Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-09-16 / nr. 794
r Locuinţe pentru mineri Oraşul Bălan - puternicul centru minier al ţării, cunoaşte de la an la an, o tot mai pronunţată dezvoltare în ceea ce priveşte fondul de locuinţe, in perioada imediat următoare vor fi date în folosinţă două noi blocuri de locuinţe: constructorii lucrează în prezent la ultimele finisări ale apartamentelor şi, con■form angajamentului lor, la 30 septembrie va fi dat în folosinţă primul bloc, cu 150 apartamente, iar la 15 noiembrie cel de-al doilea. Pregătiri pentru iarnă în cele 4 organizaţii comerciale din judeţul nostru a început de curînd alcătuirea stocurilor tampon de conserve şi însilozarea legumelor pentru iarnă. Conform prevederilor, în toamna acestui an, se vor pune în stoc circa 445 tone conserve de legume, 40 tone fasole, 90 tone pastă de tomate, precum şi importante cantităţi de cartofi, varză, morcovi etc. ANUL III, nr. 794 MIERCURI 16 septembrie 1970 4 pag. 30 bani O statistică nu prea optimistă Ce fac organizaţiile de sindicat ? „Dulcea lene“ a nepăsării Interesele colectivului, ca şi ale realizării individuale, solicită creaţia activă Cercurile de inovatori — o himeră ideală „Nu sunt în măsură să mă ocup de inovaţii“ Ce se face pentru atragerea tinerilor în activitatea de creaţie ? Ceea ce dă dimensiune oricărei profesii, indiferent de domeniul în care se încadrează, este cantitatea de energie creatoare pe care omul o investeşte in ea, participarea multilaterală - fizică, sufletească, intelectuală - la procesul muncii, dăruirea şi pasiunea cu care este ea îmbrăţişată. Viaţa contemporană, cu trepidantele ei ritmuri, cu extraordinarele eforturi de cunoaştere, nu se împacă cu blazarea, cu activitatea monocordă, cu o muncă prestată în limitele călduţe ale mulţumirii de sine. Nu atît orele de muncă efectiv prestată dau dimensiune, participării la efortul colectiv al construcției socialiste, cu cantitatea concretă de lucru creat în aceste ore, aportul individual la mersul înainte, la dezvoltarea, la saltul calitativ al procesului muncii. Progresul general poate fi efectuat numai pe baza creaţiei active a indivizilor şi a colectivelor de muncă, pe baza promovării largi şi aprofundate a iniţiativei maselor. Am investigat, de-a lungul unei perioade mai îndelungate, un mare număr de factori economici din judeţul nostru, care au implicaţii sau tangenţă cu procesul creaţiei active în domeniul producerii bunurilor materiale. Voiam să ne edificăm asupra concepţiei unor oameni, despre munca de creaţie, despre locul pe care trebuie să-l ocupe aceasta în procesul producţiei, să constatăm in ce măsură e promovată în întreprinderile industriale iniţiativa şi priceperea, redu activităţii creatoare a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor. Şi, pentru că munca de creaţie înseamnă în primul rînd invenţii, inovaţii şi raţionalizări, am pornit la drum cu cîteva cifre şi fapte referitoare la acestea. Situaţia, din păcate, nu este deloc îmbucurătoare. In întregul judeţ n-au fost aplicate anul acesta decît 47 de inovaţii şi 10 raţionalizări (despre invenţii să nici nu vorbim) cu o eficienţă economică postcalculată de numai 1.426.000 lei. Şi acestea se grupează în majoritate la cîteva întreprinderi : C.M. Bălan — 13, Uzinele de fier Vlăhiţa - 6, C.P.L. Gălăuţaş - 6, I.J.E.M.C. - 5. Există întreprinderi (U.E.I.L.Odorheiu Secuiesc, U.E.I.L. Gheorgheni, I.J.I.L. Odorheiu Secuiesc şi altele) în care n-a fost nici o inovaţie şi altele, cu mari posibilităţi, în care numărul lor e minim (Fabrica de confecţii Miercurea- Ciuc — 1, Fabrica de confecţii Odorheiu Secuiesc - 1, I.M. Harghita — 2 etc). De ce această situaţie deloc lăudabilă ? Am cerut mai întîi părerea tovarăşului Kerekes Carol, instructor cu probleme economice din cadrul Consiliului judeţean al sindicatelor. E, în primul rînd, o vină a organizaţiilor sindicatului care s-au preocupat prea puţin (unele V. AVRAM (Continuare în pas. a 3-a) ~---î c iCREAŢIA ACTIVA stimulent importantal procesului economic I Reportaj-anchetă Gospodarii din Tuşnad Cooperativa agricolă de producţie din Tuşnad înregistrează la lucrările de recoltare, vădite succese, precum şi în achitarea obligaţiunilor contractuale faţă de stat. Astfel, cele 70 de tone grîu planificate a fi livrate la fondul centralizat al statului nu numai că au fost predate, dar şi suplimentate cu 30 de tone. Deşi recoltatul celor 470 de hectare însămînţate cu cartofi a început abia cu cîteva zile în urmă,din momentul de faţă, 100 de hectaresunt deja recoltate, predîndu-se peste 1.000 de tone* cartofi, din cele 6.000 prevăzute. Cadre cu pregătire superioară Intre condiţiile de îndeplinirea cărora depinde realizarea producţiei, precum şi asigurarea unui bun nivel calitativ al produselor, un loc de seamă * îl ocupă asigurarea cadrelor cu o pregătire superioară. Pentru unităţile industriale din judeţul nostru, au fost pregătiţi, la cursurile de pregătire a cadrelor de conducere. (Cepeca), pe perioada 1968-1970, 29 de cadre. Pregătirea acestora şi efortul muncitorilor, conjugate armonios, vor face ca produsele industriei harghitene să se bucure de un prestigiu care să le asigure o largă desfacere. C.P.L. Gălăuţaş: aspect de muncă din hala unde se croieşte placajul. Stadiul actual al lucrărilor agricole Deşî în majoritatea cooperativelor agricole de producţie din judeţul nostru lucrările de vară au suferit o substanţială intîrziere, se constată totuşi, ca un fapt îmbucurător, că pe măsură ce intrăm in toamnă, ele se apropie de sfîrşit. Astfel, secerişul griului şi al secarei s-a efectuat în proporţie de 93,2 la sută, din care s au treierat 16.685 de tone, ceea ce reprezintă 67,9 la sută raportat la suprafaţa totală secerată. Dat fiind faptul că în numeroase cooperative agricole de producţie, în aceste rile a început recoltatul cartofului şi însămînţările de toamnă, se impune ca, paralel cu aceste munci, să fie urgentate în mod considerabil secerişul şi treierişul , mai ales al orzoaicei. Spunem aceasta pentru că nici mai mult, nici mai puţin decit 2.094 hectare de orzoaică stau încă nesecerate, iar treierişul cantităţilor iară şi mai mult de dorit. Totodată, am mai amintit că în viitor va trebui asigurat un ritm mai susţinut pregătirii patului germinativ în scopul desfăşurării normale a lucrărilor de însămînţare, căci, pină în , prezent, din cele 22.000 de hectare planificate a fi însămînţate in cadrul campaniei de toamnă, doar 8.133 de hectare au fost arate suprafaţă din care s-au însămînţat în jur de 850 hectare. Situaţia ce o prezintă livrările către fondul centralizat al statului continuă să rămînă mult sub nivelul posibilităţilor existente. Din 8.500 tone grîu-secară planificate a fi livrate, s-au predat abia 4.003 tone, iar din orzonică doar 765 tone. Pentru impulsionarea pregătirilor şi desfăşurării însămînţărilor de toamnă se cer eforturi înzecite, precum şi utilizarea la capacitatea maximă a forţelor umane şi a mijloacelor mecanizate. Este aceasta o îndatorire patriotică a tuturor consiliilor de conducere din unităţile agricole şi a fiecărui membru cooperator. I. D. KISS asa. • La C.A.P. Joseni se manifestă și în acest an, lipsuri îi asigurarea barei furajere Acum cît mai am puterea să mă răfuiesc cu el, fiindcă cine știe dacă la primăvară voi mai putea ... (Caricatură de T. STOIAN) A, îndeplinirea măsurilor stabilite presupune o bună organizare a muncii Adunarea generală a salariaţilor de la Salina Praid, prilejuită de dezbaterea sarcinilor de plan pe perioada 1971- 1975, s-a caracterizat printr-un înalt spirit de răspundere faţă de măsurile ce trebuie luate, pe de o perte, pentru recuperarea restanţelor provocate de calamităţi şi pe de altă parte, pentru asigurarea desfăşurării normale a procesului de muncă. Referatul analitic şi cuprinzător, prezentat de către ing. Telegdi Carol, directorul salinei, a constituit punctul de plecare, in jurul căruia s-au purtat discuţii aprinse. Referatul a scos în evidenţă prejudiciile materiale provocate de calamităţile naturale din această primăvară din care cauză întreprinderea este pusă în faţa intensificării eforturilor în vederea recuperării restanţelor şi realizarea integrală a sarcinilor de plan ale anului 1970. Cu toate că întreprinderea noastră a fost greu lovită de calamităţile naturale, a spus Popescu Izidor, inginerul şef al salinei, colectivul nostru s-a angajat ca pînă la sfîrşitul anului să recupereze restanţele şi să-şi realizeze sarcinile de plan. Mai mulţi vorbitori, printre care, ing. Abrudan Adrian, ing Vasile Lăpuşan, Kelemen Francisc, Fülop Albert şi alţii au scos in evidenţă necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi sporirii productivităţii muncii, în scopul amplificării rezultatelor. In acest sens, adunarea generală a adoptat un plan de măsuri bine fundamentat. Astfel, în perspectiva imediată, se vor executa o serie de lucrări, printre care amintim mecanizarea lucrărilor la rampa de expediţie, introducerea ciocanelor pneumatice de abataj şi altele. Adunarea generală dezbătind cifrele de plan pe perioada cincinalului 1971- 1975, a întocmit şi aprobat planurile de măsuri tehnico-organizatorice, pe fiecare an în parte, fixînd ca obiectiv principal: creşterea eficienţei economice a unităţii. Caracteristica acestui plan constă în faptul că prevede un program concret de măsuri, denotînd o analiză minuţioasă a situaţiei prezente şi necesităţilor viitoare ale întreprinderii. Spre exemplu, pentru realizarea planului de producţie pe 1971 s-au prevăzut 9 măsuri tehnico-organizatorice, printre care: mărirea suprafeţei de exploatare cu încă 1.000 metri pătraţi, introducerea a 2 baze de transport a zece metri pătraţi pentru încărcarea sării din magazie în vagoanele C.F.R. etc. Atmosfera de entuziasm, de hotărire privind îndeplinirea măsurilor stabilite a fost trăsătura esenţială în care s-au desfăşurat dezbaterile. Participanţii la discuţii, printre care amintim pe ing. Veres Ludovic, muncitorul Szabó Ladislau şi alţii s-au angajat, nu numai să-şi realizeze sarcinile de plan, ci chiar să le depăşească. Colectivul de muncă al Salinei Praid s-a angajat că pe perioada 1971-1975 să îmbunătăţească realizările la principalii indicatori — productivitatea muncii, cheltuielile la 1.000 lei producţia marfă şi beneficiile. Astfel, faţă de 63.538 lei productivitate planificată pe un salariat, în 1972, minerii s-au angajat să obţină 68.217 lei pe un salariat, iar în 1975, productivitatea realizată va M GEORGESCU (Continuare în pag. a 3-a) /Idunurile generale ale salariaţilor ea.1 PĂSTRAREA SI fNGRIJlfiW AViiTIJluTl^ST£Sc 10 DATORIE DE PRIM ORDIN A FIECĂRUI CETATEAN - Păstrarea avutului obştesc, al cărui proprietari — de drept şi de fapt — sunt toţi cetăţenii patriei noastre socialiste, constituie o obligaţie de prim rang a fiecărui cetăţean, a fiecărei întreprinderi şi instituţii. Constituţia ţării noastre înscrie la loc de cinste obligaţia fiecărui membru al societăţii socialiste de a îngriji cu toată răspunderea de apărarea şi dezvoltarea proprietăţii poporului. Organele de specialitate din judeţul nostru, în ultima perioadă au întreprins multe acţiuni care au avut menirea să popularizeze larg legile ţării, actele normative elaborate în sensul păstrării avutului obştesc, în rîndul tuturor categoriilor de oameni ai muncii, dar mai ales al acelora, cărora — prin natura activităţii lor — grija faţă de avutul obştesc le revine ca o îndatorire de serviciu: lucrătorii din comerţul de stat şi cooperatist. E o acţiune binevenită, ţinînd seama de faptul că - aşa cum a reliefat şi o consfătuire recentă ce a avut loc la Procuratura judeţeană - în comerţul cooperatist din judeţul nostru, de pildă, valoarea pagubelor cauzate avutului obştesc a crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 25 la sută. In cooperativele de consum din zona Topliţei, avutul obştesc a fost păgubit cu circa 70.000 lei numai în semestrul I a.c., în cooperativele din zona Odorheiului Secuiesc valoarea pierderilor din avutul obştesc — prin neglijenţă sau infracţiuni — s-a ridicat la 93.000 lei în cele 8 luni trecute, iar în cooperaţia de consum din zona Ciucului s-au înregistrat pagube a căror valoare totală se ridică la circa 12.000 lei. Punînd în discuţie această situaţie, cauzele care au provocat şi îngăduit lipsa de grijă şi infracţiunea faţă de avutul poporului, dezbaterile consfătuirii au scos în evidenţă că în cooperaţia de consum de judeţul nostru — atît U.J.C.C., conducerile cooperativelor de la sate, cît şi unii lucrători ai acestora acordă încă o insuficientă atenţie păstrării în bune condiţii a mărfurilor, ceea ce provoacă pierderi însemnate avutului obştesc. ÎNGĂDUINŢĂ - O BOALA FARA LEAC? Numeroase pagube înregistrate în cursul acestui an se datoresc insuficientei atenţii şi preocupării acordate de către conducerea coopativelor, păstrării mărfurilor în magazine şi depozite. La cooperativa din Tulgheş spre exemplu însuşirea de către minorii Ilie Cîrşan şi Sándor Ioan a mai multe sticle cu vin a fost posibilă datorită faptului că depozitul restaurantului nu era corespunzător, iar cei însărcinaţi cu paza lui nu-şi făceau datoria. Conducerea cooperativei cunoştea situaţia, dar a întîrziat foarte mult în a lua măsurile necesare. In multe cazuri preluarea mărfurilor se face fără recepţie, fără întocmirea actelor, fără respecta T. BONDOR I B (Continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate tarile unicî-vă ORGAN Al COMITETULUI JUDEȚEAN HARGHITA AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN HORST Şcoala şi-a deschis porţile noului an . . .In dimineaţa zilei de ÎS septembrie, la o oră cînd altădată mai zăbovesc în aşteptarea plecării la lucru, am pornit pe străzile oraşului Miercurea-Ciuc, spre a vedea crescendo-ul obişnuit al începutului de an şcolar. Pe drumul care duce înspre masiva clădire a Liceului, un uriaş cordon de truumi anima razele unei blînde dimneţi de toamnă. De la copii de-o şchioapă, pînă la cei de vîrsta adolescenţei, cu toţii pluteau într-un singur gînd, acela al apropiatei întîlniri cu şcoala, cu profesorii, cu viitorul. Şi pe aceeaşi cale se înscriau şi părinţii celor dintr-a întîia, mai neliniştiţi, poate, decît mogîldeţele care li se atîrnau a joacă de mină, agăţîndu-se de o privire, atraşi de saltul unui pisoi, de vocalizele jucăuşe ale vreunui căţeluş cu părul creţ... — Tu de ce mergi la şcoală? — i-am solicitat, cred, primul interviu din viaţa ei, unei puştance care merge pe-a-ntîia . . . (se numeşte Dorina Gliga). — Să învăţ! — mi-a răspuns, mai puţin emoţionată decît mă aşteptam! (la 6 anişori ai ei, răspunsul mi s-a părut peste măsură de profund . ..). Mi-a răsunat multe clipe în memorie fraza formulată ad-hoc: „Noi, copiii, mergem la şcoală să învăţăm cum să învăţăm .. La Liceul din Miercurea- Ciuc, încerc să aflu un termen de comparaţie pentru cascadele de voioşie, rîsetul zglobiu al prichindeilor şi a celor „mari" .... o echivalenţă a agitaţiei cadrelor didactice pregătindu-se să-şi ia în primire clasele, o unitate de măsură pentru emoţia părinţilor, însoţindu-şi odraslele. Ar însemna, apoi, să totalizez senzaţiile trăite de cei mai tineri profesori (Horst Helfrich şi Doina Opriş) şi de cei mai cu experienţă (Rozan Paraschiva, Gheorghe Afloarei sau Deák Iuliu); în sfîrşit, ar trebui să sintetizez intr-o slovă rară gîndurile şi sentimentele unui asemenea început de drum, trăite de cei 100 de dascăli şi de cei circa 2.000 de elevi, cît adăposteşte impunătorul edificiu şcolar. In preajma neuitatei ore 8 a zilei de 15 septembrie 1970, am trăit alături de oceanul de tinereţei a marei familii a Liceului, euforia marilor momente de viaţă. Cînd s-a desfăşurat inefabila festivitate de primire a elevilor din clasa întîi, la care trei muguri de om, însumând împreună 18 ani, şi-au ţinut fiecare „discursul“ inaugural, iar alte trei flori de mai măsurînd laolaltă respectabila vîrstă de 24 de ani, le-au urat bun venit — unanimitatea celor în stare a avea nostalgice amintiri, a trăit neîndoielnic una dintre întrupările omeneşti ale sublimului .. .Minutele de reverie s-au scurs pe nesimţite. Ieşit din atmosfera festivă a deschiderii noului an şcolar, tovarăşul Eigel Ernő, directorul liceului, mi-a mărturisit cîteva gînduri acum, la debutul unei noi C. COSTIN, L. COSNEVICIU, cu sprijinul unor corespondenţi ai ziarului (Continuare în pag. a 2-a) Adunarea festivă cu prilejul începerii noului cu sco. Iar la Liceul din Miercurea-Ciuc. 1 Este una din marile bu- ^ 1 curii ale vieţii să cunoşti t ^ oameni cărora acest fru- 1 l mos nume: OM li se po- \ Striveşte pe deplin, să pofti I privi in sufletul lor ca in-1 k tr-o grădină, să-i simţi par- 1 l fumul, să te încălzești la J / căldura omeniei pe care o 1 J degajă în jurul lor. ^ t O astfel de întîlnire, 1 I chiar dacă e scurtă, rămîne .* J un eveniment din a cărui t importanţă repetarea nu I 4 va scădea. Căci fiecare I astfel de om adevărat e 1 1 mic în felul său, complet ţ ind cu o nuanţă adusă 1 i doar de el, portretul co- / 1 '.ectiv al societăţii noastre ş I de azi. ( ! . * ! ^ Iuliana e o mamă ade-vărată. Nu numai pentru că a crescut „o casă“ de \ ^ 4 \ VIDOR ALICE ] ^(Continuare în pag. a 3-a) \