Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)
1970-05-28 / nr. 700
Io* 2 n unele formulări, artizanul îl implică pe creator. Afirmaţia e valabilă pină intr-un punct; sferele celor doi se întilitesc doar intr-o foarte mică arie. Acest raport dintre artizan şi creator, dintre opera primului, elaborată după legi sever-tehnice, după reţete, şi rezultatul muncii celui de al doilea, a creatorului, a celui care-şi îngroapă personalitatea în operă, se identifică cu ea, îmi este sugerat de recenta expoziţie de metaloplastie din holul Casei de cultură din Miercurea- Ciuc, a tînărului Aradics László. Clarificarea celor două formule în discuţie este necesară cu atît mai mult cu cit metalul şi alte materiale, pînă nu demult specifice artizanatului, devin culoare, pînză, grafit pentru creator. Metalul reînvie în atelierul creatorului, nu rămîne doar in geometria lui rece şi decorativă, ci intră în stare de graţie. In viaţa artizanului sensul fierului forţat ori al tablei există între decorativ şi util, în viaţa creatorului ele devin mesaj, stare sufletească distinctă; de la o lucrare la alta creatorul este o comunicare — crez. Aria de întîlnire între cei doi sînt formulele de lucru, materialul, uneltele, nu şi finalitatea creaţiei. Aradics László este înainte de toate un bun meşteşugar. Dar ştiind sa se opreasca la timp depăşeşte meşteşugul în sine, fiecare lucrare a lui se individualizează, în fiecare placă metalică este el, este el-mesaj, rostit dintr-o atitudine lirică. Latura aceasta este atît de accentuată incit cele peste 30 de lucrări, chiar fără să poarte titluri, devin o expoziţie de metafore unduite ca o suita de poeme. Numerele devin nume prin ce semnifica exponatele Noapte peste sat, ar putea fi numita sugestiva imagine a butiei bătuta în metal, Maternitate, a căror linii emană căldură, Pace ar fi femeia învăluită de porumbi, Rugă în singurătate, Mioritica, Compoziţie de mîini, Elogiu. Tehnica metaforică a lui Aradics László nu închide simbolul ei, dimpotrivă, îl aeriseşte, îl desfăşoară dindu-i uneori chiar o nuanţă narativă. O suită de motive sînt vegetale, copacii iau chip de catedrale, de dealuri. Acel copac frînt îşi lasă ca două aripi crengile noi, ale vieţii, spre înalt. Tînărul artist, stăpîneşte real această modalitate plastică. O dovedesc în special portretele în care, luminile obţinute din metal, nuanţează psihologie, conturează pregnant stările sufleteşti, expresive ale fictivelor modele. Lucrările numerotate 24, 21, 23, 22,, o dovedesc din plin, şi, pentru autorul lor, sunt o reală reuşită. ION IUGA artizanală sau creație plastică? c_i JOI, 28 MAI PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.45 Muzică populară din Muntenia. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.50 Cîntece populare interpretate de Mircea Buciu. 15.00 100 de legende românești 15.30 Compozitorul săptămînii — Franz Schubert. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Cîntece populare. 16.30 Ce e nou în judeţul nostru. 16.50 Pe ogoarele patriei — program de cîntece. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Solişti de muzică populară : Maria Cotîrlea, Traian Straton şi Niţă Vădeanu. 18.10 Orizont ştiinţific. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 20.05 Tableta de seară. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Convorbiri de joi. 21.20 Tangouri celebre. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii — Luminiţa Dobrescu. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Romanţe cu Lia Crăciunescu şi Jean Iacobescu. 22.50 Din discoteca noastră — muzică uşoară. 23.10 Siluete: Charles Aznavour. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 13.15 Din cîntecele şi dansurile popoarelor. 13.30 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 13.45 Arii celebre din opere. 14.03 Album de muzică populară. 14.30 Lexiconul compozitorilor români. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.00 Concert de muzică uşoară. 16.00 Radiojurnal. 16.40 Cronica lirică. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Succese de ieri... şi de azi. 17.35 Dicţionar de literatură universală. 18.00 Concert de muzică populară. Solişti Iustina Băluţeanu, Achim Nica şi Florea Neţcu. 18.50 Piese corale de mare popularitate. 19.00 Opera „Estrada maestrului Pedro” de Manuel de Falia. 19.30 Arte frumoase. 19.50 Noapte bună, copii. 21.20 Muzică de cameră de Jean Absil. 22.00 Jazz. 22.30 Prietenii mei, scriitori. 22.45 Muzică corală de Constantin Baciu. VINERI, 29 MAI PROGRAMUL I 5.05—6.00 Muzica dimineţii. 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Ateneu. 9.50 Cîntă Betty Curtis. 10.10 Curs de limba spaniolă. Ciclul III, lecţia a 16-a. 10.30 Pagini alese din muzica de estradă. 11.05 Muzică din operete clasice. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Melodii de Petre Andreescu. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 9.10 Curs de limba spaniolă. Ciclul II, lecţia a 16-a. 9.30 Cîntece de Ion Vintilă şi Gheorghe Carp. 9.42 Matineu teatral: Galileo Galilei, de Bertolt Brecht. 11.20 Prelucrări de folclor de Radu Voinescu. 11.30 Melodii cu și fără cuvinte. 12.03 Avanpremieră cotidiană. FOILETON Reporterul vă sfătuieşte Cum să ne lăsăm de fumat Dacă vreţi să vă lăsaţi de fumat, mergeţi o dată la Bălan. Să ajungeţi aşa, pe la orele 13-14, cînd se iese şi se intră în şut. Atenţie, insă! Trebuie să nu aveţi asupra dv. ţigări de nici un fel, sau să le terminaţi exact cînd veţi pune piciorul în oraşul minerilor. Veţi proceda în felul următor: mai intîi veţi încerca să cumpăraţi ţigări la o tutungerie din apropierea cinematografului. încercările vă vor fi zadarnice, pentru că respectivul chioşc este închis pînă la orele 17. Apoi veţi coborî spre centru, cu siguranţa că măcar cealaltă tutungerie va fi deschisă. Dar norocul vă va surîde şi aici: veţi putea admira doar, de dincolo de uşă şi de vitrină, ademenitoarele ambalaje ale snagoavelor, amialelor, carpaţilor şi mărăşeştilor. Zadarnic veţi căuta undeva pe uşă sau în vitrină un orar care să vă spună cînd se va deschide tutungeria — el nu există. în acest stadiu puteţi fi sigur că jumătate din pofta dv. de fumat s-a topit. Dar dacă sînteţi un fumător pasionat, cu siguranţă că nu veţi depune armele. Veţi încerca la cofetărie. - Jigări aveţi? - Dincolo, la restaurant. Pe jumătate trist că încercările dv. de a vă lăsa de fumat au fost înfrînte, pe jumătate vesel că, în sfirşit, după o jumătate de oră de investigaţii - timp în care vă venea, nu-i aşa, să opriţi pe stradă un trecător şi sâ-i cereţi o ţigară - aţi'dat, precum Columb, de'urmei tutunului veţi intra triumfător pe uşa restaurantului Izvorul Oltului, nu strigă garderoba şi în incinta ei - o vitrină plină ochi de ţigări de tot felul. Dar garderobierul nu-i nicăieri, iar vitrina e închisă cu un lacăt cu toate zilele. Nu-i nimic, vă veţi spune, să încercăm sus, în restaurant. - Ţigări serviţi?, veţi întreba pe primul ospătar întîlnit. - Carpaţi şi Mărăşeşti - la bar. Veţi intra la bar, în atmosfera de farfurii şi pahare nespălate, alături de alţi consumatori care, cu sticlele sub braţ, vor aştepta să fie serviţi pentru acasă. Dincolo de tejghea — o fetişcană mută. Cel puţin aşa vă face impresia după ce o întrebaţi: „Dv. serviţi ţigări?" şi nu primiţi nici un răspuns. Nu vă pierdeţi însă răbdarea, mai întrebaţi o dată după un sfert de oră. Vi se va răspunde, in sfîrşit, tot cu o întrebare: - Ce fel de ţigări? - Carpaţi (sau Mărăşeşti, că de altele. . .). - Aşteptaţi. Veţi mai aştepta un sfert de oră, pînă cînd, în sfîrşit, vi se va întinde, cu o mină, udă, un pachet de ţigări şi încă două (în loc de cel puţin trei) pe deasupra, drept rest. Intrigat, veţi cere condica de reclamaţii. - Nu e la mine, vi se va răspunde. - Dar unde e? - ... (adîncă tăcere). - Sînteţi drăguţă să-mi spuneţi numele dv.? - De ce? Şi, cum nu veţi găsi, cu siguranţă, un răspuns acceptabil nici la această întrebare, veţi părăsi barul şi vă veţi îndrepta spre biroul responsabilului. Dar, ghinion, uşa va fi închisă, iar unul dintre cetăţenii care consumă bere sau vin, din sticlă, tocmai acolo, în hol, vă va ajuta. Acuşica a ieşit undeva. Dacă după toate acestea nu vă veţi lăsa de fumat, să nu-i mai ziceţi OC.L.-ului Miercurea-Ciuc O.C.L. V. AVRAM HARGHITEI CALENDAR 28 MAI 1864 A murit Simion Bărnuţiu, unul dintre conducătorii revoluţiei de la 1848 din Transilvania. 1963 A murit scriitorul Ion Agîrbiceanu. Pronoexpres Tragerea din 27 mai a.c. EXTRAGEREA I: 34, 29, 14, 28, 25, 3 FOND DE PREMII: 365.960 lei. EXTRAGEREA A ll-A: 8, 16, 38, 34, 20, 7, 45, 5. FOND DE PREMII: 326.699 lei. „Flori de pe Mureş“ la Borsec Tînărul colectiv de artişti amatori ai Casei de cultură din Topliţa a ţinut să-şi etaleze din nou — luni — măiestria lor artistică în faţa oaspeţilor staţiunii balneoclimaterice Borsec De data aceasta, ei au pornit la drum nu numai cu dorinţa de a populariza frumosul cîntec al plaiurilor mureşene, ci şi cu o dorinţă nobilă, pornită din inimă — aceea ca toate sumele încasate să fie vărsate in contul omeniei — 2.000. Iniţiativa lor s-a concretizat în cei peste 2.500 lei — modestă, dar sinceră contribuţie la acţiunea de refacere a ţării HARGHITEI Gingășie. ATAŞAMENT ŞI SOLIDARITATE întregul popor cangrenat activ în lupta de lichidare a urmărilor nefaste ale inundaţiei, în prevenirea altor revărsări ale apelor. Mobilizînd colectivele noastre de muncă, oamenii artei şi culturii, artiştii amatori, acei oameni care mai ieri ne înveseleau cu cîntecul şi dansul şi care, apoi în clipele grele au dat dovadă de eroism, îşi dau acum întîlnire pe scenele noastre, organizînd spectacole consacrate ajutorării sinistraţilor. Este o nouă dovadă a ataşamentului lor faţăde cauza unanimă a întregii noastre naţiuni în aceste zile încordate. Zilnic, primim veşti de la activiştii noştri culturali : spectacole, manifestări speciale... Peste tot aceeaşi entuziastă solidaritate, pe Valea Ghimeşului sau Caşinului, în zona Topliţei sau Odorheiului, Cristurului sau Gheorghenilor. O serie de formaţii au prezentat deja interesante spectacole. Gîndurile fiecărui artist amoilor se îndreptau cu cîteva săptămîni în urmă spre Băile Jigodin. Tradiţionalul festival folcloric „Primăvara harghiteană — 1970" îi aştepta. Sărmaşul se pregătea, Ocnele, Varţagul, topliţenii, ţiteraşii din Ciumaţii, corul din Sindominic, soliştii din Odorheiu Secuiesc, tinerii din Cristuru Secuiesc, cu toţii aşteptau această sărbătoare a primăverii. Dar întîlnirea nu a putut avea loc ! Oamenii s-au unit pentru a face stavilă urgiei apelor şi a salva bunurile materiale. Erau alături de fraţii lor din celelalte judeţe. Acum, după ce apele s-au retras în bună parte, în matca lor, aceşti îndrăgostiţi de frumos vor urca din nou scenele căminelor culturale pentru a readuce comorile folclorului harghitean în faţa spectatorilor. Frunţile întunecate trebuie descreţite... Formaţiile artistice sunt gata să urce pe scenă! Toţi doresc să contribuie cu ceva la ajutorarea celor din regiunile năpăstuite de calamitate. Iată de ce vom întîlni în aceste zile pe toplitorii la Bălan, formaţia de teatru din Miercurea- Ciuc pe Valea Ghimeşului sau Tîrnavelor, pe cei din Odorheiu Secuiesc in zonele Ciucului ş.a.m.d. Iate de ce în curînd vom deschide la sediul de judeţ o expoziţie de artă plastică a vînzare din creaţiile artiştilor noştri plastici a cărei sumă va fi donată ajutorării sinistraţilor. Oameni şi fapte... Oameni uniţi... Oameni ce se ajută. Pentru ca ţara din nou să urce pe drumul înfloririi. N. BUCUR, vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru culturi şi artă Reînnoiți-vă abonamentele la ziarul: HARGHITEI Recapitularea materiei priveşte nu numai şcoala, ci şi părinţii elevilor Ultima perioadă a anului şcolar ridică de fiecare dată, atît în faţa pedagogilor cit şi a elevilor şi părinţilor, probleme specifice şi de mare importanţă. In prim-planul muncii instructiv-educative apare recapitularea şi verificarea de la sfîrşit de an. Aceste ore, oferă posibilitatea înlăturării unor lacune în cunoştinţele elevilor, precum şi sintetizarea cunoştinţelor dobîndite. Consider perioada recapitulării ca o etapă de virf a muncii instructiveducative şi totodată, punctul de plecare al instruirii la un nivel şi mai inart. Sarcinile acestei faze constau în sublinierea părţilor principale din lecţiile, capitolele predate în cursul anului, cuprinderea lor într-un sistem unitar, crearea punţilor de legătură între discipline, aprofundarea cunoştinţelor dobîndite. Orele de recapitulare - sistematizare sunt pîrghii importante ale formării şi dezvoltării gindirii logice : ele contribuie, în acelaşi timp, într-o măsură considerabilă la sporirea tezaurului Spiritual al elevilor. Se ştie că zilele însorite, îndeamnă pe elevi la joc şi alte activităţi în aer liber, constituind tot atîţia factori care influenţează programul obişnuit. E aproape generală constatarea - certificată şi de situaţiile la învăţătură — că în trimestrul al lll-lea elevii îşi neglijează tocmai sarcina principală: pregătirea pentru lecţii. Se constată, în acelaşi timp, dificultăţi şi la capitolul disciplină. Mai ales elevii aflaţi în perioada pubertăţii sunt mai mult influenţaţi de acei factori care împiedică eficacitatea orelor de recapitulare. O parte a elevilor vin nepregătiţi la şcoală, încearcă să-şi liniştească părinţii prin afîrmaţia „azi n-avem decit recapitulare". In acest caz părinţii ori ii dau dreptate elevului, ori se interesează de situaţia lui de învăţătură controlînd şi activitatea extra-şcolara a acestuia. Dacă notele nu sunt prea încurajatoare, atunci unii părinţi apelează la măsuri drastice, transformă cîteodată camera copilului într-o adevărată carceră, deşi procedeul corect nu e acesta ci, găsirea in colaborare cu dirigintele clasei, a unei soluţii corespunzătoare. Cum poate veni familia în sprijinul şcolii ? Trebuie să arătăm în acest sens că, importanţa unui program zilnic, riguros, nu numai că se menţine in această perioadă, ci creşte. Deoarece baza unei pregătiri este instruirea individuală, elevului i se cere un plus de efort. Se recomandă ca părinţii să scadă cantitatea sarcinilor din exteriorul sferei şcolare, in aceste zile vom verifica elevii mai des, mai sistematic. Vom urmări, de asemenea, în ce măsură îşi valorifică timpul afectat învăţăturii şi îi vom ajuta, după posibilităţi, să învingă greutăţile ivite. La clasele I—IV, aprofundarea şi fixarea cunoştinţelor dobîndite e în mare parte încununată de succes la orele de recapitulare. Ajutorul acordat de părinţi se va manifesta prin a asculta poeziile, cuvintele străine învăţate, a-i determina pe elevi să rezolve cu mai multe exerciţii la matematică. La clasele V-XI recapitulările se fac pe baza unei teme fixate anterior. Părinţii nu vor avea altceva de făcut decit să verifice dacă elevul îşi valorifică sau nu pe deplin timpul ce-i stă la dispoziţie pentru învăţătură, dacă se pregăteşte intr-adevăr pentru aceste ore, în perioada recapitulărilor, şcoala îşi absolvă elevii de activităţile extraşcolare. E necesar ca şi familia să se îngrijească de crearea celor mai bune condiţii de învăţătură, o cameră curată şi bine aerisită, alimentaţie bogată în calorii, asigurarea pauzelor recreative după fiecare 40-50 de minute petrecute lingă carte. E recomandabil ca părinţii să ceară părerea diriginţilor, să participe la şedinţele organizate pentru ei. învingerea greutăţilor ce se ivesc în această perioadă e posibilă doar printr-o strînsă colaborare a părinţilor cu şcoala. Temeinica pregătire a elevilor se vădeşte dar se şi realizează în această perioadă, în sensul aprofundării şi sistematizării. Părinţii, alături de şcoală, sunt chemaţi să facă totul pentru ca fiii lor să termine anul şcolar cu cit mai bune rezultate, cu cunoştinţe temeinic însuşite. Z. FULOP, inspector şcolar . 17.00 Microavanpremiera. 17.05 Buletin de stiri. 17.10 Emisiune in limba maghiară. 17.40 Film serial : „Oliver Twist" (XI). 18.05 Mult e dulce şi frumoasă. 18.30 Actualitatea în economie. 18.50 Cadran internaţional. 16.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.30 Teatru scurt. 21.05 Călătorie în lumea desenului animat. 21.35 Reportaj TV. 21.50 Antologie poetică. 22.10 Muzicorama TV.— revista actualităţilor de muzică uşoară. 22.40 Telejurnalul de noapte. JOI, 28 MAI ......................................................................................................................... I Întreprinderea județeană pentru valorificarea ♦ legumelor și fructelor I.L.F. Harghita (cuNou C B gestionari și CT B gestionase (V O) în conformitate cu legea Nr. 22/1969, pentru toate oraşele judeţului. Informaţii suplimentare la sediul I.L.F. Miercurea-Ciuc, Str. Uzina electrică nr. 2, sau la telefonul 459. . ................... 1 Studioul Tg. Mureş JOI, 28 MAI In limba română: 6—6.30 Jurnal de dimineaţă. Stop! Atenţie la circulaţie! Muzică. Din programul zilei: 18—19.30 Cronica actualităţii. Selecţiuni din operete. Reflecţii pe teme economice. Literatură şi artă. Din muzica tîrgu-mureşeană. Poşta muzicală. Slujitorii catedrei. Adaptarea elevilor din anul I. Cîntece. In limba maghiară: 6.30—7 Emisiunea pe teme agrare. Muzică populară la cererea ascultătorilor. Din programul zilei: 16.30—18 Cronica actualităţii. Cintă orchestra populară condusă de Salamon Kálmán. Jurnalul tineretului. Muzică. Pe marile șantiere ale socialismului. ANUL IO, nr. TOO La critica făcută de ziar Lipsa de răspundere a fost promovată!... în ziarul nostru din 10 mai publicam un articol intitulat „Paznicii şefului de pază", în care dezvăluiam opiniei publice abuzurile şi ilegalităţile săvîrşite de András Iuliu, şeful grupei de pază din Tulgheş. Ne-am aşteptat ca, măcar acum, în urma apariţiei articolului, cei răspunzători de mersul pazei civile contractuale — după ce, vreme de mai mulţi ani, l-au „ocrotit" pe András Iuliu — să ia măsurile corespunzătoare. Dar răspunsurile primite la redacţie, departe de a fi ecoul unei atitudini ferme în faţa abaterilor repetate ale lui András Iuliu, dezvăluie o mentalitate cu totul depăşită şi dăunătoare. Un om care a luat mită de la subalterni, care i-a scos pe paznici din post pentru a-i pune de veghe la ... casa amantei sau a-i trimite prin comună după ouă, care a călcat în picioare demnitatea colegilor de muncă este . . . retrogradat pe două luni din funcţia de şef al grupei de pază. Considerăm că e necesară intervenţia Consiliului popular judeţean pentru a curma fapte cu cele relatate în articolul amintit şi pentru a lua măsurile corespunzătoare şi împotriva celor care continuă să promoveze lipsa de răspundere în cadrul Direcţiei judeţene de pază civilă contractuală. i 'ţi■l■l■l■l■l■l■^■l■l■l■l■l■l■l■l■l■l■l■l■l■|B|B|la,HIH|H|a|Dl^| I ANUNŢ IMPORTANT! \ LA SEDIUL CENTRALEI PENTRU CON- | DIŢIONAREA, LIVRAREA ȘI TRANS- | PORTUL PRODUSELOR PETROLIERE, din strada G-ral Budişteanu nr. II/bis, 5 sect. 7, Bucureşti, se va ţine între 15—17 iunie a.c., sesiunea de examene pentru jjj instalatori autorizați din gaze lichefiate (aragaz). Pentru informații suplimentare cei interesați se vor adresa la I.L-P.P. Brașov, str. Calea Bucureștilor nr. 4 , telefon 232-15 (Serviciul mecanic-energetic). ■ 1 Kw A MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Harghita” : Moll Flanders, film englez. BORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Homorod” : Ghici, cine vine la cină?, film american. GHEORGHENI - Cinematograful „Mioriţa”: Via Mala, film german. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman”: O chestiune de onoare, film italian. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul”: Bela, film sovietic. BORSEC — Cinematograful „Borsec”: Singeroasa nuntă macedoneană, film iugoslav. BORSEC — Cinematograful „Izvorul”: Adio, Texas, film italian. VLAHIŢA — Cinematograful „Vlăhiţa”: Lupii albi, film german. CIC’EU — Cinematograful „Feroviarul”: Tigrul, film italian. BĂLAN — Cinematograful „Minerul”: Crăciun cu Elisabeta, film cehoslovac. DITRAU — Cinematograful „Mureşul”: Operaţiunea Leontine, film francez. S5Î, Şi ■ M