Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)

1970-07-22 / nr. 747

! Destinul este opţiunea lucidă Care dintre noi nu cu­noaşte valoarea limbajului, posibilităţii de a comu­nica între noi, a înţelege­­rii ? Şi care dintre noi nu are „un fond de aur" în care şi-a înscris cuvintele ce îl definesc mai preg­nant, îl ajută să se expri­me mai limpede, să se de­finească faţă de semenii săi, faţă de cerinţele socie­tăţii ? Cuvîntul este cuce­rirea supremă a înţelepciu­nii omeneşti, aura care în- I BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ I Proletari din toate ţările, uniţi-vă ANUL III, nr. 747 MIERCURI 22 iulie 1970 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN REDUCEREA CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE - CALE­A RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII Partidul nostru acordă o atenţie deosebită creş­terii eficienţei activităţii economice, ca un factor de prim ordin al înain­tării pe drumul progre­­sului şi civilizaţiei. Spori­rea eficienţei economice constă, in esenţă, în ob­ţinerea de rezultate ma­xime, cu cheltuieli mini­me şi într-un timp cit mai scurt. Ea se obţine ca rezultat al acţiunii conjugate a factori­lor care contribuie la organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, a tot ce poate determina economisirea muncii so­ciale, un rol important revenind acţiunii de re­ducere continuă, absolu­tă sau relativă, a cheltu­ielilor de producţie. In raportul prezentat la Congresul al X-lea al partidului nostru, tovară­şul Nicolae Ceauşescu sublinia că: „O atenţie deosebită va trebui acor­­dată în viitor bunei gos­podăriri a fondurilor materiale şi băneşti, ridi­cării calitative a activi­tăţii economice şi finan­ciare în toate ramurile economiei, în toate sec­toarele vieţii sociale". O nouă expresie a preocu­pării permanente a parti­dului şi statului nostru in acest domeniu re­prezintă şi recent adop­tata Lege privind răspun­derea conducerilor orga­nizaţiilor socialiste, pen­tru gospodărirea mijloa­celor materiale şi băneşti, organizarea şi funcţiona­rea controlului financiar, parte integrantă a com­plexului de măsuri luate pentru perfecţionarea or­ganizării, conducerii şi planificării economiei na­ţionale, in vederea ridi­cării eficienţei economi­ce în toate sectoarele de activitate. Pornind de la ideea multitudinii şi complexi­tăţii factorilor care con­tribuie la reducerea cheltuielilor de producţie şi, implicit, la creşterea rentabilităţii, comitetul de direcţie al Uzinei de fier Vlăhiţa şi-a concentrat a­­tenţia, în primul semestru al acestui an, în urmă­toarele direcţii: realizarea integrală a planului pro­ducţiei globale şi marfă, precum şi a angajamen­telor luate, în mod rit­mic şi la toate sortimente­le, în vederea îndeplini­rii obligaţiilor contrac­tuale, atît către benefi­ciarii interni cit şi pentru export; o exigenţă sporită în ceea ce priveşte con­trolul calităţii produse­lor; urmărirea executării lucrărilor de investiţii; fo­losirea la maximum a tu­turor capacităţilor de producţie, executarea în termen şi în bune con­diţii a lucrărilor de repa­raţii, reducerea sistema­tică a cheltuielilor de producţie prin eliminarea pierderilor de metal, va­lorificarea rezervelor in­terne, reducerea consu­murilor specifice, lichida­rea cheltuielilor neecono­­micoase, îmbunătăţirea organizării producţiei şi întărirea continuă a dis­ciplinei muncii, în scopul valorificării eficiente a tuturor resurselor mate­riale şi umane. Ca urmare a eforturi­lor colectivului de mun­că al uzinei şi a măsuri­lor luate de conducere, în primul semestru al a­­cestui an planul produc­ţiei globale a fost reali­zat în proporţie de 103 la sută, iar cel al pro­ducţiei marfă în propor­ţie de 104,3 la sută, realizînd o producţie su­plimentară de peste 2.000.000 lei. Toate sor­timentele cuprinse în plan s-au realizat, înregistrînd depăşiri la unele sorti­mente, ca: piese de schimb pentru auto, pie­se turnate din fontă, uti­laje de turnare pentru oţelării şi altele. Meri­tă să subliniem şi faptul că toate cele trei secţii de bază ale uzinei şi-au depăşit planurile de pro­ducţie pe această pe­rioadă. Aceste rezultate au a­­vut o influenţă favorabilă şi asupra situaţiei finan­ciare a întreprinderii, în­­trucît, datorită repartiză­rii cheltuielilor generale ale secţiilor şi ale între­prinderii asupra unui vo­lum sporit de produse, s-a obţinut o însemnată economie relativă la chel­tuielile de producţie. Depăşirea planului pro­ducţiei globale şi produc­ţiei marfă s-a obţinut, în cea mai mare parte, pe seama creşterii produc­tivităţii muncii, prevederi­le în acest domeniu fiind depăşite cu 3 la sută, ceea ce înseamnă o pro­ductivitate valorică supli­mentară de 1.280 Iei pe salariat. Căile prin care Hotărîrile Congresului al X-lea — programul nostru de acţiune am obţinut sporirea pro­ductivităţii muncii sînt multiple, dar aş vrea să amintesc cîteva din ele: în acest an serviciul me­­canic-şef a asigurat re­paraţiile mai operativ şi la un nivel calitativ supe­rior, ceea ce a contribuit la reducerea stagnărilor, la o mai deplină folosi­re a utilajelor; au fost puse în funcţiune cîteva maşini-unelte care stăteau inactive de mai mult timp; la secţiile turnăto­rie şi prelucrare mecani­că s-a obţinut o mai ju­dicioasă utilizare a su­prafeţelor de producţie. In trecutul nu prea în­depărtat, colectivul uzinei noastre înregistra frecven­te depăşiri ale preţului de cost planificat, dato­rate îndeosebi neîncadră­­rii în consumurile specifi­ce prevăzute, cheltuieli­lor neeconomicoase şi vo­lumul mare de rebuturi. In această jumătate de an însă situaţia s-a schimbat. Planul prevedea o reducere a preţului de cost cu 1,35 la­­sută, iar noi am realizat o reduce­re cu 3,17 la sută, ceea ce echivalează cu o eco­nomie suplimentară de 865.000 lei. In acelaşi timp, am redus cu 16,89 lei cheltuielile la 1.000 lei producţie marfă. Aş dori să subliniez contribuţia tuturor sec-NICOLAE TRIF, contabil-şef al Uzinei de fier Vlăhiţa (Continuare în pag. a 3-a) ÎNSEMNĂRI nobilează , gîndirea, care, îi dă un sens practic, o face inteligibilă. Cind am auzit pentru prima dată cuvintele: te­­rasare, criblură, drenuri, teren macropolic, am căutat să le desluşesc cu ajutorul dicţionarelor. Apoi am colindat şantierele pa­triei Pe Andrei Kondrat l-am cunoscut în 1967, ca mozai­car la blocurile pe care T.R.C. Braşov le ridica în sectorul Gării noi. L-am reîntîlnit la Km.133, pe Şantierul drumului naţio­nal nr. 12. Ne-am salutat ca vechi prieteni. L-am în­trebat cum o duce. Dar el mi-a spus■ că nu-i decît de patru zile aici. Eram uimit că îl găsesc „la drumuri". 11 știam de altă speciali­tate. In cîteva cuvinte mi-a B. GEORGE (Continuare în pag. a 3-a) PENTRU RECOLTA 70 La Păuleni-Ciuc 180 de hectare rămîn necultivate ? C. A. P. Satu Nou Se munceşte cu toate forţele In decurs de o lună de zile, am trecut de două ori prin Cooperativa agri­colă de producţie din Păuleni-Ciuc. Cu patru săptămîni în urmă, con­statasem o serie de defi­cienţe manifestate atît în activitatea secţiei I.M.A. de aici, cît, mai ales, în stilul de muncă al con­siliului de conducere al cooperativei. Primele cu­vinte ale preşedintelui Ferencz Emeric, au fost: „Situaţia nu a suferit prea multe modificări, fa­ţă de cum o ştiaţi". Şi, într-adevăr, în articolul nostru din 24 iunie sem­nalam: „Mai bine de 150 de hectare, acoperite de buruieni", iar astăzi, 20 iulie, aflăm că 180 de hectare vor fi semănate... cu grîu de toamnă. Acum o lună, din 40 de hectare cu sfeclă, 10 nici nu erau semănate, iar 8 erau prășite o singură dată. Acum, pe 15 ha era efectuată praşila a treia, pe 10 ha, a doua. M. COTFAS (Continuare în pag. a 3-a) In aceste zile, pe ogoa­rele Cooperativei agricole de producţie din Satul Nou, se munceşte cu toa­te forţele, printr-o largă participare a cooperative­lor, a maşinilor agricole şi atelajelor proprii, în centrul preocupărilor co­tidiene ale consiliului de conducere se află atît întreţinerea culturilor pră­­şitoare, cît şi recoltarea furajelor. Pe 43 hectare s-au efectuat trei praşile mecanice şi plivitul buru­ienilor pe rînduri, iar pe 7 hectare, plantate în ul­timul timp, s-a terminat prima praşilă. Gîndacul de Colorado care ame­ninţa cultura a fost ni­micit cu ajutorul aviaţiei utilitare. Ca urmare a lucrărilor de întreţinere e­­fectuate la timp şi în bu­ne condiţii, de pe tar­lalele acestei unităţi agri­cole se va putea obţine o producţie sporită, ceea ce va confirma, la toam­nă, hărnicia cooperatorilor din Satul Nou. Cuvinte de laudă merită în spe­cial cooperatorii din bri­gada a II-a — brigadier Bartha Eugen — atît în ceea ce priveşte partici­parea la muncă, cît şi pentru calitatea lucrărilor efectuate. Recoltarea trifolienelor - 16 hectare - s-a efectuat la timp. Circa 100 tone masă verde au fost însi­­lozate. In aceste zile ur­mează coasa a doua la trifoliene. Aceleași preo­cupări de asigurare a ba­zei furajere se constată T. PARLEA A început recoltatul griului Luni, 20 iulie 1970. Ora 12. Combinele pătrund în lanurile de grîu. Se încearcă puterea maşinilor, bogăţia lanurilor, pentru ca în ziua următoare, o dată cu scuturarea fie rouă a lanurilor, uruitul combinelor să întregească peisajul ogoarelor jude­ţului nostru. A început recoltatul griului. Cristuru Secuiesc, Porumbenii Mari, Rugăneşti, Secuieni, sînt cîteva din locurile unde a început această lucrare. Pentru o singură zi, recoltarea a circa 20 hectare grîu, e un prim succes ce merită a fi înscris cu majuscule în cronica desfăşurării actualei cam­panii agricole. (Continuare în pag. a 3-a) Noul hotel din re­ședința județului își conturează moder­na siluetă. La ordinea zilei: ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR In miezul dezbaterilor - calitatea produselor La Fabrica de confec­ţii din Miercurea-Ciuc a avut loc adunarea gene­rală a salariaţilor, pentru dezbaterea planului pe anul 1971, primul an al viitorului cincinal. Pornind de la ideea că îndeplinirea integrală şi depăşirea sarcinilor de plan pe acest an consti­tuie condiţia esenţială a realizării cu succes a prevederilor pentru anul viitor, darea de seamă a comitetului de direcţie, prezentată de directorul fabricii, Kovács Andrei, a trecut în revistă principa­lele aspecte pozitive din activitatea pe primul se­mestru al anului şi a in­sistat asupra lipsurilor şi neajunsurilor ce s-au ma­nifestat şi a căror elimi­nare va trebui să stea in atenţia întregului colectiv. In primele şase luni ale anului, textiliştii din Miercurea-Ciuc au obţinut însemnate depăşiri de plan: 1.349.000 lei, la pro­ducţia globală, 1.763.000 lei la producţia mar­fă, peste două mi­lioane lei la producţia marfă vîndută şi încasa­tă, 6,9 la sută la planul valoric de livrări către export, 1,1 la sută la productivitatea muncii. Referindu-se la princi­palele lipsuri şi neajunsuri, care au făcut ca rezul­tatele să nu fie şi mai bune, darea de seamă a scos în evidenţă lipsa de ritmicitate a produc­ţiei, cu tot cortegiul de fenomene negative pe care ie determină. în cuvîntul său, şeful de birou Bodó Iosif afirma că, în cea mai mare par­te, această lipsă de rit­micitate este aparentă, determinată de felul cum sunt programate pentru producţie diferite­le sortimente. Pe bună dreptate, afirmaţia sa a fost combătută de vorbi* C. ŞTEFAN (Continuare în pag. a 3-a) „INFORMAŢIA HARGHITEI" ÎNTREABĂ: De ce la Odorheiu Secuiesc şi Gheorgheni se poate practica un comerţ civilizat, activ, iar la Miercurea-Ciuc şi Topliţa şchioapătă de prea multă vreme ? Una din condiţiile bu­nei aprovizionări a popu­laţiei cu produse alimen­tare şi industriale este repartizarea fondului de marfă pe localităţi şi u­­nităţi de desfacere. Im­portanţa acestei probleme pentru bunul mers al co­merţului în judeţul nostru, pentru aprovizionarea şi deservirea tot mai perfec­tă a populaţiei ne-a de­terminat să-i solicităm to­varăşului Iosif Teodoriu, director adjunct al Direc­ţiei comerciale judeţene, un interviu pe această temă. Red : Considerăm util să începem discuţia noas­tră cu rugămintea de a ne înfăţişa un tablou al realizărilor obţinute de către comerţ în primele şase luni ale acestui an. I. T : Am în faţă situa­ţia pe semestrul întîi al anului în curs. Planul de desfacere — indicatorul nostru principal — a fost îndeplinit în proporţie de 102 la sută. Din angaja­mentul anual de depăşire a planului de desfacere cu 3.965.000 lei am reali­zat circa 2 milioane lei, am înfiinţat 11 unităţi noi din 19, cît prevedea angajamentul, am depășit cifrele prevăzute la eco­nomii şi beneficii cu 126.000 şi respectiv 679.000 lei. Red : Să fie aceste rea­­lizări, frumoase într-ade­văr, argumente ale bunei repartizări a fondului de marfă, a întocmirii cu mai multă competență a pla­nurilor de aprovizionare ? I. T : Personal consider că da. La întocmirea pla­nului de aprovizionare pentru anul în curs, Di­recţia comercială a ţinut seama de cerinţele popu­laţiei, de creşterea nu­mărului locuitorilor în localităţile urbane, de e­­voluţia exigenţelor consu­matorilor. In acest sens ne-am folosit de comite­tul consultativ de pe lîngă direcţia noastră, de spe­cialişti, şi astfel am reu­şit să contractăm pentru judeţul nostru cantităţi de mărfuri mult mai mari decît anul trecut. Red : Acest lucru se vădeşte în magazinele comerciale din judeţ. To­tuşi nu înţelegem de ce lipsesc şi au lipsit din comerţ o serie de măr­furi (nu ne referim la ce­le deficitare, ci la măr­furi care în alte judeţe se găsesc din abundenţă). Am da ca exemplu zahă­rul, sortimente de biscuiţi, cafea, unele sortimente de conserve, etc. I. T.: Direcţia comercia­lă urmăreşte îndeplinirea planului de aproviziona­re, analizînd în şedinţe lunare realizarea acestuia­, intervenind de cite ori este cazul pentru onora­rea contractelor încheiate. Avem necazuri, însă cu unii furnizori. Red : Necazurile con­stau, credem în lipsa de insistenţă a Direcţiei co­merciale, în stilul său de muncă. Serviciul dumnea­voastră care se ocupă cu aprovizionarea, cu respec­tarea contractelor, cu în­tocmirea comenzilor ar trebui să fie mai adine ancorat în atribuţiile ce-i revin. Nu sînteţi de aceeaşi părere ? Red.: Dar, deşi simpla re­cunoaştere nu e suficientă şi e nevoie şi de preocu­pare, de măsuri, în sensul pomenit mai sus. Dar să trecem la discutarea unei alte chestiuni, cum se ex­plică faptul că, în timp ce în unele localităţi, să zi­cem Odorheiu Secuiesc (dar am putea numi şi Gheorgheni), există abun­denţă de articole pentru copii (spre exemplu) la Miercurea-Ciuc e sărăcie în acest sens ? I. T.: Vina principală o poartă O.C.L.-ul cu prici­na. Şi iată de ce­: în ulti­ma vreme s-a extins siste­mul aprovizionării directe a unităţilor. La Odorheiu Secuiesc şi Gheorgheni, gestionarii şi merceologii merg personal la depozi­tele cu ridicata. Deseori ei sunt însoţiţi de direc­torii O.C.L., de tovarăşi din conducerea organiza­ţiei comerciale, ceea ce dă mai multă exigenţă şi operativitate aprovizionă­rii. La O.C.L.-urile aminti­te mai sus există o reală preocupare pentru înde­plinirea obligaţiilor, întoc­mirea notelor de coman­dă, aducerea mărfurilor, recepţionarea lor etc. Red. : Aceasta e expli­caţia diferenţei de apro­vizionare între cele două oraşe amintite, pe de o parte şi Miercurea-Ciuc, şi în oarecare măsură, Topliţa pe de altă parte? I. T. : Da, lipsa de pre­ocupare din partea şefilor de unităţi, merceologilor, conducerii O.C.L.-urilor. La Miercurea-Ciuc mai exis­tă o cauză . De curînd O.C.L.-ul de aici a în­fiinţat un depozit de măr­furi intermediar. Adică, mărfurile aduse de la de­pozite, în loc să meargă direct în magazine, stau în depozitul respectiv o săptămînă sau chiar două şi nu de puţine ori se întîmplă ca o marfă ce­rută de un gestionar să nimerească la altul. Red. : Nostimă şi nepo­trivită practică. Direcţia comercială a intervenit pentru înlăturarea aces­teia ? T. IURIANU (Continuare în pag. a 3-a) Răspunde tovarăşul I. TEODORIU, director adjunct al Direcţiei comerciale judeţene | Citiți în pagina a 3-a { ! ! ! Noi măsuri de îmbunătățire ! | a regimului vamal !

Next