forţele interne sunt suficiente. Este însă necesară, în primul rînd, antrenarea cooperatorilor. Acest fapt trebuie să preocupe în mod serios consiliile de conducere ale cooperativelor de producţie. La Lăzarea, (preşedinte Bartis Ladislau, inginer Albert Iosif), din cele 547 ha semănate cu cartofi s-au recoltat numai cinci hectare şi acestea cu ajutorul a 41 muncitori aduşi din alte localităţi, cu toate că, după propria lor mărturisire, dispun de circa 800 braţe de muncă proprii. Ce s-a făcut pentru mobilizarea forţei de muncă de care dispun nu se poate observa în acest caz. Trebuie să existe o preocupare permanentă de mobilizare în primul rînd a forţelor interne şi numai în caz extrem să se apeleze şi la alte modalităţi de rezolvare. Situaţii asemănătoare se pot observa şi la Cooperativa agricolă de producţie din Remetea (președinte Pali Dionisie, inginer Velicsek T. CALIMAN (Continuare în pag. a 3-a) Pentru viitoarea recolta de cartofi Cooperativa agricolă din Sîntimbru și-a propus ca în anul 1969 să cultive cartofi pe o suprafaţă de 300 ha. O dată cu recoltatul se face o sortare atentă a tuberculilor, care se depozitează în silozuri, construite în acest scop (cu dimensiunile : 20x1,50x0,50 m.). Pînă în prezent s-au construit 30 asemenea silozuri cu o capacitate de depozitare de 60 vagoane, iar în următoarele zile se vor construi încă 30 care vor asigura depozitarea în bune condiţii a întregii cantităţi de cartofi pentru sămînţă. DE SÎMBĂTĂ PINA LUNI IV*V*T«V*V« *V»VAV*V*%VA%VVV*V%’»TVrVr La Odorheiul Secuiesc, Casa de cultură organizează acţiuni din ce în ce mai interesante. Astfel sîmbătă seara s-a desfăşurat un ,,Concurs pentru solişti amatori" de muzică populară. Juriul compus din profesori de muzică şi din spectatori ad-hoc, a atribuit premii constând în cărţi şi discuri celor mai talentaţi interpreţi. Publicul a primit cu simpatie iniţiativa organizatorilor, fiind prezent în număr mare la concertul -concurs. Duminică, echipa de păpuşi a Casei de cultură s-a deplasat la Vărşag cu piesele ,,Basme de iarnă" şi „Jancsi cel isteţ". Seara amatorii de muzică clasică au putut audia concertul formaţiei din Miercurea-Ciuc, condusă de Molnár Jonas. La Miercurea-Ciuc, înregistrăm un fenomen ciudat în viaţa Casei de cultură. Dacă la sfârşitul săptămânii trecute am menţionat o vie activitate culturală, nu putem reedita acum aceeaşi apreciere. Oraşul Miercurea- Ciuc se vede periodic lipsit sîmbăta şi duminica de un sediu de manifestari artistice, cu toate că beneficiază de o casă de cultură destul de bine utilată. Aşezământului cultural din reşedinţa judeţului îi lipseşte continuitatea în muncă, se relaxează prea mult ! După acţiuni bogate în conţinut, urmează o lungă perioadă de stagnare, ceea ce fireşte, dăunează vizibil vieţii artistice a oraşului. La Topliţa, formaţiile clubului ,,23 August" al întreprinderii forestiere şi cele ale Casei de cultură au, prezentat sâmbătă seara un frumos program artistic susţinut de : orchestrele de muzică populară şi uşoară, de solişti vocali şi instrumentişti, echipe de dansuri. S-au remarcat în special grupul vocal, precum şi soliştii Elena Fărcaş, cuplul Maria Iacob şi Zöld Elena, îndelung aplaudaţi de public. Dar din cauza slabei popularizări a programului, mulţi dintre cei care ar fi dorit să participe la programul artisc n-au ştiut pur şi simplu ce se întâmplă în oraşul lor. C. CONSTANTIN Depășind apărarea fotbaliștilor din Tirnăveni, Bálint șutează din nou la poartă. OPROBRIUL ŞI RIPOSTA OPINIEI PUBLICE. RIGORILE LEGII ÎMPOTRIVACÎŞTIGURILOR ILICITE — Mi-aţi luat tot ce-am agonisit în mod cinstit — a spus Ferenczi Aron cînd, după dezbateri, preşedintele completului de judecată din cadrul judecătoriei Odorheiul Secuiesc a terminat de citit hotărârea. Dar cine este Ferenczi Aron şi ce a „agonisit" în mod „cinstit"? Să aruncăm întîi o privire peste procesul verbal de sechestru asigurător. Pe mai multe pagini sînt înşiruite peste trei sute de bunuri pe care Ferenczi Aron susţine că le-a dobîndit în mod cinstit. Astfel, nu are ,,decît" patru case, din care trei construite recent, valoarea lor totală depăşind suma de trei sute de mii de lei, trei garnituri noi de mobilă pentru dormitor (pentru fiecare casă nouă cîte una!), televizor, radio, frigider, maşină de cusut, maşină de spălat rufe, 85 metri de diferite ţesături, 13 plapume, 23 perne, 9 paltoane de iarnă, 21 de rochii diferite pentru soţia sa şi... nici mai mult nici mai puţin de 52 cămăşi dintre care 36 noi notiţe. Să nu mai vorbim de celelalte,,mărunţişuri" ca autoturismul „Trabant", motocicleta „Jawa", cele 35 grinzi de 7 metri pentru construcţii (voia să-şi mai facă o casă?) şi cele... patru kilograme de talpă de bovine. Ferenczi Aron este membru al C.A.P. din comuna Zetea şi lucrează la moara care a fost proprietatea lui, actualmente aflată în proprietatea cooperativei agricole. Fiind sesizată comisia pentru verificarea averilor dobîndite în mod ilicit, morarul din Zetea trebuia să justifice, provenienţa unora din aceste bunuri. Menţionăm faptul că în cadrul comisiei nu s-a cerut decît justificarea provenienţei a trei case şi a autoturismului în valoare totală de 307.000 lei, cu toate că şi celelalte bunuri aflate în proprietatea sa au o valoare apreciabilă. Dar, să considerăm că acestea au fost dobîndite în mod licit. Cum şi de unde atunci cele trei case noi şi autoturismul? Atît în faţa comisiei, cit şi în faţa instanţei, Ferenczi Aron a încercat să justifice o parte din acestea prin martori şi înscrisuri fără forţă probantă de altfel, înscrisurile nefiind autentice, iar martorii, conform art. 1191 din codul de procedură civilă, fiind respinşi de instanță încît era vorba de sume mai mari de 250 lei. A prezentat astfel un contract de vînzare-cumpărare neautentificat, vădit antedatat și semnat cu diferite cerneluri de diverși „martori", act despre care și un. S. TITUS (Continuare în pag a 3-a) „MOARA CU NOROC" in pag. a 3-a SPDL! ► Handbalistele de la „Voinţa“ la prima lor victorie în divizia A pe teren propriu ► Fotbal categoria C ► Campionatul judeţean de fotbal: Scoruri „astronomice“ în etapa de duminică