Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)
1970-02-25 / nr. 623
Pag. 2 FIERBINTELE FEBRUARIE 1945 LA TOPLIŢA, ACUM în septembrie 1944 Topliţa, asemenea altor multe localităţi ale ţării, prezenta priveliştea sumbră a proaspetelor urme ale războiului. Hitleriştii, în retragere, au produs răni adînci şi în economia acestor meleaguri. Şoselele şi podurile distruse, linia ferată ruptă, prin minare, la fiecare 3—4 metri, fabrica de cherestea arsă pînă în temelii, clădirile cele mai importante incendiate, recolta distrusă sau nestrînsă de pe cîmp. Proporţiile dezastrului se citeau şi pe feţele oamenilor. Dar dincolo de frunţile încreţite de nevoi şi durere se întăreau în inimile oamenilor îndîrjirea şi dorinţa fierbinte de a înlătura grabnic rănile războiului şi de a înălţa din ruine o lume nouă, o lume a dreptăţii, echităţii sociale şi păcii. în aceste zile a răsunat cu şi mai multă tărie glasul partidului, al comuniştilor care a chemat poporul la muncă pentru reconstruirea ţării, la lupta pentru cîştigarea de drepturi, pentru înlătutrarea exploatării, pentru instaurarea deplină a puterii populare. în faţa muncitorilor de la Fabrica de cherestea din Topliţa stătea sarcina organizării procesului de producţie, pe ruinele lăsate de război. Chiar în aceste zile, muncitorii, mobilizaţi de comunişti, au venit să pună în funcţiune două gatere în aer liber Începând să producă cheresteaua atît de necesară reconstrucţiei ţării. Muncitorul Stroff Mihai, de la U.E.I.L. Topliţa îşi aminteşte că, în afara greutăţilor arătate mai sus, trebuiau să lupte şi împotriva uneltirilor sabotorilor şi a foştilor patroni. Şi ţărănimea din Topliţa a fost părtaşă în acele zile la aplicarea politicii partidului în agricultură. Astfel, la 26 februarie 1945, ţăranii din Topliţa au manifestat pentru pămînt, cerînd împărţirea moşiilor marilor proprietari Urmanczy Eronim şi a baronului Bánffy Daniel. La data de 3 martie 1945, în centrul oraşului, s-au adunat peste 2.000 de ţărani care şi-au ales o comisie de reformă agrară, compusă din delegaţi din fiecare cătun. La îndemnul comuniştilor, ţăranii din Topliţa au trecut, practic, la împărţirea pămîntului foştilor exploatatori, încă înainte de legiferarea reformei. Această acţiune creşte în importanţă dacă se are în vedere totala opoziţie a pretorului de plasă, exponent al vechilor autorităţi de stat în localitate. în înfăptuirea acestui act revoluţionar, ţărănimea a fost sprijinită efectiv de muncitorii forestieri. în cursul lunii martie 1945 a luat fiinţă organizaţia locală a Frontului Plugarilor, care a continuat lupta pentru înfăptuirea reformei agrare. Acţiunile ţărănimii topliţene s-au intensificat în cursul anului 1945 datorită faptului că foştii proprietari se opuneau categoric înfăptuirii depline a reformei agrare. Astfel, din relatările lui Nicolae Sobîrcea şi Vasile Chioreanu — participanţi la acele evenimente, aflăm că în anul 1945 comisia de reformă a fost acţionată în judecată de către moşierul Urmanczy Eronim care intenţiona s-o intimideze şi s-o determine la renunţarea înfăptuirii reformei agrare. Masele de ţărani, încurajate şi îndrumate de organizaţia locală a P.C.R., au organizat o demonstraţie tocmai în ziua în care trebuia să aibă loc la judecătoria locală procesul. Demonstranţii au tăiat căile de acces spre sala de şedinţe pe unde trebuiau să treacă moşierul Urmanczy cu cei doi avocaţi. Dîndu-şi seama că nu pot lupta împotriva poporului, indignaţi, au renunţat la această încercare de a opri în loc istoria. Acum, după 25 de ani, amintirea evenimentelor petrecute în anul 1945 pe meleagurile topliţene, confirmă cu deosebită tărie justeţea politicii partidului nostru în problema ţărănească, faptul că numai prin alianţa dintre muncitori şi ţărani s-a reuşit instaurarea şi consolidarea noii puteri democrat-revoluţionare, a cărei expresie a reprezentat-o guvernul de largă concentrare democratică condus de Dr. Petru Groza, în cei 25 de ani, localitatea Topliţa a făcut paşi însemnaţi pe calea transformării ei dintr-o comună uitată între munţi, într-un orăşel frumos cu perspective de dezvoltare în viitor. Prof. MIHAI TRUŢĂ ŞI VIRGILIU BUDAN 25 DE ANI Facsimile din numere apărute în februarie 1945 ale ziarului „Infrăţirea", organ al Frontului Plugarilor, apărut în Tg. Mureş, care aborda cu intransigenţă şi curaj problemele ţărăneşti, milita pentru reforma agrară, instaurarea unui guvern democratic şi pentru frăţia dintre oamenii muncii români şi maghiari de pe meleagurile transilvănene. 873 HARGHITEI CALENDAR 25 FEBRUARIE 1890 A apărut, ziarul „Munca", organ politic muncitoresc (80 de ani). 1896 S-a născut actorul Constantin Ramadan (m. 1958). 1841 S-a născut Pierre Auguste Renoir, pictor și grafician francez (m. 17 XII 1919). 1707 S-a născut scriitorul clasic italian Carlo Goldoni (nr. 6 II 1793). 1941 A avut loc greva generală a muncitorilor din Amsterdam împotriva terorii ocupanţilor hitlerişti. MIERCURI, 25 FEBRUARIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.22 Compozitorii cântă dragostea. 13.45 Muzică populară interpretată de Constanţa Zavaidoc şi Dumitru Pană. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.50 Jocuri din Maramureş. 15.00 Radio-şcoală. 15.20 Din muzica popoarelor. 15.30 Compozitorul săptămânii — Maurice Ravel. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Rapsozi ai plaiurilor noastre. 16.30 Consultaţie juridică. 16.40 Pagini din operete. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară bănăţeană. 18.03 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. Evoluţii. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Istoria ideilor. Sociologia gîndirii. 21.20 Melodii interpretate la trompetă. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Florin Bogardo. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport 22.30 Pentru magnetofonul dv. 23.00 Concert de muzică uşoară. 0.03— 5.00 Estrada nocturnă. Buletine de ştiri . Programul I : 17.00, 18.00, 20.00, 24.00, 2.00, 4.00. PROGRAMUL II 13.03 Povestea muzicală „Brăduţul singuratic" de Laurenţiu Profeta. 13.30 Unda veselă. 14.03 Geneza şi evoluţia muzicii populare româneşti. 14.30 Melodii din filme. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.00 Opera „Estrada maestrului Pedro" de Manuel de Falia. 15.30 Oaspeţi ai Festivalului internaţional al cîntecului Braşov — România 1970. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Actualitatea muzicală. 17.00 Parada succeselor de muzică uşoară. 17.35 Lecturi paralele. 18.30 Curs de limba germană. 19.30 Meridiane lirice. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Muzică vocală. 20.12 Teatru radiofonic. Serile de comedie ale Teatrului radiofonic. Prezintă Radu Beligan. Burghezul gentilom de Moliere. 22.00 Muzică ușoară românească. 22.20 Jazz. 23.05 Discuri rare. 23.35 Sonata în vii minor pentru violoncel şi pian d© Diamandi Gheciu. 24.00 21.00 Fragmente din Oratoriul pentru solişti, cor şi orchestră „Emilian Pugabiov" de Marian Koval. Buletine de ştiri: Programul II: 14.00, 23.00, 0.55. JOI, 26 FEBRUARIE PROGRAMUL 1 5.05—6.00 Muzica dimineţii. 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. 10.30 Parada instrumentelor de muzică uşoară. 11.05 Orchestra Richard Oschanitzky. 11.15 Din ţările socialiste. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Recital de operă Maria Slătinaru. 12.15 Vă plac aceste melodii? — muzică uşoară. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 Întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. Buletine de ştiri: Programul 1: 5.00, 6.00, 9.00, 10.00, 11.00. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. 8.10 Tot înainte . 8.25 Mari interpreţi :— Arthur Rubinstein. 9.00 Piese de virtuozitate de muzică populară. 9.10 Curs de limba rusă. 9.30 Lucrări corale contemporane. 9.45 Muzică din opera comică „Nevestele vesele din Windsor" de Otto Nicolai. 11.00 Cvartetul nr. 1 în Si bemol major de Schubert. 11.20 Muzică populară. 11.40 Nume dragi — muzică uşoară. 12.15 Concert de prînz. Buletine de știri. Programul II: 6.05, 12.00. JJ A APĂRUT REVISTA LUPTA DE CLASĂ“ nr. 211970 în numărul pe luna februarie al revistei „Lupta de clasă" sunt publicate articolele: Dezvoltarea învăţăturii marxist-leniniste şi influenţa sa asupra luptei de idei în lumea contemporană de ŞTEFAN VOIGU. Finalitate şi eficienţă în cercetarea ştiinţifică din agricultură de TIBERIU MUREŞAN, Liceele de specialitate şi rolul lor în pregătirea cadrelor de VASILE MOIREA, Un sfert de veac de la instaurarea puterii populare de CORNEL ALMĂŞAN. In cinstea centenarului naşterii lui V. I. Lenin revista inserează articolul Concepţia leninistă despre relaţia general-particular în dezvoltarea socială, semnat de I. ŞERBANESCU. In continuare, revista cuprinde consultaţia : Creşterea rolului conducător al partidului comunist în societatea socialistă de ILIE SÅRZEA; intervenţiile : Omogenizarea structurii sociale şi perfecţionarea democraţiei socialiste de IOANA ANGHEL SAVONEA, CORNELIA COSTACHE şi Structură de clasă şi stratificare socială de GH. SOCOL, în cadrul schimbului de păreri pe tema „Structura socială, a României"; articolul: Cercetarea critică a categoriilor economiei politice a socialismului de DAN GRINDEA. istorie şi aici, in imagini „Rarităţile şi frumuseţile naturale din împrejurimile Gheorghenilor" — sub acest titlu a fost înglobată o suită întreagă de fotografii artistice şi documentare, alcătuind o amplă expoziţie, pe care colectivul Muzeului din oraşul Gheorgheni a deschis-o în sala Căminului cultural din comuna Ditrău. Fotografiile aduc imagini ale unor monumente istorice şi de artă cum sunt: castelul medieval din Lăzarea şi biserica fortificată din Gheorgheni, nitorescul staţiunii balneare Lacu Roşu şi al taberei de la Izvoru Mureşul, farmecul masivului Hăşmaşul Mare, al Gheilor Bicazului, spectaculozitatea celor trei etaje ale peşterii „Sugo" — cea mairecentă descoperire de acest fel din Cari păţii româneşti, ineditul grădinii-ipare dendrologice din nordul Gheorghe... nilor, amenajată în urmă cu aproape 80 de ani de către medicul Csíki Dionisie etc. HARGHITEI ■MHaBanaMa^aaiBaaBBnsik CONDIJIA ORIGINALITĂŢII Şl A SUCCESULUI „Fiecare om poartă cu sine întreaga condiţie umană". Expresia îi aparţine moralistului francez Montaigne, om de spirit, cu apetenţa de a debita aforisme. Accepţiunea condiţiei umane se fundamentează pe cîteva concepte cvasi-generale, definitorii pentru existenţă , rămîne de reţinut, în ultima analiză, faptul că personalitatea umană este unică, deşi o trăsătură esenţială poate integra orice individ într-o clasă tipologică distinctă. Dar, ceea ce întreţine „locul viu“ al personalităţii este, fără îndoială, originalitatea manifestării in contextul social dat şi, implicit, aspiraţia unanimă de a se „repurta" succes. Sociologia problemei raportează întregul univers „existenţial" şi, prin urmare, condiţia originalităţii şi a succesului la principiul vital — munca, domeniu vast de afirmare deplină a personalităţii. Cu acuitate se pune în ecuaţia discuţiilor pe teme etice, necesitatea de a „veghea" — mai ales în rîndul generaţiei tinere — la felul cum este înţeleasă originalitatea — un complex de elemente funcţionale, care valorifică în chip pozitiv disponibilităţile intelective şi afective ale fiecăruia dintre indivizi şi nicidecum un „comportament" tras la şapirograf după modele mai mult sau mai puţin „constructive", adepte ale unui stil de viaţă haotic, situate la periferia socialului şi lipsite de perspectiva de a atinge ţărmurile vreunui ideal nobil. Singura raţiune a originalităţii, a aceleia adevărate şi nu a exhibiţionismului (demonstrat prin excentrismul vestimentaţiei, al limbajului jargon ori jargon, al faptelor adeseori extrase din „recuzita“ delicventului pasibil de sancţiune ş.a.) — constă în calitatea „acţiunii", deopotrivă in cadrul profesional şi în cel larg social, îmbinînd dorinţa de a cunoaşte — pe calea studiului şi a cutezanţei de a ,,descoperi" — cu străduinţa de a fi folositor, prin ceea ce întreprinde, celor din jur şi marii colectivităţi căreia îi aparţine. Sau, cum medita cu decenii în urmă savantul istoric Varsile Părvan : „Tăria de caracter — singura nobleţe adevărată în lumea CRONICĂ DIVERSĂ muritorilor — e o floare rară. Iar fără ea toată învăţătura de pe lume, tot talentul creator, e un simplu amuzament egoist (...) Munca e ritmul vieţii. Ea dă, ca şi libertatea, tărie şi frumuseţe şi caracter, proprii fiinţei noastre". Evident — în sensul acestor considerente — succesul autentic nu e altceva, decit firescul mod de apreciere generală a „evoluării" personalităţii. El se cere cucerit prin acte de creaţie, devotament, maximă exigenţă şi responsabilitate faţă de propria persoană şi faţă de ceilalţi. A avea succes echivalează cu a nu confunda originalitatea cu impostura, cu violenţa, cu demagogia , a distinge, cu alte cuvinte, melodia de zgomot. V. BIBICIOIU „Mireasa gerului" Foto : MIRCEA CREANGĂ aiBI«!BIHiainiaiHiiaiHiHIB!BIHiBiBiHiaBIBiaiaiWBIBIBIBllBiaiBiB!IBiiHIHIHiHIHlHlHlH!| „La pas prin Borsec“ Aşa se numeşte noua formă turistico-recreativă, iniţiată de conducerea Casei de cultură din Borsec, pentru oamenii muncii veniţi în această frumoasă staţiune balneoclimaterică. Străbătînd staţiunea le sunt date explicaţii detaliate de către ghidul însoţitor asupra istoricului staţiunii, dezvoltării ei de-a lungul vremii, vizitîndu-se, totodată, diferite centre industriale din oraş, izvoarele cu apă minerală şi făcîndu-se vizite la vechi locuitori ai Borsecului care împărtăşesc cu drag oaspeţilor staţiunii din amintirile lor, legate de formarea Borsecului şi dezvoltarea oraşului. Inginerul Porfir Popescu din Bucureşti, Gheorghe Iliescu din Buzău, muncitoarea Paraschiva Union din Bucureşti, Maria Jelician din Arad şi alţi beneficiari ai excursiei „La pas prin Borsec" au adus cuvinte de laudă la adresa Casei de cultură din Borsec, a consiliului popular din localitate pentru această atractivă și instructivă formă de recreare. ION CRISTEA, corespondent Donatori de singe voluntari Unităţile sanitare din municipiul Odorheiu Secuiesc au organizat o acţiune de mare amploare în vederea sporirii numărului donatorilor de sînge voluntari. Rezultatele ? Numai în decurs de două zile peste 200 de persoane, s-au oferit să vină pe această cale în ajutorul celor suferinzi. MIERCURI, 25 FEBRUARIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Lumea copiilor. Albumul „Familiei „năzdrăvane". 18.30 Totul cîntă. Fluierele, tilinca, fluierul moldovenesc cavalul. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Actualitatea în economie. 19.30 Preludiu la a II-a ediţie „Cerbul de aur" Braşov — România. 19.55 Evocări — 6 Martie 1945. 20.25 Tele-cinemateca. Modelul. 22.25 Telejurnalul de noapte. 22.35 Salonul literar al televiziunii. Patria — simbol şi mitologie. 23.15 închiderea emisiunii. MIERCUREA-CIUG — Cinematograful „Harghita" I Valea păpuşilor, film american în culori, cinemascop. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homorod" :Taina leului, film maghiar în culori. GHEORGHENI — Cinematograful .Mioriţa" i " Război şi pace, seriile III—IV, film sovietic în culori, cinemascop . GHEORGHENI — Cinematograful „Forestierul" : Sherlock Holmes, film german. ■ TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" : A trăi pentru a trăi, film franco-italian în culori. s CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Pro- Igresul" : Creola, ochii-ţi ard ca flacăra, film italian în culori. I CIUMANI — Cinematograful „Cultural" : Corabia nebunilor, serül® I—II, film american. GALAUTAŞ — Cinematograful „Bradul" : Strada I săracă, film bulgar. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Angelica și sultanul, film franco-germano-italian în culori, cinemascop. ■ BORSEC — Cinematograful „Izvorul" : Jocul care I ucide, film franco-italian în culori. BORSEC — Cinematograful „Borsec" Iluzii, film ” cehoslovac. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul" : Vi- Iridiana, film spaniol. DITRĂU — Cinematograful „Mureşul" : Omul ordin de repartiţie, film polonez în culori în vederea înfrumusețării comunei Harnicii gospodari ai comunelor Mujna Și Dîrjiu au hotărât ca, îndată ce timpul le va permite, să pună capăt noroiului din comunele lor. în acest sens ei au și procurat peste 8 tone plăci de beton, din care vor construi trotuare pe circa 7 kilometri liniari. Aplauze mentale cîştigătorilor Concursul „Cine ştie meserie, cîştigă", a început să devină o tradiţie la Şcoala profesională din Topliţa, bun prilej de întrecere între clase. Astfel, cu cîteva zile în urmă, în sala de festivităţi a şcolii profesionale, ,a avut loc un pasionant concurs între anii III A şi III B , lăcătuşi, mecanici-montatori. Concursul s-a desfăşurat în faţa unui mare număr de elevi şi cadre didactice. Concurenţii au dat dovadă de o bună pregătire reuşind să se distanţeze doar în finalul concursului, cînd anul III B a reuşit să totalizeze punctajul maxim. Dintre elevii care au dat răspunsuri foarte bune, dovedind o bună pregătire teoretică şi practică, amintim pe Dan Ioan, Matei Dorel şi Sólyom Pavel, în încheierea concursului tovarăşul director Ioan Platon a felicitat pe concurenţi pentru buna pregătire de care au dat dovadă, și a înmînat premiile. SUCIU PETRU, corespondent ANUL III, nr. 623 L ------------------------------- Tov. MIKLÓS ARANKA, angajată la Întreprinderea judeţeană extractivă şi metalochimică, Miercurea- Ciuc. In conformitate cu pct. II din normele pentru acordarea sporului de vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate, Anexa VII la H.C.M. nr. 914/1968, prin vechime neîntreruptă în aceeași unitate se înțelege perioada cît un angajat a fost în raporturi de muncă cu unitatea la care lucrează, pe baza unuia și aceluiași contract de muncă încheiat pe durată nedeterminată. La pct. III din aceleași norme se arată că se consideră vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate a angajatului care a lucrat, în două sau mai multe unităţi la care a trecut prin transferarea în interesul serviciului sau prin transferarea la cerere pentru a-şi urma soţul transferat, în interesul serviciului, în altă localitate ; transferarea efectuată ca urmare a reuşitei la un concurs instituit prin lege şi organizat de o altă unitate, dacă reglementările în vigoare prevăd că transferul se face în interesul serviciului. Angajatul transferat de la o unitate la alta, la cererea unităţii, în alte condiţii decît cele prevăzute în Anexa VII la H.C.M. nr. 914/ 1968, nu beneficiază de sporul de vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate. ★ Tov. PAVEI VASILE, Sanatoriul T.B.C. Tulgheş. In art. 24 din Legea nr. 27/1966 se prevede, că pensia de invaliditate, cauzată de accident în afară de muncă sau boală obişnuită, se acordă angajaţilor dacă au, la data ivirii Invalidităţii, o anumită vîrstă şi vechime în muncă. Pentru angajaţii bolnavi de tuberculoză nu se cere însă îndeplinirea nici unei condiţii de vechime în muncă. Se cere să se stabilească însă că invaliditatea a survenit în timpul activităţii salariate sau în termen de 90 de zile de la data încetării activităţii. Angajaţii care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea unei pensii şi sunt lipsiţi de mijloace proprii de existenţă au dreptul la ajutor social dacă sunt în vîrstă de 62 de ani bărbaţii şi 57 ani femeile, şi au vechime de cel puţin 5 ani efectivi lucraţi ori sunt invalizi de orice grad ,în urma unei boli obişnuite sau accident în afară de muncă, şi au lucrat efectiv cel puţin 1/4 din vechimea necesară pentru acordarea pensiei de invaliditate. Potrivit art. 67 din lege, pensia și ajutorul social se plătesc cu începere de la data desfacerii contractului de muncă, data încetării ajutorului pentru incapacitate temporară de muncă, dacă cererea împreună cu actele necesare au fost depuse la Oficiul de pensii în cel mult trei luni de la ivirea acestor situații Dacă cererea și actele necesare nu au fost depuse în acest termen pensia și ajutorul social se plătesc cu începere pe la întîi a lunii următoare aceleia în care cererea cu actele au fost depuse la organul competent pentru rezolvare. Conform art. 65 din Legea nr. 27 1966, dreptul la pensie și ajutor social este imprescriptibil, ceea ce înseamnă că aceste drepturi pot, fi oricînd cerute APOP .