Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-07-22 / nr. 747
! Destinul este opţiunea lucidă Care dintre noi nu cunoaşte valoarea limbajului, posibilităţii de a comunica între noi, a înţelegerii ? Şi care dintre noi nu are „un fond de aur" în care şi-a înscris cuvintele ce îl definesc mai pregnant, îl ajută să se exprime mai limpede, să se definească faţă de semenii săi, faţă de cerinţele societăţii ? Cuvîntul este cucerirea supremă a înţelepciunii omeneşti, aura care în- I BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ I Proletari din toate ţările, uniţi-vă ANUL III, nr. 747 MIERCURI 22 iulie 1970 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN REDUCEREA CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE - CALEA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII Partidul nostru acordă o atenţie deosebită creşterii eficienţei activităţii economice, ca un factor de prim ordin al înaintării pe drumul progresului şi civilizaţiei. Sporirea eficienţei economice constă, in esenţă, în obţinerea de rezultate maxime, cu cheltuieli minime şi într-un timp cit mai scurt. Ea se obţine ca rezultat al acţiunii conjugate a factorilor care contribuie la organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, a tot ce poate determina economisirea muncii sociale, un rol important revenind acţiunii de reducere continuă, absolută sau relativă, a cheltuielilor de producţie. In raportul prezentat la Congresul al X-lea al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia că: „O atenţie deosebită va trebui acordată în viitor bunei gospodăriri a fondurilor materiale şi băneşti, ridicării calitative a activităţii economice şi financiare în toate ramurile economiei, în toate sectoarele vieţii sociale". O nouă expresie a preocupării permanente a partidului şi statului nostru in acest domeniu reprezintă şi recent adoptata Lege privind răspunderea conducerilor organizaţiilor socialiste, pentru gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti, organizarea şi funcţionarea controlului financiar, parte integrantă a complexului de măsuri luate pentru perfecţionarea organizării, conducerii şi planificării economiei naţionale, in vederea ridicării eficienţei economice în toate sectoarele de activitate. Pornind de la ideea multitudinii şi complexităţii factorilor care contribuie la reducerea cheltuielilor de producţie şi, implicit, la creşterea rentabilităţii, comitetul de direcţie al Uzinei de fier Vlăhiţa şi-a concentrat atenţia, în primul semestru al acestui an, în următoarele direcţii: realizarea integrală a planului producţiei globale şi marfă, precum şi a angajamentelor luate, în mod ritmic şi la toate sortimentele, în vederea îndeplinirii obligaţiilor contractuale, atît către beneficiarii interni cit şi pentru export; o exigenţă sporită în ceea ce priveşte controlul calităţii produselor; urmărirea executării lucrărilor de investiţii; folosirea la maximum a tuturor capacităţilor de producţie, executarea în termen şi în bune condiţii a lucrărilor de reparaţii, reducerea sistematică a cheltuielilor de producţie prin eliminarea pierderilor de metal, valorificarea rezervelor interne, reducerea consumurilor specifice, lichidarea cheltuielilor neeconomicoase, îmbunătăţirea organizării producţiei şi întărirea continuă a disciplinei muncii, în scopul valorificării eficiente a tuturor resurselor materiale şi umane. Ca urmare a eforturilor colectivului de muncă al uzinei şi a măsurilor luate de conducere, în primul semestru al acestui an planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 103 la sută, iar cel al producţiei marfă în proporţie de 104,3 la sută, realizînd o producţie suplimentară de peste 2.000.000 lei. Toate sortimentele cuprinse în plan s-au realizat, înregistrînd depăşiri la unele sortimente, ca: piese de schimb pentru auto, piese turnate din fontă, utilaje de turnare pentru oţelării şi altele. Merită să subliniem şi faptul că toate cele trei secţii de bază ale uzinei şi-au depăşit planurile de producţie pe această perioadă. Aceste rezultate au avut o influenţă favorabilă şi asupra situaţiei financiare a întreprinderii, întrucît, datorită repartizării cheltuielilor generale ale secţiilor şi ale întreprinderii asupra unui volum sporit de produse, s-a obţinut o însemnată economie relativă la cheltuielile de producţie. Depăşirea planului producţiei globale şi producţiei marfă s-a obţinut, în cea mai mare parte, pe seama creşterii productivităţii muncii, prevederile în acest domeniu fiind depăşite cu 3 la sută, ceea ce înseamnă o productivitate valorică suplimentară de 1.280 Iei pe salariat. Căile prin care Hotărîrile Congresului al X-lea — programul nostru de acţiune am obţinut sporirea productivităţii muncii sînt multiple, dar aş vrea să amintesc cîteva din ele: în acest an serviciul mecanic-şef a asigurat reparaţiile mai operativ şi la un nivel calitativ superior, ceea ce a contribuit la reducerea stagnărilor, la o mai deplină folosire a utilajelor; au fost puse în funcţiune cîteva maşini-unelte care stăteau inactive de mai mult timp; la secţiile turnătorie şi prelucrare mecanică s-a obţinut o mai judicioasă utilizare a suprafeţelor de producţie. In trecutul nu prea îndepărtat, colectivul uzinei noastre înregistra frecvente depăşiri ale preţului de cost planificat, datorate îndeosebi neîncadrării în consumurile specifice prevăzute, cheltuielilor neeconomicoase şi volumul mare de rebuturi. In această jumătate de an însă situaţia s-a schimbat. Planul prevedea o reducere a preţului de cost cu 1,35 lasută, iar noi am realizat o reducere cu 3,17 la sută, ceea ce echivalează cu o economie suplimentară de 865.000 lei. In acelaşi timp, am redus cu 16,89 lei cheltuielile la 1.000 lei producţie marfă. Aş dori să subliniez contribuţia tuturor sec-NICOLAE TRIF, contabil-şef al Uzinei de fier Vlăhiţa (Continuare în pag. a 3-a) ÎNSEMNĂRI nobilează , gîndirea, care, îi dă un sens practic, o face inteligibilă. Cind am auzit pentru prima dată cuvintele: terasare, criblură, drenuri, teren macropolic, am căutat să le desluşesc cu ajutorul dicţionarelor. Apoi am colindat şantierele patriei Pe Andrei Kondrat l-am cunoscut în 1967, ca mozaicar la blocurile pe care T.R.C. Braşov le ridica în sectorul Gării noi. L-am reîntîlnit la Km.133, pe Şantierul drumului naţional nr. 12. Ne-am salutat ca vechi prieteni. L-am întrebat cum o duce. Dar el mi-a spus■ că nu-i decît de patru zile aici. Eram uimit că îl găsesc „la drumuri". 11 știam de altă specialitate. In cîteva cuvinte mi-a B. GEORGE (Continuare în pag. a 3-a) PENTRU RECOLTA 70 La Păuleni-Ciuc 180 de hectare rămîn necultivate ? C. A. P. Satu Nou Se munceşte cu toate forţele In decurs de o lună de zile, am trecut de două ori prin Cooperativa agricolă de producţie din Păuleni-Ciuc. Cu patru săptămîni în urmă, constatasem o serie de deficienţe manifestate atît în activitatea secţiei I.M.A. de aici, cît, mai ales, în stilul de muncă al consiliului de conducere al cooperativei. Primele cuvinte ale preşedintelui Ferencz Emeric, au fost: „Situaţia nu a suferit prea multe modificări, faţă de cum o ştiaţi". Şi, într-adevăr, în articolul nostru din 24 iunie semnalam: „Mai bine de 150 de hectare, acoperite de buruieni", iar astăzi, 20 iulie, aflăm că 180 de hectare vor fi semănate... cu grîu de toamnă. Acum o lună, din 40 de hectare cu sfeclă, 10 nici nu erau semănate, iar 8 erau prășite o singură dată. Acum, pe 15 ha era efectuată praşila a treia, pe 10 ha, a doua. M. COTFAS (Continuare în pag. a 3-a) In aceste zile, pe ogoarele Cooperativei agricole de producţie din Satul Nou, se munceşte cu toate forţele, printr-o largă participare a cooperativelor, a maşinilor agricole şi atelajelor proprii, în centrul preocupărilor cotidiene ale consiliului de conducere se află atît întreţinerea culturilor prăşitoare, cît şi recoltarea furajelor. Pe 43 hectare s-au efectuat trei praşile mecanice şi plivitul buruienilor pe rînduri, iar pe 7 hectare, plantate în ultimul timp, s-a terminat prima praşilă. Gîndacul de Colorado care ameninţa cultura a fost nimicit cu ajutorul aviaţiei utilitare. Ca urmare a lucrărilor de întreţinere efectuate la timp şi în bune condiţii, de pe tarlalele acestei unităţi agricole se va putea obţine o producţie sporită, ceea ce va confirma, la toamnă, hărnicia cooperatorilor din Satul Nou. Cuvinte de laudă merită în special cooperatorii din brigada a II-a — brigadier Bartha Eugen — atît în ceea ce priveşte participarea la muncă, cît şi pentru calitatea lucrărilor efectuate. Recoltarea trifolienelor - 16 hectare - s-a efectuat la timp. Circa 100 tone masă verde au fost însilozate. In aceste zile urmează coasa a doua la trifoliene. Aceleași preocupări de asigurare a bazei furajere se constată T. PARLEA A început recoltatul griului Luni, 20 iulie 1970. Ora 12. Combinele pătrund în lanurile de grîu. Se încearcă puterea maşinilor, bogăţia lanurilor, pentru ca în ziua următoare, o dată cu scuturarea fie rouă a lanurilor, uruitul combinelor să întregească peisajul ogoarelor judeţului nostru. A început recoltatul griului. Cristuru Secuiesc, Porumbenii Mari, Rugăneşti, Secuieni, sînt cîteva din locurile unde a început această lucrare. Pentru o singură zi, recoltarea a circa 20 hectare grîu, e un prim succes ce merită a fi înscris cu majuscule în cronica desfăşurării actualei campanii agricole. (Continuare în pag. a 3-a) Noul hotel din reședința județului își conturează moderna siluetă. La ordinea zilei: ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR In miezul dezbaterilor - calitatea produselor La Fabrica de confecţii din Miercurea-Ciuc a avut loc adunarea generală a salariaţilor, pentru dezbaterea planului pe anul 1971, primul an al viitorului cincinal. Pornind de la ideea că îndeplinirea integrală şi depăşirea sarcinilor de plan pe acest an constituie condiţia esenţială a realizării cu succes a prevederilor pentru anul viitor, darea de seamă a comitetului de direcţie, prezentată de directorul fabricii, Kovács Andrei, a trecut în revistă principalele aspecte pozitive din activitatea pe primul semestru al anului şi a insistat asupra lipsurilor şi neajunsurilor ce s-au manifestat şi a căror eliminare va trebui să stea in atenţia întregului colectiv. In primele şase luni ale anului, textiliştii din Miercurea-Ciuc au obţinut însemnate depăşiri de plan: 1.349.000 lei, la producţia globală, 1.763.000 lei la producţia marfă, peste două milioane lei la producţia marfă vîndută şi încasată, 6,9 la sută la planul valoric de livrări către export, 1,1 la sută la productivitatea muncii. Referindu-se la principalele lipsuri şi neajunsuri, care au făcut ca rezultatele să nu fie şi mai bune, darea de seamă a scos în evidenţă lipsa de ritmicitate a producţiei, cu tot cortegiul de fenomene negative pe care ie determină. în cuvîntul său, şeful de birou Bodó Iosif afirma că, în cea mai mare parte, această lipsă de ritmicitate este aparentă, determinată de felul cum sunt programate pentru producţie diferitele sortimente. Pe bună dreptate, afirmaţia sa a fost combătută de vorbi* C. ŞTEFAN (Continuare în pag. a 3-a) „INFORMAŢIA HARGHITEI" ÎNTREABĂ: De ce la Odorheiu Secuiesc şi Gheorgheni se poate practica un comerţ civilizat, activ, iar la Miercurea-Ciuc şi Topliţa şchioapătă de prea multă vreme ? Una din condiţiile bunei aprovizionări a populaţiei cu produse alimentare şi industriale este repartizarea fondului de marfă pe localităţi şi unităţi de desfacere. Importanţa acestei probleme pentru bunul mers al comerţului în judeţul nostru, pentru aprovizionarea şi deservirea tot mai perfectă a populaţiei ne-a determinat să-i solicităm tovarăşului Iosif Teodoriu, director adjunct al Direcţiei comerciale judeţene, un interviu pe această temă. Red : Considerăm util să începem discuţia noastră cu rugămintea de a ne înfăţişa un tablou al realizărilor obţinute de către comerţ în primele şase luni ale acestui an. I. T : Am în faţă situaţia pe semestrul întîi al anului în curs. Planul de desfacere — indicatorul nostru principal — a fost îndeplinit în proporţie de 102 la sută. Din angajamentul anual de depăşire a planului de desfacere cu 3.965.000 lei am realizat circa 2 milioane lei, am înfiinţat 11 unităţi noi din 19, cît prevedea angajamentul, am depășit cifrele prevăzute la economii şi beneficii cu 126.000 şi respectiv 679.000 lei. Red : Să fie aceste realizări, frumoase într-adevăr, argumente ale bunei repartizări a fondului de marfă, a întocmirii cu mai multă competență a planurilor de aprovizionare ? I. T : Personal consider că da. La întocmirea planului de aprovizionare pentru anul în curs, Direcţia comercială a ţinut seama de cerinţele populaţiei, de creşterea numărului locuitorilor în localităţile urbane, de evoluţia exigenţelor consumatorilor. In acest sens ne-am folosit de comitetul consultativ de pe lîngă direcţia noastră, de specialişti, şi astfel am reuşit să contractăm pentru judeţul nostru cantităţi de mărfuri mult mai mari decît anul trecut. Red : Acest lucru se vădeşte în magazinele comerciale din judeţ. Totuşi nu înţelegem de ce lipsesc şi au lipsit din comerţ o serie de mărfuri (nu ne referim la cele deficitare, ci la mărfuri care în alte judeţe se găsesc din abundenţă). Am da ca exemplu zahărul, sortimente de biscuiţi, cafea, unele sortimente de conserve, etc. I. T.: Direcţia comercială urmăreşte îndeplinirea planului de aprovizionare, analizînd în şedinţe lunare realizarea acestuia, intervenind de cite ori este cazul pentru onorarea contractelor încheiate. Avem necazuri, însă cu unii furnizori. Red : Necazurile constau, credem în lipsa de insistenţă a Direcţiei comerciale, în stilul său de muncă. Serviciul dumneavoastră care se ocupă cu aprovizionarea, cu respectarea contractelor, cu întocmirea comenzilor ar trebui să fie mai adine ancorat în atribuţiile ce-i revin. Nu sînteţi de aceeaşi părere ? Red.: Dar, deşi simpla recunoaştere nu e suficientă şi e nevoie şi de preocupare, de măsuri, în sensul pomenit mai sus. Dar să trecem la discutarea unei alte chestiuni, cum se explică faptul că, în timp ce în unele localităţi, să zicem Odorheiu Secuiesc (dar am putea numi şi Gheorgheni), există abundenţă de articole pentru copii (spre exemplu) la Miercurea-Ciuc e sărăcie în acest sens ? I. T.: Vina principală o poartă O.C.L.-ul cu pricina. Şi iată de ce: în ultima vreme s-a extins sistemul aprovizionării directe a unităţilor. La Odorheiu Secuiesc şi Gheorgheni, gestionarii şi merceologii merg personal la depozitele cu ridicata. Deseori ei sunt însoţiţi de directorii O.C.L., de tovarăşi din conducerea organizaţiei comerciale, ceea ce dă mai multă exigenţă şi operativitate aprovizionării. La O.C.L.-urile amintite mai sus există o reală preocupare pentru îndeplinirea obligaţiilor, întocmirea notelor de comandă, aducerea mărfurilor, recepţionarea lor etc. Red. : Aceasta e explicaţia diferenţei de aprovizionare între cele două oraşe amintite, pe de o parte şi Miercurea-Ciuc, şi în oarecare măsură, Topliţa pe de altă parte? I. T. : Da, lipsa de preocupare din partea şefilor de unităţi, merceologilor, conducerii O.C.L.-urilor. La Miercurea-Ciuc mai există o cauză . De curînd O.C.L.-ul de aici a înfiinţat un depozit de mărfuri intermediar. Adică, mărfurile aduse de la depozite, în loc să meargă direct în magazine, stau în depozitul respectiv o săptămînă sau chiar două şi nu de puţine ori se întîmplă ca o marfă cerută de un gestionar să nimerească la altul. Red. : Nostimă şi nepotrivită practică. Direcţia comercială a intervenit pentru înlăturarea acesteia ? T. IURIANU (Continuare în pag. a 3-a) Răspunde tovarăşul I. TEODORIU, director adjunct al Direcţiei comerciale judeţene | Citiți în pagina a 3-a { ! ! ! Noi măsuri de îmbunătățire ! | a regimului vamal !