Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)

1969-11-19 / nr. 542

Proiectul de lege pe care-l pre­­z­entăm este menit să definească rolul, organizarea şi funcţionarea miliţiei române — una din pîr­­ghiile de înfăptuire a politicii partidului şi statului nostru în do­meniul apărării cuceririlor revo­luţionare ale poporului — şi să contribuie la ridicarea nivelului muncii desfăşurate de organele de miliţie în apărarea proprietăţii so­cialiste şi personale ale cetăţeni­lor, a drepturilor şi intereselor lor legale, menţinerea ordinii şi liniştei publice. în proiect sunt prevăzute atri­buţii privind apărarea proprietăţii socialiste — temelia orînduirii noastre — şi a celei personale a cetăţenilor, prevenirea şi desco­perirea cu operativitate a infrac­ţiunilor, identificarea şi prinderea infractorilor. De asemenea, sunt prevăzute atribuţii referitoare la apărarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, eliberarea şi controlul actelor de trecere a frontierei, ţinerea evi­denţei populaţiei şi eliberarea ac­telor care certifică identitatea, domiciliul şi cetăţenia. Stabilind distinct atribuţiile şi sarcinile organelor miliţiei, pre­cum şi mijloacele de realizare a acestora, proiectul este clădit pe principiul respectului faţă de lege, faţă de om şi adevăr în acest sens în proiect se prevede că or­ganele miliţiei îşi desfăşoară în­treaga activitate pe baza şi în executarea legii Referindu-m­ă la unele atribuţii mai importante ale miliţiei, în le­­gătură cu care proiectul de lege aduce unele elemente noi, unele precizări şi clarificări necesare, menţionez faptul că se stabilesc condiţiile în care ofiţerii şi sub­ofiţerii întreprind măsuri miliţie­­neşti în scopul combaterii infrac­­ţionismului şi al menţinerii ordinii Aşa, spre exemplu, proiectul prevede că atunci cînd există date şi indicii temeinice referitoare la pregătirea săvîrşirii unor fapte prevăzute de legea penală, orga­nele de miliţie iau măsuri pentru strîngerea şi verificarea probelor, identificarea şi prinderea infrac­torilor. în acest scop miliţia efec­tuează investigati, constatări teh­­nico-ştiinţifice, reţineri de persoa­ne în cazurile stabilite de lege şi alte activităţi de cercetare lena­­lă, menite să contribuie la stabili­rea adevărului şi tragerea la răs­pundere penală a celor vinovaţi, îr. executarea atribuţiilor ce le revin, ofiţerii şi subofiţerii de mi­liţie vor avea dreptul şi obligaţia de a conduce la sediile organelor de miliţie pe cei care prin acţiu­nile lor periclitează ordinea pu­blică, viaţa şi integritatea cetă­ţenilor. Proiectul de lege prevede că organele de miliţie execută atri­buţiile ce le revin din hotărîrile consiliilor populare şi deciziile comitetelor executive, se infor­mează periodic despre starea in­fracţională măsurile luate pentru prevenirea şi descoperirea infrac­ţiunilor, asigurarea pazei în oraşe şi comune, precum şi cu privire la ordinele şi instrucţiunile primi­te de la Ministerul Afacerilor In­terne şi la măsurile ce se impun a fi­liale pentru aplicarea lor, în întreaga lor activitate orga­nele de miliţie au primit şi pri­ SESIUNII NAŢIONALE 31 EXPUNEREA LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ORGANIZAREA şI FUNCŢIONAREA MILIŢIEI prezentată de deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne Vă rog să-mi permiteți să va prezint, din însărcinarea Consiliu­lui de Miniştri,, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege pri­vind angajarea gestionarilor, con­stituirea de garanții şi răspunde­rea în legătură cu gestiunea bu­nurilor organizațiilor socialiste. Cu deosebită fermitate a sub­liniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, în Raportul prezentat la Congresul al X-lea, necesitatea stringentă de a introduce o ordine riguroasă în administrarea avutului obştesc, in gospodărirea unităţilor şi în uti­lzarea mijloacelor materiale şi băneşti, de a veghea cu toată hotărîrea la folosirea judicioasă a bunului public. In general, se poate afirma că unităţile economice şi bugetare s-au preocupat îndeaproape, în­­tr-o măsură tot mai mare, de ad­ministrarea şi gestionarea cores­punzătoare a valorilor materiale şi băneşti ce le-au fost încredin­ţate. Totuşi, trebuie arătat că acti­vitatea gestionară nu a ţinut pa­sul cu necesităţile şi cerinţele ac­tualei etape de dezvoltare a so­cietăţii noastre. Sînt cazuri cînd normele privind gestionarea bu­nurilor nu se respectă, nu se fac la timp inventarierile, ori se fac superficial, nu se ţine la zi şi co­rect evidenţa bunurilor, nu se a­­sigură depozitarea şi paza lor în condiţii corespunzătoare, iar u­­neori sunt angajaţi gestionari ne­pregătiţi sau chiar cu antece­dente penale, toate acestea favo­­rizînd producerea de pagube. La cele arătate se adaugă și faptul că reglementările în vi­n(con­tinu­ate în pag. a 4-a) EXPUNEREA LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ANGAJAREA GESTIONARILOR, CONSTITUIREA DE GARANŢII SI RĂSPUNDEREA IN LEGĂTURĂ CU GESTIONAREA BUNURILOR ORGANIZAŢIILOR SOCIALISTE prezentată de deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor proletari din toate ţările, uniţi-vai AMUL II, nr. 542 Miercuri 19 noiembrie 1969 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN LUCRĂRILE MARII ADUNĂRI Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România şi-a continuat, marţi diminea­ţa, lucrările celei de-a treia se­siuni a celei de-a şasea legis­laturi. în sală se aflau deputaţii Ma­rii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — condu­cători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai misiu­nilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au în­­tîmpinat cu puternice şi înde­lungi aplauze sosirea în sala de şedinţe a tovarăşilor: Ni­­colae Ceau­şescu, Ton Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu­-Mizil, Gheorghe Ră­­dulescu, Virgil Trofin, Ilie Ver­deţ, Maxim Berghianu, Constan­tin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Du­mitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecîndu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cornel Onescu, ministrul afa­cerilor interne­, a prezentat ex­punerea la Proiectul de lege privind organizarea şi funcţio­narea Miliţiei Raportul Comi­siei pentru consiliile populare şi administraţia de stat şi al Comisiei juridice la acest pro­iect de lege a fost prezentat de deputatul Dumitru Balalia, preşedintele Comisiei pentru consiliile populare şi adminis­traţia de stat La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvîntul deputa­ţii Simion Dobrovici, prim-se­­cretar al Comite­tului judeţean Vrancea al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi Ioan Benkö, prim-vicepreşedin­­te al Consiliului popular jude­ţean­­■ Mureş. După discuta­rea pe articole, Marea Aduna­re Naţională a adoptat prin vot secret cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei. La următorul punct de pe ordinea de zi deputatul Flo­rel Dumit­rescu, ministrul fi­­nanțelor, a prezentat expune­rea la Proiectul de lege pri­vind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răs­punderea în legătură cu ges­tionarea bunurilor organizaţii­lor socialiste. Deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Comisiei econ­omico-financiare, a pre­zentat raportul acestei comisii şi al Comisiei juridice, în legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, au luat Cuvîntul deputaţii Iosif Ligiar, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Satu Mare al P.C.R., preşedintele Consiliului popu­lar judeţean, Eleonora Nilca, director general al Combinatu­lui textil din Cisnăd­ie, şi Pa­­raschiv Benescu, preşedintele Consiliului judeţean Galaţi al sindicatelor Proiectul de lege a fost a­­poi discutat pe articole In con­tinuare, prin vot secret, cu bi­le, Marea Adunare Naţională a adoptat Legea privind anga­jarea gestionarilor, constituirea de garanţii si răspunderea în legătura cu gestionarea bunu­rilor organizaţiilor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al ordinii de zi, ministrul justiţi­ei Adrian Dimitriu, a prezen­tat expunerea la Proiectul de lege privind executarea pedep­selor iar deputatul Mihail Ghelmegeanu, vicepreşedinte al Comisiei juridice, raportul a­­cestei comisii la proiectul de lege în discuţie, în cadrul dezbaterilor ce au urmat au luat cuvîntul depu­taţii Emilian Nucescu, preşe­dintele Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste România, şi Gheorghe Pop, prim-vicepre­­şedinte al Consiliului popular judeţean Maramureş. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a a­­doptat prin vot secret, cu bile, Legea privind executarea pe­depselor. în şedinţa de marţi diminea­ţa, deputaţii au adoptat, de a­­semenea, modificări în com­ponenţa unor comisii perma­nente ale Mari Adunări Na­(Coptimifere în pag a 4-a) (Continuare în pag. a 2-a) EXPUNEREA LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND EXECUTAREA PEDEPSELOR prezentată de tovarăşul Adrian Dimitriu, ministrul justiţiei în opera de înnoire şi perfecţio­nare a întregii noastre legislaţii, prin adaptarea ei la stadiul actual de dezvoltare, un loc important îl ocupă legislaţia penală. Noul cod penal prevede că pe­deapsa este o măsură de constrîn­­gere care se aplică infractorilor, în raport cu periculozitatea socia­lă a faptelor comise. Totodată codul penal prevede că executa­rea pedepselor se face în condi­ţiile stabilite de lege. în acest scop, s-a întocmit Pro­iectul de lege privind executarea pedepselor, pe care, din însărci­narea Consiliului de Miniştri, vi-l supun spre examinare şi adoptare. Proiectul cuprinde dispoziţii refe­ritoare la locurile de deţinere, re­gimul executării pedepselor, or­ganizarea muncii condamnaţilor şi liberarea condiţionată, precum şi unele măsuri speciale privind mi­norii şi femeile. Pedeapsa închi­sorii se execută în locuri de de­ţinere anume organizate, la care condamnaţii sunt repartizaţi după natura infracţiunii, durata pedep­sei şi comportarea lor, în timpul executării pedepsei închisorii condamnaţii sunt obli­gaţi să presteze o muncă utilă, munca constituind factorul princi­pal pentru reeducarea lor, în ve­derea formării unei atitudini co­recte a acestora faţă de ordinea de drept şi de regulile de convie­ţuire socială. Reeducarea celor condamnaţi este realizată şi prin calificarea sau recalificarea lor într-o meserie, prin acţiunile cul­tural-educative desfăşurate la locurile de deţinere, prin posibi­litatea ce le este acordată de a primi cărţi, ziare şi reviste, pre­cum şi prin stimularea celor dis­ciplinați, stăruitori în muncă, care dau dovezi temeinice de în drep­(Continuare în pag. a 4-a) \\\\ \ \ Harnicele filatoare din Gheorgheni adaugă noi cantități de fire realizărilor de pînă acum. LA ALTUL AL JUDEŢULUI ŢĂRANI COOPERATORI! Urgentaţi transportul sfeclei de zahăr şi terminarea arăturilor de toamnă! Deşi recoltatul sfeclei de zahăr s-a terminat la toate cooperativele agri­cole de producţie, trans­portul acesteia continuă să rămînă sub nivelul cerinţelor. In ajunul ul­timei decade a lunii no­iembrie se află încă pe cî­mp, nu mai puţin de 9888 tone sfeclă de zahăr. Rămase în urmă sunt şi arăturile de toamnă. S-au prevăzut a fi arate în judeţul nostru 30 000 de hectare, din care pî­nă în prezent s-au arat 23 823 hectare. La Cooperativa agricolă din Sîncrăieni s-au re­coltat,, în ,acest an 750 tone sfeclă de zahăr, din care s-au transportat abia 350 de tone, deși centrul de predare se află chiar in comună. Cu toate că, în ziua vizitei noastre, 26 de atelaje transportau sfecla, predarea ei se va termina doar în ziua de 22 noiembrie. Nici arătu­rile de toamnă nu se prezintă mai strălucit. Din 421 hectare s-au arat doar 215. — Pentru a termina a­­răturile de toamnă am solicitat ajutor din Tuş­­nad ,— ne spune preşe­dintele Bors Emeric. Aş­teptăm în fiecare clipă sosirea celor 5 tractoare care ni s-au promis. Dis­­punind astfel, de 12 tractoare, vom pu­tea ter­mina arăturile de toam­nă pînă la 25 noiembrie. La Cooperativa agri­colă de producţie din Cozmeni, stadiul lucrări­lor agricole este şi mai nesatisfăcător. Din 700 tone sfeclă de zahăr re­coltate, au fost transpor­tate numai 300 de tone, iar din suprafaţa de 740 hectare au fost arate doar 430. Inginerul Kovács Ár­pád ne­ explică că atela­jele sunt utilizate la re­coltarea din nou a car­tofilor, la treierişul grî­­nelor, la transportul frun­zei de sfeclă, pentru că la Cozmeni treburile s-au îngrămădit şi pentru a termina toate muncile trebuie „să se împartă în zece". Dovadă conclu­dentă că la cooperativa din Cozmeni nu s-au fo­losit din plin condiţiile oferite cu dărnicie de zi­lele frumoase ale acestei toamne îndelungate. I. KISS ­­mm \\ \\ \ \ \ \ \\ \ \ \\ \\ \\ \ \ CMITICĂ DIVERȘII Vocația activistului Apărută pe un sol aproape virgin (precursorii iluştri nu s-au manifestat, totuşi, în sensul preo­cupărilor actuale), profesiunea de activist cultu­ral îşi revendică astăzi dreptul la paritate, refu­­zînd fără ostentaţie rolul de cenuşăreasă. Aidoma domeniului atît de labil al sportului unde „toată lumea se pricepe“, dintr-o manifestă ambiţie de a se ocupa de cultură, indiferent cum, şi acest gest teritoriu a fost invadat — iniţial în mod obiectiv, apoi în virtutea începutului — de oameni cărora nu le lipseau nici pasiunea, nici bunele intenţii, ci esenţialul — chemarea pentru o activitate de profil special. Tipologia e, fireşte, multiplă, adevărul e însă unic, nu se poate concepe şi difuza fenomenul cultural de masă de­cit de oameni competenţi, ei înşişi posesori ai unei serioase pregătiri intelectuale şi artistice, animaţi de dorinţa de a-şi perfecţiona propriul stil de muncă. Ceea ce i se cere, mai intm­, animatorului este să desfăşoare sau să înlesnească desfăşurarea unei activităţi de creaţie, menite să dea personalitate climatului spiritual, din acel loc. Evident, se per­cepe o distincţie între exigenţele ce le impun diferite de nivele: unele vor fi pretenţiile faţă de activiştii culturali „voluntari“, „nescoşi din pro­ducţie" din întreprinderi şi instituţii , altele faţă de cei care conduc efectiv destinele instituţiilor de profil (cluburi, case de cultură) şi de a căror pricepere şi capacitate depinde bunul mers cultural al întregii munci cultural-educative de masă. Ori­­cum, de pretenţii nu se poate face abstracţie, prin ele publicul manifestîndu-şi spiritul critic, adeziu­nea sau dezavuarea. Dacă este o aberaţie a cere absolut tuturor ce­lor ce ocupă funcţii de activişti culturali să fie „diplomaţi universitari", nu altfel ni se pare a fi toleranţa, atitudinea plină de sentimentalism faţă de indivizii care posedă cunoştinţe de cultură generală de ,o factură rudimentară, aliată­ sub nivelul de pregătire a publicului adult chemat pentru „educaţie" , sau faţă de indivizii numiţi ad-hoc, instructori artistici, deşi, practic, califi­carea lor în materie de interpretare (canto, im­strumentală, coregrafică, dramatică) se zbate in albia unui minor diletantism. Cultura activistului cultural — vocaţia sa, în ultimă analiză —, nu trebuie să se măsoare nea­părat in teste de erudiţie, ci, prin calitatea „ac­ţiunilor" întreprinse — de la simpla expunere, la spectacole complexe —, adică spiritul său de ex­celent organizator să fie dublat de competentă, în cel mai adevărat sens al cuvîntului. V. BIBICIOIU * \\\ \s\l i S \\ \\ \ \\ \\ \ \\ \t DE LA UN CAPĂT Cu planul pe 11 luni îndeplinit Colectivul de muncă al U.E.I.L. Topliţa, continu­ed şirul realizărilor ob­ţinute în acest an, ra­portează un nou şi re­marcabil succes: înde­plinirea înainte de ter­men a planului produc­ţiei globale, cumulat pe 11 luni. în această perioadă, forestierii topliţeni au realizat o producţie glo­bală suplimentară de peste 14 milioane lei, ob­­ţinînd, totodată, însem­nate depăşiri la produc­ţia marfă vîndută şi în­casată, precum şi la o serie de sortimente, prin­tre care: buşteni răşi­­noase, cherestea din ră­­şinoase şi altele. Potolind „setea“ conductelor Recent la Bălan au început lucrări de extin­dere a reţelei de canali­zare şi de alimentare cu apă a oraşului. Lucrările ce se desfă­şoară la gura pinului Gali, vor permite, in fi­­nal, o mai bună aprovi­zionare a oraşului cu apa potabilă necesară populaţiei. Pregătiri pentru iarnă în vederea asigurării unor condiţii optime la scosul­ şi apropiatul buş­tenilor pe timp friguros, î­n cadrul U.E.I.L. Gheor­gheni au fost montate două funiculare în par­chetele Bakfa şi Nergyes iar alte trei au fost re­parate în parchetele La­pos şi Trei Fîntîni. Stocurile necesare în perioada de iarnă s-au majorat în luna octom­brie cu 8 000 mc lemn rotund de răşinoase, iar în cursul acestei luni vor fi stocaţi încă 10 000 mc. Pentru a oferi muncito­rilor forestieri condiţii bune de cazare în tim­pul iernii, s-au efectuat lucrări de reparaţii şi întreţinere la cabanele e­­xistente, iar în parchetul Pîrîul Oii s-a construit o cabană de tip forestier, din cărămidă, înzestrată cu tot confortul. Expoziţie de artă plastică în holul Clubului mi­nerilor din oraşul Bălan, s-a deschis expoziţia de artă plastică a Corneliei Dodoi, cunoscută artistă a Şcolii de pictură din Baia Mare. în cadrul ex­poziţiei sunt expuse a­­cuarele şi uleiuri,­­intitu­late sugestiv, „Oşanca cu copilul", „Peisaj mine­resc", „în Munţii Aptu­seni" etc. Expoziţia des­chisă se bucură de o ma­re popularitate în rîndul minerilor. Pentru muncitorii forestieri Zilele acestea a fost a­­menajată la gura de ex­ploatare forestieră din Suseni o unitate alimen­­tară pentru aproviziona­rea muncitorilor pe timpul iernii. Noul punct alimentar, asigurat cu în­căperi pentru adăpostirea în condiţii optime a produselor alimentare, va oferi celor 400 de mun­citori un sortiment va­riat de mărfuri. Constituirea filialei judeţene a filateliştilor Pasionaţii filatelişti din judeţul nostru au fost, recent, participanţi la adunarea de constituire a filialei judeţene a Aso­ciaţiei filateliştilor din Republica Socialistă Ro­mânia. Filiala judeţeană Harghita întruneşte pes­te 350 de membri şi-şi va desfăşura activitatea in cadrul cercurilor ce vor funcţiona în municipiul Odorheiu Secuiesc şi în oraşele Miercurea-Ciuc, Topliţa, Gheorgheni. Filiala judeţeană a A­­sociaţiei filateliştilor este condusă de un comitet format din preşedinte — Bartha luliu, vicepreşe­dinte — Becze Anton, secretar — Deák luliu şi responsabil financiar — Popescu Virgil.

Next