Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)

1970-07-10 / nr. 737

Pag. 2 HARGHITEI ANUL Iii, nr 737 i 4 i 4­Y­V \ If i i 1* 14 PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) junsurilor manifestate, pentru nerea în valoare a marilor rezerve şi posibilităţi de care dispune eco­nomia noastră. După cum aţi văzut din informa­rea prezentată, pagubele pricinuite de inundaţii se ridică la peste 10 miliarde lei. Un număr mare de în­treprinderi nu lucrează nici acum la întreaga lor capacitate. Au fost distruse mari cantităţi de materii prime şi materiale. In agricultură se mai găsesc încă sub apă circa 300 mii Hectare. Această situaţie deosebită impune luarea in conti­nuare a unor măsuri energice. Este necesar să se asigure ca toate în­treprinderile să lucreze la întreaga lor capacitate, să se intensifice acţiunea de economisire a materii­lor prime şi materialelor în vederea recuperării în cea mai mare parte a pierderilor suferite, în legătură cu aceasta aş dori să informez plenara că în planul cincinal viitor s-au adus serioase îmbunătăţiri, faţă de prevederile Congresului al X-lea, în sensul re­ducerii cheltuielilor de producţie, al micşorării consumurilor de materii prime şi de materiale. Considerăm că, chiar cu îmbunătăţirile aduse, există încă mari rezerve. De aceea trebuie să ne preocupăm să obţi­nem încă în acest an progrese reale în reducerea cheltuielilor de producţie şi a consumurilor de ma­teriale. Se impune ca ministerele, organizaţiile economice centrale să înfăptuiască cu fermitate hotărîrea Comitetului Central şi guvernului de a se realiza integral planul de producţie al acestui an în toate sectoarele de activitate. Va trebui ca în următoarele 6 luni să asigu­răm folosirea mai intensivă a ca­pacităţilor de producţie, incit pînă la sfîrşitul anului-să­ recuperăm în întregime pierderile suferite în in­dustrie, şi să dăm peste plan o producţie de circa 5 miliarde lei. Este necesar, de asemenea, ca întreprinderile să-şi sporească preocuparea pentru ridicarea cali­tăţii producţiei, aceasta fiind una din problemele centrale ale dez­voltării economiei noastre. Trebuie să intensificăm acţiunea de îmbu­nătăţire a organizării producţiei şi a muncii, asigurind astfel ridicarea productivităţii muncii, creşterea ra­pidă a eficienţei economice. O mare atenţie trebuie acordată realizării în întregime a planului de investiţii, punerii în producţie la timp şi chiar devansării unor lu­crări, pentru a asigura atît premi­sele înfăptuirii în bune condiţiuni a planului pe acest an, cit şi o bază trainică pentru anii următori. Avînd în vedere că în unele sectoa­re de activitate sunt încă serioase rămîneri în urmă în realizarea pla­nului de investiţii, se impune ca ministerele, comitetele judeţene de partid să ia toate măsurile necesa­re pentru realizarea obiectivelor stabilite la datele convenite. Tre­buie să folosim posibilităţile exis­tente de a suplimenta planul cu u­­nele investiţii în acest an, pentru a uşura astfel realizarea sarcinilor foarte mari pe care le avem în 1971. De aceea, rog atît conduce­rile ministerelor, cît şi pe primii secretari, pe toţi membrii Comitetu­lui Central, să acorde cea mai ma­re atenţie realizării planului de investiţii şi, acolo unde se creează posibilităţi, începerii înainte de ter­menul planificat a unor lucrări noi d­in agricultură, ţinînd seama de situaţia creată, este necesar să a­­sigurăm cît mai rapid, atît reînsă­­mînţarea tuturor suprafeţelor de pe care se retrag apele cît şi însă­­mînţarea, după strîngerea recoltelor de păioase, a unor suprafeţe cît mai mari cu porumb, legume şi cul­turi furajere; aceasta va permite recuperarea pierderilor provocate de inundaţii. Trebuie să luăm toate măsurile pentru strîngerea la timp şi în bune condiţiuni a culturilor de vară. Atrag în mod deosebit aten­ţia asupra acestei probleme, deoa­rece şi în această lună se prevăd ploi ; nu trebuie să se aştepte nu­mai timpul bun, situaţia cere să se muncească pe orice vreme pen­tru a asigura strîngerea la timp a griului şi orzului. Ţinînd seama de volumul mare de investiţii pe care îl avem de rea­lizat în agricultură, îndeosebi în sectorul zootehnic, se impun măsuri pentru realizarea la timp a tuturor lucrărilor prevăzute. Aceasta cu atît mai mult cu cît pe primele 6 luni ale anului planul investiţiilor în agricultură este rămas in urmă. De asemenea, este necesar să se acorde o atenţie mai mare lucră­rilor de hidroamelioraţii şi dese­cări, realizării întregului volum de lucrări prevăzut pentru acest an; orice rămînere în urmă în acest domeniu poate avea repercusiuni negative asupra înfăptuirii progra­mului stabilit de Plenara din mar­tie a Comitetului Central al parti­dului. În perioada următoare va trebui să dăm o mare atenţie pregătirii planului pe anul 1971. Proiectul de plan pe anul viitor este cunoscut în toate întreprinderile, de către toate comitetele judeţene, deci e­­xistă timp pentru pregătirea lui temeinică. În acest scop, este nece­sar să se intensifice acţiunea de încheiere a contractelor economice pentru 1971, precum şi a contracte­lor de lungă durată privind aprovi­zionarea cu materii prime, maşini şi utilaje, desfacerea producţiei, cooperarea în producţie, executa­rea lucrărilor de construcţii, temele de cercetare. In semestrul II al acestui an se va dezbate - începind de la sec­ţiile uzinale şi pînă la colegiile mi­nisterelor - planul pe 1971 şi pla­nul cincinal 1971—1975, urmărindu­­se identificarea unor noi resurse de creştere a producţiei şi productivi­tăţii muncii, de ridicare a rentabi­lităţii, reducerea cheltuielilor mate­riale, realizare integrală şi cu o înaltă eficienţă a programului de investiţii. Ţinînd seama că se cunosc cu aproape 2 ani înainte prevederile planului cincinal­­ de către între­prinderi, de toate organele de par­tid­­ putem spune că există pre­misele pentru începerea noului plan în condiţii bune, pentru asigurarea din primul an, a înfăptuirii lui cu succes. Tovarăşi, Cele două proiecte de lege su­puse dezbaterii plenarei sunt meni­te să contribuie la perfecţionarea conducerii activităţii economice. Ele fac parte integrantă din pro­gramul de măsuri stabilit de Con­ferinţa naţională a partidului din 1967 privind îmbunătăţirea organi­zării, planificării şi conducerii acti­vităţii economice şi sociale. De alt­fel, Congresul al X-lea a dat ca sarcină Comitetului nostru Central ca în cursul anului 1970 să termine luarea măsurilor prevăzute în a­­ceastă direcţie, urmînd ca la în­ceputul anului 1971 să raporteze partidului - probabil în cadrul unei Conferinţe Naţionale - despre felul cum s-a realizat această sar­cină. De aceea, va trebui să pre­gătim în continuare celelalte măsuri — îndeosebi Legea planificării, Legea comerţului exterior şi altele­­ încît pînă la sfîrşitul anului toa­te să capete formă legală, aproba­tă de Marea Adunare Naţională, să devină călăuze practice ale ac­tivităţii noastre economice. Măsurile privind organizarea pro­ducţiei şi a muncii în agricultură constituie de fapt o completare a celor prevăzute în Legea adoptată în primăvara acestui an cu privi­re la organizarea şi disciplina muncii în unităţile industriale şi alte organizaţii de stat. După cum se ştie, în ţara noas­tră agricultura constituie o ramură de bază a activităţii economice. De aceea, organizarea temeinică a producţiei şi a muncii în acest sector, în vederea creşterii conti­nue a producţiei vegetale şi ani­male, constituie o sarcină de im­portanţă deosebită. Pornind de la faptul că pămîntul reprezintă prin­cipalul mijloc de producţie în agricultură, că indiferent de pro­prietate, el este bun al întregii naţiuni şi că deci întreaga naţiu­ne este interesată în buna folosi­re şi lucrare a lui, în creşterea fertilităţii şi potenţialului său pro­ductiv , partidul şi statul nostru se preocupă permanent de conser­varea şi buna gospodărire a fon­dului funciar, de creşterea supra­feţelor arabile, de executarea u­­nor vaste lucrări de amelioraţii, desecări şi irigaţii, de crearea condiţiilor pentru asigurarea unor recolte tot mai îmbelşugate. Proiectul de lege prevede un şir de măsuri şi obligaţii atît pen­tru organele de stat cît şi pentru lucrătorii din I.A.S.-uri, pentru coo­peratori și producătorii individuali în executarea la timp și în mod corespunzător a lucrărilor agricole care au o importanță hotărîtoare pentru cantitatea și calitatea pro­ducției agricole. Problema calității muncii are o însemnătate centrala atît în in­dustrie cît şi în agricultură. Este de înţeles că în condiţiile orînduirii socialiste statul are obligaţia să vegheze ca în toate sectoarele să existe condiţii optime pentru des­făşurarea activităţii pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi teh­nicii. Faptul că baza socială a o­­rînduirii noastre o constituie alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea presupune ca cele două clase prie­tene să-şi unească eforturile în vederea înfăptuirii cu succes a în­tregului program de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a societăţii. lată de ce se impun reglementări clare privind organizarea muncii şi producţiei în agricultură — la fel cum se impun şi în industrie — întărirea ordinii şi disciplinei. lată de ce societatea noastră nu poate fi indiferentă faţă de felul cum se desfăşoară lucrările în agricultură - acest sector deosebit de impor­tant al activităţii economice. Proiectul de lege a fost larg dezbătut cu oamenii muncii de la sate. Faptul că toţi lucrătorii, cooperatorii au salutat proiectul de lege, făcînd totodată propu­neri pentru ca el să răspundă cît mai bine cerinţelor organizării ac­tivităţii în agricultură, întăririi or­dinii şi disciplinei, dovedeşte atît nivelul înalt al conştiinţei socialiste a ţărănimii noastre, cît şi justeţea prevederilor cuprinse în proiectul de lege. Desigur, numai adoptarea legii nu va rezolva de la sine problema. Este necesar ca Ministerul Agricul­turii şi Silviculturii, organele agri­cole, Consiliul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Produc­ţie şi uniunile judeţene, conduceri­le întreprinderilor de stat, ale între­prinderilor de mecanizare a agricul­turii şi ale cooperativelor agricole, consiliile populare, comitetele jude­ţene şi organizaţiile de partid să acţioneze cu toată hotărîrea în ve­derea transpunerii în viaţă a pre­vederilor legii, pentru ridicarea ni­velului activităţii de conducere, or­ganizare şi planificare a agricultu­rii, pentru creşterea iniţiativei unită­ţilor agricole, a fiecărui lucrător şi cooperator. Este ştiut că partidul şi statul au luat în ultimul timp un şir de mă­suri pentru creşterea cointeresării oamenilor muncii de la sate ; cu a­­proape două luni în urmă au fost adoptate măsuri privind creşterea preţurilor la o serie de produse a­­gricole, îndeosebi animaliere. Aceas­ta demonstrează preocuparea de a asigura, şi din punct de vedere al cointeresării oamenilor muncii înfăp­tuirea programului de dezvoltare a agriculturii. Trebuie să îmbinăm însă în mod just cointeresarea ma­terială cu buna organizare a mun­cii, cu ordinea, cu disciplina, cu e­­xecutarea lucrărilor în cele mai bu­ne condiţiuni. Numai aşa vom pu­tea îndeplini sarcinile mari prevă­zute în următorul cincinal în dome­niul agriculturii. Legea pe care o va dezbate Marea Adunare Naţio­nală este chemată să servească şi ea acestui scop. Nu există nici o îndoială că, fo­losind cu pricepere cadrul legal creat prin măsurile amintite, vom obţine o îmbunătăţire simţitoare a activităţii noastre în agricultură. Aceasta va trebui să se reflecte în creşterea mai rapidă a producţiei agricole şi a veniturilor ţărănimii, în sporirea contribuţiei agriculturii la creşterea avuţiei naţionale, la e­­dificarea societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate în patria noastră. In ce priveşte proiectul de lege privind gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti şi organizarea controlului financiar, el are drept scop să precizeze mai clar rolul şi răspunderea conducerilor de între­prinderi şi organizaţii socialiste în folosirea cu rezultate cît mai bune a mijloacelor materiale şi băneşti încredinţate de statul nostru socia­list. Viaţa a demonstrat că este necesar să se asigure o mai bună organizare a controlului asupra fo­losirii acestor mijloace şi o îndru­mare unitară a controlului, fermi­tate pentru întărirea spiritului de răspundere în folosirea fiecărui leu. Totodată, se impune ca organele şi organizaţiile de partid să exerci­te un control mai susţinut, să în­drume şi să organizeze mai eficient buna gospodărire şi folosire a mij­loacelor materiale şi băneşti, să a­tragă masele largi populare, oame­nii muncii la realizarea controlului, la îmbunătăţirea activităţii la fieca­re loc de muncă. Pornind de la faptul că adevă­raţii stăpîni ai tuturor mijloacelor de producţie, ai tuturor bunurilor materiale sînt oamenii muncii, poporul, trebuie să organizăm în aşa fel activitatea încît toţi cei ce muncesc să simtă răspunderea şi să participe efectiv la buna gospo­dărire şi folosire a mijloacelor ma­teriale şi băneşti. Numai în felul acesta vom putea obţine rezultate superioare, la nivelul condiţiilor şi posibilităţilor sporite de care dis­pune astăzi economia noastră na­ţională. Va trebui­­ şi măsurile pe care le avem în vedere urmă­resc acest lucru — să realizăm o mai bună pregătire a cadrelor de conducere. Ne gîndim — şi se lucrează în acest sens la o lege — ca în viitor să nu mai fie numiţi în funcţii de conducere economică decit oameni care dispun de te­meinice cunoştinţe, nu numai teh­nice, ci şi economice, de gospodă­rire, oameni care au dovedit în practică ştiinţa de a gospodări, de a conduce cu rezultate bune acti­vitatea economică. Deci măsurile pe care le cu­prinde proiectul de lege pe care l-am dezbătut constituie numai o latură - desigur, importantă, dar totuşi numai o latură­­ a procesu­lui de îmbunătăţire a administrării şi gospodăririi mijloacelor materia­le şi băneşti. Controlul financiar nu reprezintă decît o parte a ur­măririi şi evidenţei activităţii eco­nomice. Ţinînd seama de deficienţele pe care le mai avem în acest dome­­­­niu, este necesar ca Ministerul Fi­­­­nanţelor, celelalte ministere, condu­cerile organizaţiilor socialiste să acţioneze cu toată fermitatea pen­tru întărirea spiritului de răspunde­re în folosirea fiecărui leu. Toto­dată, se impune ca organele şi or­ganizaţiile de partid să exercite un control mai susţinut, să îndrume şi să organizeze mai eficient buna gospodărire şi folosire a mijloace­lor materiale şi băneşti, să atragă masele largi populare, oamenii muncii la realizarea controlului, la îmbunătăţirea activităţii la fiecare loc de muncă. Numai astfel activita­tea noastră economică se va încheia cu rezultate tot mai bune, vom putea obţine atît o dezvoltare în ritm susţinut a industriei şi agricul­turii, cît şi creşterea într-o măsură mai mare a nivelului de trai a în­tregului popor. Tova­răşi, Informarea prezentată cu privire la inundaţiile din primăvară v-a putut da o imagine atît asupra dimensiunilor acestei calamităţi fără precedent care s-a abătut peste ţara noastră, cît şi, mai cu seamă, asupra vastei activităţi depuse pentru limitarea sau pre­venirea efectelor catastrofei, asu­pra muncii uriaşe a sute şi sute de mii de oameni care, zi şi noap­te, nu şi-au precupeţit eforturile în lupta cu furia apelor. Trebuie să spunem că dacă inundaţiile nu au provocat daune şi mai mari, aceasta se datoreşte măsurilor fer­me, hotărîte, care au fost luate, eroismului de care au dat dovadă cetăţenii patriei noastre. Aţi ascul­tat aici pe primii secretari din ju­deţele care au avut cel mai mult de suferit de pe urma inundaţiilor. Dar ceea ce au arătat aici tova­răşii nu redă decît într-o mică măsură - şi este şi greu de alt­fel de redat în cuvinte — amploa­rea şi gravitatea inundaţiilor din mai şi iunie. Am vizitat în perioa­da aceea aproape toate judeţele calamitate. Dacă nu aş fi fost la faţa locului, nu aş fi înţeles poate pe tovarăşii care dădeau telefon din oră în oră pentru a solicita sprijin în lupta cu apele dezlăn­ţuite. Într-adevăr, tovarăşi, nu s-a exagerat cu nimic ceea ce s-a pre­zentat în presă - dimpotrivă, poa­te mai degrabă nu s-a reuşit să se redea la dimensiunile ei rea­le această calamitate. Trebuie să spunem că inundaţiile au fost de o gravitate cu totul deosebită şi că, în fapt, s-a făcut tot ceea ce se putea face­­ de către comitete­le judeţene, organizaţiile noastre de partid, de către toţi oamenii muncii — pentru a opri furia ape­lor, pentru a diminua şi limita pagubele. S-a lucrat în unele locuri — îndeosebi de-a lungul Dunării - săptămîni întregi în condiţiuni extrem de grele pentru a preîntîmpina noi revărsări. La Porţile de Fier, în două rînduri, au fost situaţii excepţional de difi­cile, dar întregul colectiv a lucrat zi şi noapte pentru a înlătura pe­ricolul care ameninţa grav întreaga lucrare. De-a lungul Dunării, zeci şi zeci de mii de oameni au lucrat la înălţarea digurilor, la astuparea imediată a fisurilor ce se creau în diguri. Numai astfel am putut îm­piedica o catastrofă cu consecinţe greu de reparat: inundarea Luncii Dunării, a bălţilor de pe Dunăre care ar fi afectat sute şi sute de mii de hectare, nenumărate lo­calităţi. . lată de ce doresc, în mod deo­sebit, ca şi în cadrul plenarei, să aduc mulţumiri tuturor celor care în acele zile şi săptămîni au depus o muncă cu adevărat eroică. Me­rită să subliniez că în aceste gre­le împrejurări s-a demonstrat o dată mai mult solidaritatea şi uni­tatea întregului nostru popor în jurul partidului. Felul în care toţi cetăţenii patriei au răspuns che­mării partidului şi guvernului pen­tru ajutorarea zonelor calamitate, dovedeşte, de asemenea, o înaltă conştiinţă socialistă, încrederea nestrămutată în partidul nostru comunist. Se cuvine să relev în mod deo­sebit atitudinea clasei muncitoare care, şi de data aceasta, s-a aflat în primele rînduri, îndeplinindu-şi în mod strălucit rolul său de clasă conducătoare a societăţii socialiste. De asemenea, trebuie să eviden­ţiez atitudinea ţărănimii noastre, aliata de nădejde a clasei mun­citoare, care de atîtea ori în isto­rie a înţeles să facă totul pentru a-şi aduce contribuţia la învinge­rea marilor greutăţi prin care a trecut poporul român. Aşa cum am mai spus şi în alte ocazii, intelec­tualitatea nu a rămas mai prejos. Ea a răspuns cu însufleţire che­mării partidului, contribuind ală­turi de clasa muncitoare, de ţără­nime­­ la refacerea şi asigurarea cursului normal al vieţii economice şi sociale. Iată de ce partidul şi statul nostru au apreciat şi apre­ciază rolul important pe care îl are intelectualitatea în societatea noastră - intelectualitatea care s-a identificat în întregime cu cauza construcţiei socialiste. Viaţa a de­monstrat încă o dată că unirea muncitorilor, ţăranilor, intelectuali­lor, sub conducerea partidului, re­prezintă o forţă uriaşă, capabilă să învingă orice greutăţi, să asi­gure înfăptuirea cu succes a sar­cinilor construcţiei socialiste. Consider că este de datoria mea să subliniez şi în cadrul ple­narei rolul important jucat de mi­litarii forţelor armate, înalta răs­pundere şi devotamentul cu care ei şi-au îndeplinit datoria faţă de patrie în aceste grele împrejurări. De asemenea, doresc să evidenţiez aportul însemnat al gărzilor patrio­tice, al minunatului nostru tineret, al unităţilor de pregătire militară ale acestuia. Faţă de amploarea fără prece­dent a inundaţiilor din acest an se impun măsuri deosebite pentru evitarea unor noi distrugeri în vii­tor. In primul rînd sînt necesare lucrări suplimentare, faţă de ceea ce ne gîndisem iniţial, pentru re­gularizarea cursurilor unor ape, pentru construirea de baraje şi diguri. Aşa cum s-a arătat în plenară, acolo unde au existat baraje pe cursul unor ape, s-a putut evita sau diminua pericolul inundaţiilor. Va trebui, de aceea, să revedem programul de hidroamelioraţii, ţi­nînd seama de măsurile noi ce se impun a fi luate imediat. In momentul de faţă se lucrează la întocmirea studiilor necesare. Va trebui să facem o mobilizare gene­rală a poporului pentru realizarea volumului de lucrări care se impun în această direcţie. încă din acest an este necesar să fie refăcute şi consolidate digurile care au avut de suferit, să se ridice noi diguri pentru protejarea localităţilor şi întreprinderilor. Considerăm că este de datoria fiecărui comitet jude­ţean, a fiecărui comitet orăşenesc să treacă de îndată - cu spriji­nul specialiştilor - la realizarea acestor măsuri pentru ca în even­tualitatea unei situaţii asemănătoare să evităm pierderile suferite în a­­cest an. Exemplul unui şir de oraşe şi întreprinderi a dovedit că dacă avem o serie de diguri - nu prea mari - putem diminua în măsură însemnată pierderile provocate de inundaţii. De aceea, organele şi organizaţiile de partid trebuie să ia măsuri hotărîte pentru a realiza încă din vara acestui an lucrări de protejare a localităţilor şi obiecti­velor economice expuse. De asemenea, este necesar să organizăm mai bine activitatea Institutului Meteorologic. Se pare că va trebui să-l înzestrăm mai bi­ne, dar să vedem în acelaşi timp, mai îndeaproape cum îşi desfăşoa­ră activitatea, pentru că n-au fost puţine cazurile cînd prevederile sa­le s-au confirmat... pe dos. Va trebui, de asemenea, să punem la punct sistemul de informare şi aver­tizare, pentru că şi aici au apărut unele deficienţe care au făcut ca în timpul inundaţiilor o serie de lo­calităţi să fie luate prin surprinde­re. De asemenea, va trebui să se îmbunătăţească colaborarea cu ţă­rile vecine, în special cu acelea cu care avem rîuri comune, inclu­siv în domeniul informării şi aver­tizării, pentru ca în comun să evi­tăm pe viitor asemenea catastrofe. Unitatea şi hotărîrea cu care po­porul român a răspuns chemării partidului în aceste momente grele demonstrează încă o dată ce forţă uriaşă reprezintă un popor liber şi stăpîn pe destinele sale, care fău­reşte orînduirea socialistă, care munceşte pentru dezvoltarea multi­laterală a patriei, pentru victoria socialismului şi comunismului. Tova­răşi, La ordinea zilei avem şi pregăti­rea celei de-a 50-a aniversări a partidului. Această aniversare va trebui să prilejuiască trecerea în revistă a întregii lupte desfăşurate de partidul nostru în slujba clasei muncitoare, a poporului, a activi­tăţii sale pentru îndeplinirea rolu­lui de forţă conducătoare în socie­tatea socialistă. In condiţiile grele ale inundaţii­lor, organele şi organizaţiile par­tidului nostru s-au dovedit la înăl­ţimea rolului şi răspunderii pe care le au faţă de popor. Comuniştii, organizaţiile şi organele de partid au stat în primele rînduri aie lup­tei cu furia apelor, nu au precu­peţit nimic pentru asigurarea reluă­rii cursului normal al întregii vieţi sociale. In aceste împrejurări s-a dovedit încă o dată cît de strîn­­să este legătura partidului cu oa­menii muncii de la oraşe şi sate, fără deosebire de naţionalitate, cu cîtă încredere urmează poporul nostru partidul comunist, cu ce avînt înfăptuieşte el politica sa marxist-leninistă care corespunde pe deplin intereselor şi năzuinţelor întregii naţiuni. lată de ce aniversarea partidului va fi o sărbătoare a întregului po­por. Ea trebuie să constituie un prilej de îmbunătăţire a activităţii organizatorice şi politice generale a partidului, a muncii tuturor orga­nelor şi organizaţiilor de partid, a fiecărui comunist. Intîmpinarea ce­lei de-a 50-a aniversări trebuie să marcheze afirmarea şi mai puterni­că a rolului conducător al partidu­lui în toate sectoarele de activitate. Organele de partid trebuie să îm­bunătăţească conducerea activităţii din întreprinderi, din instituţii, să desfăşoare o intensă muncă poli­tică pentru înfăptuirea cu succes a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea. Sărbătorirea a 50 de ani de la crearea partidului va avea loc în primul an al noului cincinal. De aceea ea va trebui să fie strîns le­gată de lupta pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societăţii, pentru perfecţionarea relaţiilor so­cialiste, pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii, adîncirea democraţiei so­cialiste, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In acelaşi timp, aniversarea creării partidului trebuie să se desfăşoare sub semnul intensifi­cării activităţii internaţionale a partidului şi statului nostru, pentru dezvoltarea colaborării şi unităţii ţării noastre cu statele socialiste, cu partidele comuniste şi muncito­reşti, pentru sporirea contribuţiei României la extinderea cooperării internaţionale, a colaborării cu toate ţările, fără deosebire de orînduire socială, la înfăptuirea securităţii şi păcii în Europa şî în întreaga lume. Partidul şi poporul nostru sunt profund conştienţi că înfăptuirea cu succes a sarcinilor construcţiei socialiste în România constituie un aport de seamă la cauza generală a socialismului. Totodată, prin ac­tivitatea sa internaţională România îşi aduce contribuţia la întărirea sistemului mondial socialist, a frontului antiimperialist, la lupta popoarelor pentru pace şi progres social. Desigur, tovarăşi, punem în acti­vitatea noastră un accent deosebit pe rezolvarea problemelor con­struirii socialismului din ţara noas­tră. De altfel nici nu se poate alt­fel în cazul unui partid de guver­nământ. El trebuie să dovedească că ştie să rezolve problemele prac­tice ale construcţiei socialiste, să aplice învăţătura marxist-leninistă în situaţia concretă din ţara în care îşi desfăşoară activitatea. Aceasta nu este nici pe departe o politică de izolare sau naţiona­listă - cum încearcă cîte­odată unii să spună despre partidul şi ţara noastră. Dimpotrivă, a înfăptui ţelurile socialismu­lui înseamnă a te preocu­pa — acolo unde trăieşti, unde munceşti, unde istoria ţi-a încredinţat sarcina de a conduce societatea — de soluţionarea în condiţiuni cît mai bune a marilor probleme ridicate de făurirea noii orînduiri. In acelaşi timp, tovarăşi, noi în­ţelegem că este necesar — şi ac­ţionăm în acest spirit - să stu­diem şi experienţa altor partide, a altor ţări socialiste şi ceea ce co­respunde condiţiilor noastre nu ne sfiim să aplicăm. Considerăm drept o necesitate ca între ţările socia­liste, între partidele comuniste de guvernămînt să existe schimb de păreri, de informaţii, ca ele să-şi studieze reciproc experienţa în construcţia socialismului şî comu­nismului. Totodată, socotim necesar să extindem colaborarea şi întraju­torarea atît cu ţările socialiste care fac parte din C.A.E.R., cît şi cu toate celelalte ţări socialiste, în scopul dezvoltării şi înfloririi fie­cărei naţiuni socialiste şi, totodată, al întăririi întregului sistem socia­list mondial. După cum aţi văzut din infor­mările prezentate plenarei, parti­dul şi guvernul ţării noastre au desfăşurat în ultimele luni o lar­gă activitate internaţională. întrea­gă această activitate a fost reali­zată în spiritul hotărîrilor Congre­sului al X-lea al partidului de a acţiona cu fermitate şi consecven­ţă pentru dezvoltarea colaborării şi unităţii tuturor ţărilor socialiste, pentru depăşirea divergenţelor existente — condiţie indispensabilă în afirmarea forţei şi influenţei socialismului în lume. Partidul Comunist Român a par­ticipat la aniversarea centenarului naşterii lui Lenin, iar în cursul lunii mai, o delegaţie a partidului nostru a făcut o vizită în U.R.S.S., avînd convorbiri cu delegaţia Partidului Comunist al Uniunii So­vietice, cu tovarăşii L. I. Brejnev, N. V. Podgornîi, M. A. Suslov şi alţi conducători ai partidului şi sta­tului sovietic. In cadrul discuţiilor de la Moscova dintre delegaţia partidului nostru şi delegaţia P.C.U.S., au fost abordate o serie de probleme privind relaţiile dintre partidele şi statele noastre, cît şi un cerc larg de probleme ale si­tuaţiei internaţionale. Aş dori să menţionez că discuţiile s-au des­făşurat într-o atmosferă de lucru şi în urma lor am ajuns la conclu­zia comună de a acţiona pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor (Continuare în pag. a 3-a)

Next