Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)
1969-11-19 / nr. 542
Proiectul de lege pe care-l prezentăm este menit să definească rolul, organizarea şi funcţionarea miliţiei române — una din pîrghiile de înfăptuire a politicii partidului şi statului nostru în domeniul apărării cuceririlor revoluţionare ale poporului — şi să contribuie la ridicarea nivelului muncii desfăşurate de organele de miliţie în apărarea proprietăţii socialiste şi personale ale cetăţenilor, a drepturilor şi intereselor lor legale, menţinerea ordinii şi liniştei publice. în proiect sunt prevăzute atribuţii privind apărarea proprietăţii socialiste — temelia orînduirii noastre — şi a celei personale a cetăţenilor, prevenirea şi descoperirea cu operativitate a infracţiunilor, identificarea şi prinderea infractorilor. De asemenea, sunt prevăzute atribuţii referitoare la apărarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, eliberarea şi controlul actelor de trecere a frontierei, ţinerea evidenţei populaţiei şi eliberarea actelor care certifică identitatea, domiciliul şi cetăţenia. Stabilind distinct atribuţiile şi sarcinile organelor miliţiei, precum şi mijloacele de realizare a acestora, proiectul este clădit pe principiul respectului faţă de lege, faţă de om şi adevăr în acest sens în proiect se prevede că organele miliţiei îşi desfăşoară întreaga activitate pe baza şi în executarea legii Referindu-mă la unele atribuţii mai importante ale miliţiei, în legătură cu care proiectul de lege aduce unele elemente noi, unele precizări şi clarificări necesare, menţionez faptul că se stabilesc condiţiile în care ofiţerii şi subofiţerii întreprind măsuri miliţieneşti în scopul combaterii infracţionismului şi al menţinerii ordinii Aşa, spre exemplu, proiectul prevede că atunci cînd există date şi indicii temeinice referitoare la pregătirea săvîrşirii unor fapte prevăzute de legea penală, organele de miliţie iau măsuri pentru strîngerea şi verificarea probelor, identificarea şi prinderea infractorilor. în acest scop miliţia efectuează investigati, constatări tehnico-ştiinţifice, reţineri de persoane în cazurile stabilite de lege şi alte activităţi de cercetare lenală, menite să contribuie la stabilirea adevărului şi tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi, îr. executarea atribuţiilor ce le revin, ofiţerii şi subofiţerii de miliţie vor avea dreptul şi obligaţia de a conduce la sediile organelor de miliţie pe cei care prin acţiunile lor periclitează ordinea publică, viaţa şi integritatea cetăţenilor. Proiectul de lege prevede că organele de miliţie execută atribuţiile ce le revin din hotărîrile consiliilor populare şi deciziile comitetelor executive, se informează periodic despre starea infracţională măsurile luate pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, asigurarea pazei în oraşe şi comune, precum şi cu privire la ordinele şi instrucţiunile primite de la Ministerul Afacerilor Interne şi la măsurile ce se impun a filiale pentru aplicarea lor, în întreaga lor activitate organele de miliţie au primit şi pri SESIUNII NAŢIONALE 31 EXPUNEREA LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ORGANIZAREA şI FUNCŢIONAREA MILIŢIEI prezentată de deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne Vă rog să-mi permiteți să va prezint, din însărcinarea Consiliului de Miniştri,, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții şi răspunderea în legătură cu gestiunea bunurilor organizațiilor socialiste. Cu deosebită fermitate a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, în Raportul prezentat la Congresul al X-lea, necesitatea stringentă de a introduce o ordine riguroasă în administrarea avutului obştesc, in gospodărirea unităţilor şi în utilzarea mijloacelor materiale şi băneşti, de a veghea cu toată hotărîrea la folosirea judicioasă a bunului public. In general, se poate afirma că unităţile economice şi bugetare s-au preocupat îndeaproape, într-o măsură tot mai mare, de administrarea şi gestionarea corespunzătoare a valorilor materiale şi băneşti ce le-au fost încredinţate. Totuşi, trebuie arătat că activitatea gestionară nu a ţinut pasul cu necesităţile şi cerinţele actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre. Sînt cazuri cînd normele privind gestionarea bunurilor nu se respectă, nu se fac la timp inventarierile, ori se fac superficial, nu se ţine la zi şi corect evidenţa bunurilor, nu se asigură depozitarea şi paza lor în condiţii corespunzătoare, iar uneori sunt angajaţi gestionari nepregătiţi sau chiar cu antecedente penale, toate acestea favorizînd producerea de pagube. La cele arătate se adaugă și faptul că reglementările în vin(continuate în pag. a 4-a) EXPUNEREA LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ANGAJAREA GESTIONARILOR, CONSTITUIREA DE GARANŢII SI RĂSPUNDEREA IN LEGĂTURĂ CU GESTIONAREA BUNURILOR ORGANIZAŢIILOR SOCIALISTE prezentată de deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor proletari din toate ţările, uniţi-vai AMUL II, nr. 542 Miercuri 19 noiembrie 1969 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN LUCRĂRILE MARII ADUNĂRI Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România şi-a continuat, marţi dimineaţa, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a şasea legislaturi. în sală se aflau deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu puternice şi îndelungi aplauze sosirea în sala de şedinţe a tovarăşilor: Nicolae Ceauşescu, Ton Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecîndu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei Raportul Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat şi al Comisiei juridice la acest proiect de lege a fost prezentat de deputatul Dumitru Balalia, preşedintele Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvîntul deputaţii Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi Ioan Benkö, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean■ Mureş. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei. La următorul punct de pe ordinea de zi deputatul Florel Dumitrescu, ministrul finanțelor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. Deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Comisiei economico-financiare, a prezentat raportul acestei comisii şi al Comisiei juridice, în legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, au luat Cuvîntul deputaţii Iosif Ligiar, prim-secretar al Comitetului judeţean Satu Mare al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Eleonora Nilca, director general al Combinatului textil din Cisnădie, şi Paraschiv Benescu, preşedintele Consiliului judeţean Galaţi al sindicatelor Proiectul de lege a fost apoi discutat pe articole In continuare, prin vot secret, cu bile, Marea Adunare Naţională a adoptat Legea privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii si răspunderea în legătura cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al ordinii de zi, ministrul justiţiei Adrian Dimitriu, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind executarea pedepselor iar deputatul Mihail Ghelmegeanu, vicepreşedinte al Comisiei juridice, raportul acestei comisii la proiectul de lege în discuţie, în cadrul dezbaterilor ce au urmat au luat cuvîntul deputaţii Emilian Nucescu, preşedintele Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste România, şi Gheorghe Pop, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Maramureş. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind executarea pedepselor. în şedinţa de marţi dimineaţa, deputaţii au adoptat, de asemenea, modificări în componenţa unor comisii permanente ale Mari Adunări Na(Coptimifere în pag a 4-a) (Continuare în pag. a 2-a) EXPUNEREA LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND EXECUTAREA PEDEPSELOR prezentată de tovarăşul Adrian Dimitriu, ministrul justiţiei în opera de înnoire şi perfecţionare a întregii noastre legislaţii, prin adaptarea ei la stadiul actual de dezvoltare, un loc important îl ocupă legislaţia penală. Noul cod penal prevede că pedeapsa este o măsură de constrîngere care se aplică infractorilor, în raport cu periculozitatea socială a faptelor comise. Totodată codul penal prevede că executarea pedepselor se face în condiţiile stabilite de lege. în acest scop, s-a întocmit Proiectul de lege privind executarea pedepselor, pe care, din însărcinarea Consiliului de Miniştri, vi-l supun spre examinare şi adoptare. Proiectul cuprinde dispoziţii referitoare la locurile de deţinere, regimul executării pedepselor, organizarea muncii condamnaţilor şi liberarea condiţionată, precum şi unele măsuri speciale privind minorii şi femeile. Pedeapsa închisorii se execută în locuri de deţinere anume organizate, la care condamnaţii sunt repartizaţi după natura infracţiunii, durata pedepsei şi comportarea lor, în timpul executării pedepsei închisorii condamnaţii sunt obligaţi să presteze o muncă utilă, munca constituind factorul principal pentru reeducarea lor, în vederea formării unei atitudini corecte a acestora faţă de ordinea de drept şi de regulile de convieţuire socială. Reeducarea celor condamnaţi este realizată şi prin calificarea sau recalificarea lor într-o meserie, prin acţiunile cultural-educative desfăşurate la locurile de deţinere, prin posibilitatea ce le este acordată de a primi cărţi, ziare şi reviste, precum şi prin stimularea celor disciplinați, stăruitori în muncă, care dau dovezi temeinice de în drep(Continuare în pag. a 4-a) \\\\ \ \ Harnicele filatoare din Gheorgheni adaugă noi cantități de fire realizărilor de pînă acum. LA ALTUL AL JUDEŢULUI ŢĂRANI COOPERATORI! Urgentaţi transportul sfeclei de zahăr şi terminarea arăturilor de toamnă! Deşi recoltatul sfeclei de zahăr s-a terminat la toate cooperativele agricole de producţie, transportul acesteia continuă să rămînă sub nivelul cerinţelor. In ajunul ultimei decade a lunii noiembrie se află încă pe cîmp, nu mai puţin de 9888 tone sfeclă de zahăr. Rămase în urmă sunt şi arăturile de toamnă. S-au prevăzut a fi arate în judeţul nostru 30 000 de hectare, din care pînă în prezent s-au arat 23 823 hectare. La Cooperativa agricolă din Sîncrăieni s-au recoltat,, în ,acest an 750 tone sfeclă de zahăr, din care s-au transportat abia 350 de tone, deși centrul de predare se află chiar in comună. Cu toate că, în ziua vizitei noastre, 26 de atelaje transportau sfecla, predarea ei se va termina doar în ziua de 22 noiembrie. Nici arăturile de toamnă nu se prezintă mai strălucit. Din 421 hectare s-au arat doar 215. — Pentru a termina arăturile de toamnă am solicitat ajutor din Tuşnad ,— ne spune preşedintele Bors Emeric. Aşteptăm în fiecare clipă sosirea celor 5 tractoare care ni s-au promis. Dispunind astfel, de 12 tractoare, vom putea termina arăturile de toamnă pînă la 25 noiembrie. La Cooperativa agricolă de producţie din Cozmeni, stadiul lucrărilor agricole este şi mai nesatisfăcător. Din 700 tone sfeclă de zahăr recoltate, au fost transportate numai 300 de tone, iar din suprafaţa de 740 hectare au fost arate doar 430. Inginerul Kovács Árpád ne explică că atelajele sunt utilizate la recoltarea din nou a cartofilor, la treierişul grînelor, la transportul frunzei de sfeclă, pentru că la Cozmeni treburile s-au îngrămădit şi pentru a termina toate muncile trebuie „să se împartă în zece". Dovadă concludentă că la cooperativa din Cozmeni nu s-au folosit din plin condiţiile oferite cu dărnicie de zilele frumoase ale acestei toamne îndelungate. I. KISS mm \\ \\ \ \ \ \ \\ \ \ \\ \\ \\ \ \ CMITICĂ DIVERȘII Vocația activistului Apărută pe un sol aproape virgin (precursorii iluştri nu s-au manifestat, totuşi, în sensul preocupărilor actuale), profesiunea de activist cultural îşi revendică astăzi dreptul la paritate, refuzînd fără ostentaţie rolul de cenuşăreasă. Aidoma domeniului atît de labil al sportului unde „toată lumea se pricepe“, dintr-o manifestă ambiţie de a se ocupa de cultură, indiferent cum, şi acest gest teritoriu a fost invadat — iniţial în mod obiectiv, apoi în virtutea începutului — de oameni cărora nu le lipseau nici pasiunea, nici bunele intenţii, ci esenţialul — chemarea pentru o activitate de profil special. Tipologia e, fireşte, multiplă, adevărul e însă unic, nu se poate concepe şi difuza fenomenul cultural de masă decit de oameni competenţi, ei înşişi posesori ai unei serioase pregătiri intelectuale şi artistice, animaţi de dorinţa de a-şi perfecţiona propriul stil de muncă. Ceea ce i se cere, mai intm, animatorului este să desfăşoare sau să înlesnească desfăşurarea unei activităţi de creaţie, menite să dea personalitate climatului spiritual, din acel loc. Evident, se percepe o distincţie între exigenţele ce le impun diferite de nivele: unele vor fi pretenţiile faţă de activiştii culturali „voluntari“, „nescoşi din producţie" din întreprinderi şi instituţii , altele faţă de cei care conduc efectiv destinele instituţiilor de profil (cluburi, case de cultură) şi de a căror pricepere şi capacitate depinde bunul mers cultural al întregii munci cultural-educative de masă. Oricum, de pretenţii nu se poate face abstracţie, prin ele publicul manifestîndu-şi spiritul critic, adeziunea sau dezavuarea. Dacă este o aberaţie a cere absolut tuturor celor ce ocupă funcţii de activişti culturali să fie „diplomaţi universitari", nu altfel ni se pare a fi toleranţa, atitudinea plină de sentimentalism faţă de indivizii care posedă cunoştinţe de cultură generală de ,o factură rudimentară, aliată sub nivelul de pregătire a publicului adult chemat pentru „educaţie" , sau faţă de indivizii numiţi ad-hoc, instructori artistici, deşi, practic, calificarea lor în materie de interpretare (canto, imstrumentală, coregrafică, dramatică) se zbate in albia unui minor diletantism. Cultura activistului cultural — vocaţia sa, în ultimă analiză —, nu trebuie să se măsoare neapărat in teste de erudiţie, ci, prin calitatea „acţiunilor" întreprinse — de la simpla expunere, la spectacole complexe —, adică spiritul său de excelent organizator să fie dublat de competentă, în cel mai adevărat sens al cuvîntului. V. BIBICIOIU * \\\ \s\l i S \\ \\ \ \\ \\ \ \\ \t DE LA UN CAPĂT Cu planul pe 11 luni îndeplinit Colectivul de muncă al U.E.I.L. Topliţa, continued şirul realizărilor obţinute în acest an, raportează un nou şi remarcabil succes: îndeplinirea înainte de termen a planului producţiei globale, cumulat pe 11 luni. în această perioadă, forestierii topliţeni au realizat o producţie globală suplimentară de peste 14 milioane lei, obţinînd, totodată, însemnate depăşiri la producţia marfă vîndută şi încasată, precum şi la o serie de sortimente, printre care: buşteni răşinoase, cherestea din răşinoase şi altele. Potolind „setea“ conductelor Recent la Bălan au început lucrări de extindere a reţelei de canalizare şi de alimentare cu apă a oraşului. Lucrările ce se desfăşoară la gura pinului Gali, vor permite, in final, o mai bună aprovizionare a oraşului cu apa potabilă necesară populaţiei. Pregătiri pentru iarnă în vederea asigurării unor condiţii optime la scosul şi apropiatul buştenilor pe timp friguros, în cadrul U.E.I.L. Gheorgheni au fost montate două funiculare în parchetele Bakfa şi Nergyes iar alte trei au fost reparate în parchetele Lapos şi Trei Fîntîni. Stocurile necesare în perioada de iarnă s-au majorat în luna octombrie cu 8 000 mc lemn rotund de răşinoase, iar în cursul acestei luni vor fi stocaţi încă 10 000 mc. Pentru a oferi muncitorilor forestieri condiţii bune de cazare în timpul iernii, s-au efectuat lucrări de reparaţii şi întreţinere la cabanele existente, iar în parchetul Pîrîul Oii s-a construit o cabană de tip forestier, din cărămidă, înzestrată cu tot confortul. Expoziţie de artă plastică în holul Clubului minerilor din oraşul Bălan, s-a deschis expoziţia de artă plastică a Corneliei Dodoi, cunoscută artistă a Şcolii de pictură din Baia Mare. în cadrul expoziţiei sunt expuse acuarele şi uleiuri,intitulate sugestiv, „Oşanca cu copilul", „Peisaj mineresc", „în Munţii Aptuseni" etc. Expoziţia deschisă se bucură de o mare popularitate în rîndul minerilor. Pentru muncitorii forestieri Zilele acestea a fost amenajată la gura de exploatare forestieră din Suseni o unitate alimentară pentru aprovizionarea muncitorilor pe timpul iernii. Noul punct alimentar, asigurat cu încăperi pentru adăpostirea în condiţii optime a produselor alimentare, va oferi celor 400 de muncitori un sortiment variat de mărfuri. Constituirea filialei judeţene a filateliştilor Pasionaţii filatelişti din judeţul nostru au fost, recent, participanţi la adunarea de constituire a filialei judeţene a Asociaţiei filateliştilor din Republica Socialistă România. Filiala judeţeană Harghita întruneşte peste 350 de membri şi-şi va desfăşura activitatea in cadrul cercurilor ce vor funcţiona în municipiul Odorheiu Secuiesc şi în oraşele Miercurea-Ciuc, Topliţa, Gheorgheni. Filiala judeţeană a Asociaţiei filateliştilor este condusă de un comitet format din preşedinte — Bartha luliu, vicepreşedinte — Becze Anton, secretar — Deák luliu şi responsabil financiar — Popescu Virgil.