Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-09-18 / nr. 796
ANUL III, nr. 796 VINERI 18 septembrie 1970 4 pag. 30 bani SifenoTECA JUDEŢEANĂ MISHCUREA-CIUB Proletari din toate tarile, unitî-vă ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I I ■■ I ■■ I m I Hi I BH Adunările generale ale salariaţilor dezbat planul cincinal 1971 —1975 h1/ pas cp mem produc-NEl CRESC SI Chemata sa examineze un spirit de înaltă răspundere, măsurile ce se impun pentru asigurarea Condiţiilor optime desfăşurării procesului de producţie pe perioada cincinalului următor — 1971- 1975 — adunarea generală a salariaţilor de la I.J.E.M.C. din Miercu■rea-Ciuc, a făcut o analiză profundă a tuturor rezervelor şi posibilităţilor existente în acest sens. Din darea de seamă prezentată de inginerul Bencze Ştefan, directorul întreprinderii, a reieşit că în perioada care urmează, sarcinile de plan vor fi cu mult mai mari. Numai obligaţiile la producţia marfă în perioada cincinalului, se spunea în darea de seamă, vor fi majorate cu 11 la sută, iar beneficiile vor creşte de aproape 3 ori. Avînd în vedere aceste considerente, în faţa participanţilor la adunare s-au prezentat o serie de planuri de măsuri concrete, ce urmează să se ia în perioada imediat următoare. Dintre acestea amintim: planul de măsuri pentru folosirea tuturor rezervelor în vederea creşterii producţiei, îmbunătăţirea calităţii produselor, creşterea productivităţii muncii, pentru ridicarea calificării forţei de mum-Creşterea gradului de utilizare a potenţialului tehnic din dotare — sursă principală pentru îndeplinirea sarcinilor de plan atît pe acest an, cit şi în viitor — a constituit principalul subiect de discuţie. . ..Nu pot să înţeleg, spunea Atonah Anton, şeful carierei de la Suseni, de ce nu se schimbă utilajele care sunt uzate şi de ce nu sunt utilizate raţional cele închiriate. Nu puţine sînt cazurile cînd mecanicii de întreţinere le lasă în voia soartei, fără a asigura buna lor funcţionare". „Din această cauză, a afirmat şi Tamaş Ştefan, şi datorită faptului că nu dispunem de mijloacele de transport ,suficiente care să deservească utilajele (sterilul îngreunează desfăşurarea procesului de muncă), ritmicitatea producţiei este destul de scăzută". In altă ordine de idei, Lajos Iosif, şeful secţiei metalurgice, a arătat: „Dezvoltarea în viitorul M. GEORGESCU (Continuare în pag. a 3-a) Bazele obţinerii unor producţii sporite de grîu se pun în aceste zile Creşterea importantă a producţiei de cereale prevăzută pentru perioada 1971,1975 şi sarcina de a ajunge la o producţie globală de 17,5-18,5 milioane tone, trasată la cel de-al X-lea Congres al P.C.R. se va putea realiza numai prin obţinerea de producţii medii sporite. Prin intensificarea gradului de mecanizare şi chimizare a procesului de producţie vegetală, griul a devenit principala cultură, ce poate fi cultivată aproape fără muncă manuală. Dar cu tot sporul de recoltă obţinut în perioada ultimilor 5 ani, nivelul producţiei la grîu rămine încă scăzut, faţă de condiţiile asigurate. Acest fapt necesită cunoaşterea cauzelor recoltelor încă scăzute şi a mijloacelor pentru înlăturarea acestor cauze. In judeţul nostru se confirmă însuşirile bune ale soiurilor Bezostaia, Cluj 11 şi B. 301." Soiul Bezostaia este recomandat la soiurile fertile, iar unde" fertilizarea nu este asigurată în cantităţi mari sunt recomandate soiurile Cluj 11 şi B. 301. Experienţa anilor a demonstrat cu priso- SFATUL specialistului sînta ca prevenirea îmburuienării culturilor, a bolilor şi a dăunătorilor, rotaţia plantelor are un efoc hotărîtor. Tocmai de aceea este necesar ca griul să fie însămînțat după trifoliene, prăşitoare recoltate din timp, iu pentru fuior, orzoaica şi borceag. Este bine cunoscută influenţa negativă a monoculturii, deci să nu însămînţăm gri după grîu, eventual numai atunci cînd în anul anterior parcela respectivă a fost ocupată cu prăşitoare sau trifoliene. Realizarea unei, bune culturi depinde în mare măsură şi de modul de executare a lucrărilor solului şi de pregătire a patului germinaţi'', căci griul este sensibil la modul cum se lucrează solul, la epoca executării lucrărilor, la calitatea acestora. îndată după eliberarea terenului, este necesar ca solul să fie arat cît mai acnc (la adîncimea lui anterioară) şi uniform. De KELEMEN GHEORGHE, director adjunct la Direcţia agricolă judeţeană (Continuare în pag. a 3-a) SEIH O.C.L. Miercurea-Ciuc - am spus şi repetăm acest lucru - face, în momentul de faţă, eforturi importante pentru a se adapta cerinţelor activităţii într-un oraş reşedinţă de judeţ, pentru a se ridica la înălţimea exigenţelor mereu crescînde ale oamenilor muncii. O serie de reuşite vin să susţină acest lucru : deschiderea în ultima perioadă a cîtorva noi unităţi comerciale, volumul tot mai mare de mărfuri desfăcut către populaţie, măsurile luate pe linia îmbunătăţirii deservirii... Şi totuşi în activitatea comerţului de stat din Miercurea-Ciuc îşi mai menţin prezenţa o serie de practici şi aspecte neconcordante cu un comerţ modern şi civilizat. Sunt aşa numitele „lucruri de amănunt", cum le consideră unii tovarăşi de la O.C.L. - şi care nu sînt deloc aşa - avîndu-se în vedere că ele au un mare rol în deservirea publicului. Am ales o zi obişnuită din cursul săptămînii trecute vineri, 11 septembrie, şi ne-am propus să urmărim felul cum se respectă de către colectivele magazinelor orele de deschidere. Nu era nici zi de tîrg, n-au fost mulţi cumpărători înainte de masă, n-a fost nici şedinţă la C.C.L., nici vreun alt „eveniment“ care să justifice întîrzieri în deschiderea unităţilor. De fapt nici motivele amintite mai sus nu permit nerespectarea orarului de funcţionare - orar bine stabilit şi a cărui respecare e absolut obligatorie pentru fiecare gestionar de unitate, pentru fiecare vînzător. Şi totuşi, iată ce am constatat cu ocazia raidului nostru din ziua amintită : La ora 17 f.x magazinul de confecţii, noua galanterie pentru bărbaţi, magazinul textil de pe strada Florilor ca şi „Ursuleţul", magazinul „Turistul", cele două unităţi pentru desfacerea încălţămintei erau deschise şi începuseră deservirea consumatorilor corect, aşa cum specifică o obligaţie elementară a activităţii de comerţ. Ora 17 şi 3 minute, in faţa magazinului de Ţesături de pe strada Petöfi se strînseseră mai mulţi oameni care se uitau cu resemnare la uşa unităţii. în unitate nu era inventar, nu se primea nici marfă, şi totuşi uşa acesteia continua să stea încremenită în închizătoarea ei. Oamenii începuseră să-şi piardă răbdarea şi unii vociferau. De ce nu se deschide ? — Ce s-a întîmplat ? Nimic nu se intîmplase, doar că Gergely Elisabeta, gestionara magazinului, care deţine cheile magazinului, a întîrziat. Cînd a fost întrebată de un client de ce, n-a răspuns, mulţumindu-se doar să ridice din umeri. Mergem mai departe. Pe trotuarul din faţa magazinului „Elegant" (vînzătoare Tamás Vilma şi Roman Irina), abia se poate trece printre cei ce aşteaptă aici, în orarul afişat pe uşa unităţii scrie clar, negru pe alb : vineri unitatea se deschide la ora 17. Dar uite, că se face ora 17 şi cinci minute şi cea care trebuie să vină cu cheia magazinului nu mai apare. Clienţii privesc cu nerăbdare în toate părţile, şi nemulţumirea li se citeşte în priviri. Trecem pe strada George Coşbuc , acele ceasornicului — ale unui ceas bun — arătau orele 17 şi cinci minute, dar magazinul „Mosorul" — gestionară Păli Maria Magdalena — continua să fie închis. Şi aici, în faţa „Mosorului" nerăbdare, priviri întrebătoare. Peste drum de magazinul copiilor — puţin mai încolo — găsim o altă uşă închisă , la magazinul „textile-cupoane". închiderea lui nu se T. BONDOR (Continuare în pag. a 3-a) CIND ARATA ORARUL, SAU CIND VREA GESTIONARUL ? La zi Recent, în cadrul cooperativei „Arta Harghitei" au fost omologate peste 250 de noi produse de artizanat, cu care cooperativa se va prezenta în luna octombrie a. c. la încheierea contractelor pentru anul viitor. La omologare au participat şi cadre din conducerea Direcţiei de specialitatea U.C.E.C.O.M. precum şi din partea Consiliului Artistic judeţean, care au adus aprecieri deosebite noilor creaţii ale artiştilor populari din judeţ. Să sperăm că şi cumpărătorii vor fi de aceeaşi părere, iar amatorii de suveniruri confecţionate în această frumoasă zonă geografică a ţării vor avea ocazia sa-şi îmbogăţească colecţiile. D In oraşul Cristuru Secuiesc, azi se deschide un nou magazin al Uniunii judeţene Harghita a cooperaţiei meşteşugăreşti în care vor fi expuse obiecte de artizanat şi produse industriale confecţionate în unităţile meşteşugăreşti, de către meşterii populari din judeţul nostru. Noua unitate comercială, prin varietatea produselor ce le va desface, va satisface tot mai complet cerinţele şi gustul cumpărătorilor. Secția de placaj de la C.P.L. Galantaş. Şedinţă de merit cu directorii liceelor şi şcolilor profesionale In cursul dimineţii de ieri a avut loc şedinţa de lucru cu directorii liceelor şi şcolilor profesionale din judeţul nostru, in cadrul căreia a fost analizat modul în care s-a desfăşurat deschiderea noului an şcolar şi s-au dezbătut noile sarcini ce stau în faţa acestor instituţii. La şedinţă au participat tovarăşii Simon Andrei, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Romulus Tîrnăveanu, din partea Ministerului învăţămîntului, precum şi inspectori ai inspectoratului şcolar județean. »•••••••©©•••©©©©••••••MM*®©®*®®*•*«r© ••«••••• I BEI I MO I EM I BE I ■■ I P întilnirea tovarăşului mOUE CE _, cu specialişti din domeniu! tehnicii electronice, de calcul şi informaticii Joi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialişti din domeniul tehnicii de calcul şi prelucrării automate a datelor, oameni de ştiinţă, cadre didactice din învăţămîntul superior, directori şi ingineri şefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarăşii Ilie Verdeţ, Manea Mănescu, precum şi conducători ai unor ministere economice şi instituţii centrale. Cu acest prilej au fost analizate stadiul şi aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul în activitatea de conducere şi planificare a economiei, precum şi în gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuţiilor s-a examinat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a economiei naţionale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967-1970. Au fost subliniate realizările obţinute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii în economie. S-a înfăţişat experienţa acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor electronice în gestiunea economică, în conducerea şi dirijarea unor procese tehnologice, rezultatele dobîndite pe această cale în funcţionarea intensivă a utilajelor, creşterea productivităţii, calităţii produselor, eficienţei economice a producţiei. Totodată, au fost scoase în evidenţă unele probleme care se cer a fi soluţionate în vedere a folosi(Continuare în pag. a 3-a) ASTĂZI INCEPE IN SALA MARE A CASEI DE CULTURĂ DIN MIERCUREA-CIUC FESTIVALUL DE MUZICĂ UȘOARA : „Bradul de argint" A In pag. a : A Înseninări din bena ! FARA CARNET DE REPORTER De ce sâ ne complicam? Nu mi-au plăcut niciodată complicaţiile inutile, am pledat Întotdeauna pentru limpezime şi simplitate, dar de la o vreme, de cînd am început să-mi dau seama că pentru unii, simplitate este egal cu comoditate, lipsă de curaj, închistare spirituală, m-am hotărit să pledez, cu oricâte riscuri, pentru lucrul complicat. Mi-a fost dat să aud nu o dată, în diferite cercuri, exasperanta expresie: de ce să ne complicăm? Vine un tânăr la directorul unei întreprinderi cu o propunere de îmbunătăţire a procesului de producţie — e primit cu o strîmbătură politicoasă fi cu mă, băiete, apreciez propunerea ta, dar de ce să ne complicăm? Se discută despre schimbarea orarului unităţilor comerciale în funcţie de cerinţele cumpărătorilor fi, in focul discuţiilor, cineva se ridică în picioare, de ce să ne complicăm? Aşa a fost pînă acum, fi a fost bine! Se pune problema organizării unor acţiuni culturale eficiente etic şi estetic, dar directorul casei de cultură a fi venit cu eiexpresia fatală: de ce să fie complicăm? Nu vă daţi seama că un astfel de program cere prea mari eforturi? Ce, îmi ridică cineva statuie dacă fac mai mult decit pînă acum? Comoditate? Da, în cele mai multe cazuri. Dar uneori mai o fi altceva. Invitaţi o găină să nu se mai omoare cu clocitul ouălor, să le dea la incubator şi să aştepte ieşirea puilor din găoace. De ce să ne complicăm?, ar răspunde. O viaţă întreagă am clocit ouă, de ce să nu clocesc fi pe mai departe? De ce să părăsesc eu locul călduţ al cuibului în schimbul unor complicaţii mecanice? Şi dacă stăpînul, în perioada cu ouăle se coc în incubator, mă pune să fac altă treabă, ori poate, Doamne fereşte, mă concediază ca inutilă?! Acest de ce să ne complicăm ?, ascunde adesea teoria locului călduţ cucerit, teama că dacă s-ar schimba ceva, dacă s-ar trece de la simplu la complex, el, ocupantul cuibului, n-ar mai putea face față sarcinilor și i-ar zbura pe rînd pernele de la spate. Teama că cineva, cel care a făcut propunerea, de pildă, i-ar putea lua locul. Iată de ce m-am hotărit să pledez pentru complicat, chiar dacă, cineva se va simţi direct vizat. .. V. A. ! C .DAICOVICIU DACICA Studii şi articole privind istoria veche a pămintului românesc Dacica este primul volum, cel inaugural, al seriei Bibliotecii Muzeului de istorie din Cluj (Bibliotheca Musei Napocensis), cuprinzînd studii şi articole publicate de acad. C. Daicoviciu pe parcursul a patru decenii şi jumătate de trudă ştiinţifică (1923-1968). Volumul împlineşte o cerinţă autentică a istoriografiei noastre, căci cum este îndeobşte cunoscut, activitatea didactică, socială este cîteodată mai atent cunoscută de către opinia publică, în timp ce cealaltă parte a acestei activităţi, nu mai puţin importantă, cea ştiinţifică, a profesorului, a savantului, rămâne uneori în penumbră. Acest lucru nu ar fi prea dureros dacă el s-ar manifesta numai la publicul nespecialist, dar se manifestă chiar, e drept din ce în ce mai rar, dar întotdeauna regretabil, la cei care slujesc ca profesionişti ştiinţa, în cazul nostru istoriografia. Astfel este de înţeles de ce, în prefaţa volumului, istoricul, adine cunoscător al firii oamenilor, atrage atenţia asupra sarcinii grele dar obligatorii a tuturor cercetătorilor, practică ce ţine de eleganţa eticii ştiinţifice, de a respecta în materie ştiinţifică normele vechiului dicton : „suum cutique". Credem că această notă era necesară şi din punctul de vedere al cercetării ştiinţifice însăşi, care se cere slujită, începută de la adevărurile, ipotezele şi cercetările înaintaşilor şi nu de pe un teren chipurile nedefrişat, care, s-a adeverit de cele mai multe ori, este o fata morgana cu consecinţe fatale pentru ştiinţă şi pentru cei care îi bat cărările. Desigur remarca noastră nu exclude în nici un caz posibilitatea abordării oricăror căi şi metode noi în cercetarea oricărui fapt sau fenomen, posibilitate, teoretic, dar şi practic, infinită. Volumul, chiar şi prin compartimentarea sa, îndeamnă la matură gîndire, reflectînd, de altfel, cele trei mari domenii, fundamentale, ale istoriei vechi a pămintului românesc: I. Dacia preromană; II. Dacia romană ; III. Dacia postromană şi desigur competenţa autentică şi adâncă a acad. C. Daicoviciu in materie de filologie şi istorie antică. Căci nu trebuie uitat, credem noi, nici un moment că acad. C. Daicoviciu, cunoscut magistru al Universităţii clujene în predarea istoriei, arheolog de reputaţie mondială, este în primul rînd un mare cunoscător al limbilor clasice, greacă şi latină, un neîntrecut epigrafist, dublat de un istoric de aleasă clasă, posedînd atît prudenţa şi acribia studiilor pozitive, cît şi eleganţa şi conciziunea stilului, moştenită poate, învăţată, deprinsă de pe urma îndelungilor studii din clasicii antici şi din contactul cu maeştrii contemporani în ale antichităţii, germani, italieni, francezi, pe care de cele mai multe ori i-a cunoscut în original. De aici interesul sporit al volumului. Dar valoarea, adevărata sa valoare, stă, şi stă bine înfiptă în solul istoriografiei româneşti privind antichitatea. SEVER DUMITRAŞCU (Continuare în pag. a 2_a)